ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3195/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3195/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Camera de consiliu
Asupra conflictului
de competență de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Argeș, secția civilă, complet specializat de contencios
administrativ și fiscal, sub nr. 19506/109/2012, reclamanta S.M. a solicitat,
în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei
și Protecției Sociale - Comisia de Experți de Medicina Muncii și Direcția de
Sănătate Publică Argeș, anularea Hotărârii Comisiei de Experți de Medicina
Muncii din 2 martie 2012, a proceselor-verbale de cercetare a cazului de boală
profesională întocmite de Direcția de Sănătate Publică Argeș din 17 noiembrie
2010 și obligarea la emiterea unei hotărâri care să confirme caracterul
profesional al bolii, conform biletului de ieșire din spital.
Prin Sentința civilă
nr. 3570 din 23 iunie 2013, Tribunalul Argeș a declinat competența în favoarea
Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și
fiscal, reținând că pârâtele sunt autorități publice centrale, fiind aplicabile
dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.
Prin Sentința nr. 10
din 14 ianuarie 2014, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, verificându-și din oficiu competența
materială, potrivit dispozițiilor art. 159 indice 1 alin. (4) C. proc. civ., a
constatat că nu este competentă să soluționeze litigiul și a declinat cauza la
Tribunalul Argeș, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
A reținut Curtea de
Apel că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 106 raportate la cele ale
art. 107 lit. d) din Legea nr. 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale, care stabilesc competența tribunalului, secția
conflicte de muncă și asigurări sociale, în această materie.
Cauza a fost înregistrată
pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. 19506/109/2012*.
Prin Sentința civilă
nr. 1037 din 3 iunie 2014, Tribunalul Argeș a admis excepția necompetenței
materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a
cauzei, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ
și fiscal.
Totodată, a constatat
ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul în vederea
pronunțării unui regulator de competență la Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Pentru a hotărî astfel,
Tribunalul Argeș a apreciat că în cauză se contestă o hotărâre a Comisiei de
Experți de Medicina Muncii - Ministerul Sănătății - Ministerul Muncii, Familiei
și Protecției Sociale, autorități publice centrale, fiind astfel aplicabile
dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ.
A mai reținut
tribunalul că litigiul nu este unul de dreptul muncii sau de asigurări sociale,
pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 266 C. muncii.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 20 pct 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează
să stabilească instanța competentă a soluționa pricina în raport cu obiectul
acesteia și cu dispozițiile legale incidente ei.
Prin cererea
introductivă de instanță, reclamanta S.M. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâții Ministerul Sănătății - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției
Sociale - Comisia de Experți de Medicina Muncii și Direcția de Sănătate Publică
Argeș, anularea Hotărârii Comisiei de Experți de Medicina Muncii din 2 martie
2012, a proceselor-verbale de cercetare a cazului de boală profesională
întocmite de Direcția de Sănătate Publică Argeș din 17 noiembrie 2010 și
obligarea la emiterea unei hotărâri care să confirme caracterul profesional al
bolii, conform biletului de ieșire din spital.
Analizând acțiunea în
raport de actele și lucrările dosarului, rezultă că raportul juridic dedus
judecății s-a născut între reclamantă și autoritățile publice pârâte, demersul
judiciar fiind întemeiat pe invocarea vătămării produse reclamantei prin actele
emise de pârâte.
Prin urmare, instanța
de judecată a fost chemată să verifice legalitatea unor acte emise de
autoritățile publice pârâte, în regim de putere publică, ceea ce denotă
caracterul de act administrativ al acestora, acte prin care, pretinde
reclamanta, nu i s-a acordat un drept recunoscut de lege.
Cum actul
administrativ principal, suspus cenzurii instanței este reprezentat de
Hotărârea Comisiei de Experți de Medicina Muncii din 2 martie 2012, organism
înființat în cadrul pârâților Ministerul Sănătății și Ministerului Muncii și
Protecției Sociale, cu rang de autorități publice centrale, Înalta Curte
constată că pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze
litigiul trebuie aplicat criteriul poziționării organului emitent al actului
administrativ atacate în sistemul administrației publice.
În acest sens se
reține că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr.
554/2004, "Litigiile (...) privind actele administrative emise sau
încheiate de autoritățile publice centrale, (...) se soluționează în fond de
secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin
lege organică specială nu se prevede altfel.
Potrivit art. 10
alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată, în materia contenciosului
administrativ este reglementată o competență teritorială alternativă, în sensul
că "reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei
de la domiciliul pârâtului".
Prin urmare, în speța
de față, voința reclamantei s-a manifestat în sensul că aceasta a optat să
învestească cu acțiunea în contencios administrativ, instanța de la domiciliul
său.
Raționamentul juridic
dezvoltat de Curtea de Apel Pitești în motivarea soluției de declinare a
competenței materiale către Tribunalul Argeș, secția conflicte de muncă și
asigurări sociale, nu poate fi primit, având în vedere că dispozițiile art. 106
și ale art. 107 din Legea nr. 346/2002, republicată, privind asigurarea pentru
accidente de muncă și boli profesionale se aplică exclusiv proceselor generate
de existența unor neînțelegeri între asigurător, angajator și asigurat, astfel
cum aceste noțiuni sunt definite de dispozițiile legii menționate, ipoteză care
nu se regăsește în litigiul de față.
Prin urmare, având în
vedere că actul administrativ atacat este emis de către o autoritatea publică
centrală, iar reclamanta a înțeles să se adreseze instanței de contencios
administrativ de la domiciliul său, în conformitate cu dispozițiile art. 22
alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a
cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a
civilă, contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Stabilește competența
de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta S.M. și pârâții Ministerul
Sănătății - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Comisia de
Experți de Medicina Muncii și Direcția de Sănătate Publică Argeș, în favoarea
Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, contencios administrativ și
fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 10 septembrie 2014.
Procesat de GGC - AP