ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1867/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1867/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față,

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 118/S din 15 mai

2012, pronunțată în Dosar nr. 14111/62/2012, Tribunalul Brașov a dispus

condamnarea inculpatului C.G., după cum urmează :

- în temeiul art. 215

alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (13

acte materiale), art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C.

pen., pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave;

- în temeiul art. 215

alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte

materiale) art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 320

1

C.

proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune

în convenții;

- în temeiul art. 291

teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și

art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 300 de RON amendă penală

pentru infracțiunea de uz de fals.

În temeiul art. 33

lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Prin aceeași sentință

s-a dispus condamnarea inculpatului B.S., după cum urmează:

- în temeiul art. 26

raportat la art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. (12 acte materiale) și art. 37 lit. b) C. pen. la pedeapsa de

10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de

înșelăciune cu consecințe deosebit de grave;

- în temeiul art. 26

raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. (6 acte materiale) și art. 37 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare,

pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune în convenții.

În temeiul art. 33

lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 345

alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a

obligat pe inculpații C.G. și B.S., în solidar, la plata următoarelor sume, cu

titlu de despăgubiri civile: 45.358,99 RON către SC I.D. SRL; 63.025,38 RON

către SC P. SRL; 18.590,38 RON către SC S.R.I. SRL; 47.178 RON către SC A.S.

SRL; 10.848,04 RON către SC C.T. SRL; 34.954 RON către SC P.S.C. SRL; 29.500

RON către SC M. SRL; 28.592,37 RON către SC H. SRL; 28.014,44 RON către SC L.

SRL; 41.795 RON către SC G.C.D. SRL; 72.329,35 RON către SC A.M. SA; 4.075,29

RON către SC I.C.C. SRL; 18.869,63 RON către SC C.P. SRL.

În temeiul art. 345

alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a

obligat pe inculpatul C.G. la plata sumei de 38.364,35 RON către SC I.C.C. SRL,

cu titlu de despăgubiri civile.

În temeiul art. 191

alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpații C.G. și B.S. la câte 1.600 RON

fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpații B.S. și

C.G. s-au deplasat în municipiul Brașov în luna februarie 2007, unde, ultimul a

cesionat părțile sociale ale SC S.A. SRL, devenind asociat unic și

administrator al acesteia. În scopul realizării acestor activități a fost

însoțit și îndrumat de inculpatul B.S. După preluarea acestei societăți,

inculpații căutau furnizori, iar cu ajutorul învinuitei B.M., secretara

societății, trimiteau pe adresele de email sau pe fax, cereri de oferte sau

comenzi. După negocieri cu reprezentanții părților vătămate și semnarea unor

contracte, mărfurile erau livrate la punctul de lucru al societății, fiind

preluate de inculpatul B.S., care semna în numele SC S.A. SRL, de primire.

Pentru o scurtă perioadă de timp acestea erau depozitate într-un spațiu

închiriat, iar ulterior erau revândute. Pentru achitarea contravalorii

produselor, inculpatul C.G. emitea instrumente de plată, deși cunoștea că nu

deține disponibilul necesar în cont.

În felul acesta cei

doi inculpați au prejudiciat un număr de 13 societăți comerciale, cu care au

avut relații comerciale și care au formulat plângeri penale în cauză.

data de 30 aprilie 2007 partea vătămată SC I.D. SRL, a sesizat Parchetul de pe

lângă Judecătoria Brașov solicitând efectuarea de cercetări față de reprezentantul

SC S.A. SRL, numitul C.G., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Instanța reține că între SC I.D. SRL și SC S.A. SRL a intervenit Contractul

comercial de distribuție A1 din 19 martie 2007, în baza căruia inculpatul C.G.

a achiziționat mărfuri comercializate de partea vătămată, pentru achitarea

cărora a emis fila cec X1, refuzată la plată pentru motivul lipsă totală

disponibil, client aflat în interdicție bancară.

Inculpatul C.G. a

trimis, prin fax, o cerere de ofertă către reprezentanții părții vătămate, de

relația comercială cu societatea acestuia ocupându-se martorul B.C.L., care a

verificat societatea la Ministerul Justiției. Acesta a precizat în declarația

dată faptul că după negocieri, s-a încheiat contractul sus-menționat cu care

personal s-a deplasat la punctul de lucru al SC S.A. SRL din municipiul Brașov,

pentru a fi semnat. Aici, o persoană de sex masculin necunoscută, a semnat și

ștampilat contractul în fața sa, iar ulterior s-a onorat comanda. Partea

vătămată a emis factura fiscală Y1 din 22 martie 2007, pe care martorul B.C.L.

a înmânat-o inculpatului B.S. la sediul SC S.A. SRL, iar acesta din urmă a

semnat de primire, înmânându-i fila cec X1, pe care a completat-o și care era

deja semnată și ștampilată. Potrivit negocierilor purtate cu inculpatul C.G.,

fila cec era postdatată, fiind scadentă la 21 de zile de la emitere (livrarea

mărfii).

Potrivit Raportului

de constatare tehnico-științifică nr. 222677 din 4 aprilie 2011 semnătura de la

rubrica cumpărător de pe Contractul A1 din 19 martie 2007 a fost executată de

inculpatul C.G., iar semnătura de primire de pe factura emisă de partea

vătămată a fost executată de inculpatul B.S. Potrivit declarației de învinuit

dată de inculpatul C.G. cererile de ofertă erau transmise către părțile

vătămate de către inculpatul B.S. și B.M., el ocupându-se doar de semnarea

filelor cec.

Fila cec a fost

refuzată la plată, iar după aceea inculpații nu au mai fost găsiți de

reprezentanții părții vătămate.

Participarea

inculpatului B.S. la săvârșirea acestei fapte a rezultat din declarația

inculpatului C.G. dată în cursul urmăririi penale, care arată că în fapt,

inculpatul B.S. era cel care îi spunea ce să semneze, unde să meargă și ce să

facă. De asemenea, faptul că inculpatul B.S. era implicat în săvârșirea

infracțiunilor de înșelăciune comise de către inculpatul C.G. a rezultat și din

declarația martorei B.M.

2007 SC P. SRL, prin reprezentat legal, a formulat plângere penală pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, față de reprezentantul SC S.A. SRL,

numitul C.G., arătând că la data de 13 aprilie 2007 acesta a achiziționat

mărfuri de la un punct de lucru al societății, iar pentru achitarea acestora a

emis fila cec X2 pentru suma de 63.025,38 RON. Introdusă la plată a fost refuzată

pe motivul lipsă disponibil.

Martora P.S.M.,

administrator al părții vătămate la data faptei, a arătat că din partea SC S.A.

SRL s-a negociat cu C.G. și B.M. Comanda, precum și cererea de ofertă, a fost

făcută de o persoană "T.L." director economic în cadrul SC S.A. SRL.

La data de 29 martie

2007 s-a prezentat la sediul părții vătămate numitul L.M., delegat al SC S.A.

SRL, care a precizat că va ridica comanda făcută de SC S.A. SRL. Cu această

ocazie partea vătămată a emis factura fiscală Y2, care a fost semnată de

martorul L.M., pentru SC S.A. SRL. Mărfurile au fost transportate la Brașov cu

camionul condus de martorul P.D. angajat al SC L.1 SRL, în baza avizului de

însoțire a mărfurilor nr. B1 din 29 martie 2007, fiind depozitate într-un

spațiu de pe str. Zizinului.

Martorul L.M. a

precizat că la solicitarea lui B.S. sau I.V., s-a deplasat la Arad în scopul de

a prelua mărfurile achiziționate de SC S.A. SRL. În acest sens i-a fost

înmânată o factură proformă și o delegație. În numele SC S.A. SRL a semnat

factura fiscală emisă de partea vătămată, iar pentru serviciul prestat a primit

suma de 200 euro.

Participarea

inculpatului B.S. a rezultat din declarațiile inculpatului C.G. date în cursul

urmăririi penale, în care recunoaște implicarea inculpatului B.S. în săvârșirea

faptelor, din declarațiile martorei B.M., conform căreia acest inculpat se

ocupa de tranzacțiile efectuate de SC S.A. SRL și din declarația martorului

L.M., care a precizat că la solicitarea lui B.S. sau I.V., s-a deplasat la Arad

în scopul de a prelua mărfurile achiziționate de SC S.A. SRL.

2007, SC S.R.I. SRL, prin reprezentat legal, a formulat o plângere penală

împotriva reprezentantului SC S.A. SRL, C.G., pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune, arătând faptul că acesta a achiziționat mărfuri comercializate de

partea vătămată, iar pentru achitarea acestora a emis fila cec X3, refuzată la

plată pentru motivul lipsă totală disponibil.

Instanța de fond a

reținut că în luna martie 2007 reprezentantul părții vătămate, numitul B.L., a

primit pe adresa de email o cerere de ofertă din partea SC S.A. SRL Brașov,

prin care această societate își exprima intenția de a achiziționa produse

comercializate de partea vătămată. Între cele două părți s-a încheiat

Contractul de vânzare-cumpărare la 15 martie 2007, având ca obiect vânzarea

către societatea administrată de inculpat a unor plăci pentru plafon casetat,

în valoare totală 18.590,38 RON. Potrivit punctului 6 din contract, în măsura

în care plata se făcea prin cec s-a convenit ca acesta să fie scadent la 12

aprilie 2007 și să fie înmânat la livrarea mărfii. Contractul a fost trimis

prin fax către SC S.A. SRL, iar după semnare a fost remis părții vătămate prin

aceeași modalitate. Urmare a livrărilor efectuate, partea vătămată a emis

factura fiscală Y3 din 18 martie 2007 care, la livrarea mărfurilor a fost

semnată de inculpatul B.S. Fila cec emisă de inculpatul C.G. în condițiile

sus-menționate a fost refuzată la plată pentru motivul lipsă disponibil, filă

cec anulată.

Participarea

inculpatului B.S. a rezultat din declarațiile co-inculpatului C.G. și din

declarația martorei B.M., dar și din Raportul de constatare tehnico-științifică

222677 din 4 aprilie 2011, care atestă că factura fiscală nr. Y3 din 18 martie

2007, înaintată odată cu livrarea mărfurilor, a fost semnată de inculpatul B.S.

2007 partea vătămată SC A.S. SRL a solicitat efectuarea de cercetări față de

reprezentanții SC S.A. SRL, C.G. și C.E. pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune arătând faptul că în urma livrărilor de mărfuri menționate în

factura fiscală Y4 din 26 martie 2007, aceștia au emis un bilet la ordin

scadent la 12 aprilie 2007, refuzat la plata pentru motivul lipsă totală

disponibil.

Prima instanță a

reținut că la începutul anului 2007, reprezentantul părții vătămate a fost

contactat de o persoană de sex feminin din partea SC S.A. SRL, care s-a

prezentat sub numele de "C." și care și-a manifestat interesul pentru

achiziționarea cantității de 1000 mp parchet. Deși cele două societăți nu au

încheiat vreun contract comercial, învinuitul C.G. și numita "C.E."

au trimis mai multe email-uri în care își exprimau intenția de a achiziționa

cantitatea de parchet indicând și locațiile unde trebuiau livrate.

Inculpatul C.G. a

livrat părții vătămate, prin curierat rapid, biletul la ordin emis la 30 martie

2007 și scadent la 12 aprilie 2007.

La livrarea

mărfurilor comandate de inculpat, reprezentantul părții vătămate a emis factura

fiscală nr. Y5, în valoare de 47.178 RON. Mărfurile au fost livrate la sediul

SC S.A. SRL, potrivit CMR din 23 martie 2007, fiind primite de inculpatul B.S.

care a semnat atât factura fiscală cât și CMR-ul, cum rezultă din raportul de

constatare tehnico-științifică. Pe parcursul cercetărilor nu s-a identificat

vreo persoană cu numele "C.E." în anturajul inculpaților. Aceasta a

fost prezentată ca fiind soția inculpatului C.G., însă acesta nu apare ca fiind

căsătorit.

Participarea

inculpatului B.S. la săvârșirea acestei fapte a rezultat în primul rând din

declarația acestuia și din declarația martorei B.M., și din raportul de

constatare tehnico-științifică.

data de 30 mai 2007 partea vătămată SC C.T. SRL, prin reprezentant legal, a

solicitat tragerea la răspundere penală a reprezentantului legal al SC S.A.

SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, arătând faptul că, în

derularea relației comerciale cu societatea sus-menționată a fost indusă în

eroare, cauzându-i-se un prejudiciu de 10.848,04 RON.

Instanța a reținut că

în luna martie 2007 învinuitul C.G. a trimis părții vătămate, prin intermediul

email-ului, două cereri de ofertă pentru produsele pe care aceasta le

comercializa. Urmare a livrărilor de mărfuri solicitate de inculpatul C.G.,

s-au emis factura fiscală nr. Y6 din 21 martie 2007, pentru care inculpatul a

emis fila cec X4, refuzată la plată și factura fiscală nr. Y7 din 26 martie

2007, în valoare de 3.101 RON, pentru achitarea căreia inculpatul a emis fila

cec seria X5, de asemenea, refuzată la plată pentru motivul lipsă disponibil,

filă cec anulată.

Participarea

inculpatului B.S. la săvârșirea faptei a rezultat din declarația martorului

B.T., care a arătat că urmare a comenzii făcute de C.E., în data de 22 martie

2007 s-a deplasat la sediul SC S.A. SRL din Brașov, unde a livrat mărfurile,

care au fost preluate de o persoană de sex masculin, care s-a recomandat

"S.". Martorul mai arată că acesta i-a înmânat fila cec X4

completată, semnată și ștampilată, iar potrivit procesului-verbal de prezentare

pentru recunoaștere, martorul B.T. l-a indicat pe inculpatul B.S. ca fiind cel

care a preluat mărfurile livrate și i-a înmânat fila cec. La rândul său

martorul M.G., angajat la acea dată în cadrul părții vătămate, a precizat că la

solicitarea reprezentanților societății, s-a deplasat la sediul SC S.A. SRL

pentru a livra mărfurile comandate, unde secretara societății l-a contactat

telefonic pe inculpatul B.S. care a preluat mărfurile. În plus, potrivit

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 222766 din 13 mai 2011

semnăturile de la rubrica "semnătura de primire" de pe facturile

fiscale emise de partea vătămată au fost executate de inculpatul B.S.

august 2007 numitul P.G., în calitate de administrator al SC P.S.C. SRL

Bistrița, a sesizat organele de poliție solicitând tragerea la răspundere

penală a administratorilor SC S.A. SRL pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune precizând că a fost indus în eroare prin emiterea filei seria X6,

care a fost refuzată la plată pentru motivul cec anulat, trăgător aflat în

interdicție bancară.

Instanța a reținut că

în baza comenzii primite de la SC S.A. SRL, semnată cu numele "C.E.",

partea vătămată a livrat mărfurile menționate în factura fiscală seria Y8 din

30 martie 2007, în valoare de 34.954,58 RON. De asemenea, între cele două societăți

s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare în care s-au stabilit condițiile

de livrare și plată a mărfurilor, contract pe care reprezentantul părții

vătămate, numitul P.G., l-a lăsat pentru semnare la sediul SC S.A. SRL.

Sus-numitul a precizat că a însoțit prima livrare de mărfuri, ocazie cu care

l-a cunoscut pe inculpatul C.G. După descărcarea produselor, factura emisă a

fost semnată de inculpatul B.S., iar inculpatul C.G. i-a înmânat fila cec

sus-menționată, completată integral. După introducerea acesteia la plată,

aceasta fiind refuzată, reprezentantul părții vătămate s-a deplasat la Brașov,

însă nu a mai găsit vreun reprezentant al SC S.A. SRL.

Participarea

inculpatului B.S. la săvârșirea acestei fapte a rezultat din declarațiile

inculpatului C.G. de recunoaștere a săvârșirii faptelor și din declarația

martorului P.G. Acesta din urmă i-a și recunoscut pe inculpații C.G. și B.S.,

după planșele foto puse la dispoziție de organele de cercetare penală, ca fiind

persoanele din cadrul SC S.A. SRL cu care a contractat. Potrivit Raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 222677 din 4 aprilie 2011, semnătura de la

rubrica "semnătura de primire" de pe factura fiscală emisă de partea

vătămată a fost executată de inculpatul B.S.

2007 SC M. SRL, prin avocat, a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov

solicitând efectuarea de cercetări față de C.G., administrator al SC S.A. SRL

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, arătând faptul că învinuitul i-a

indus în eroare cu prilejul derulării unor relații comerciale, emițând fila cec

X7 în valoare de 29.500,38 RON refuzată la plată pentru motivul lipsă

disponibil, filă cec anulată. Ulterior, aceeași parte vătămată a formulat

plângere penală și împotriva numitei C.E. pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune, menționând aceleași aspecte ca în plângerea precedentă.

Instanța a reținut că

partea vătămată a primit în luna martie 2007, pe adresa de e-mail, o cerere de

ofertă din partea SC S.A. SRL, iar ulterior o comandă fermă. Persoanele de

contact din cadrul acestei societăți au fost C.G. și C.E. După verificarea

existentei societății, au stabilit condițiile de vânzare. Mărfurile livrate au

fost transportate la Brașov de SC P.1 SRL, șofer fiind martorul O.I. Acesta din

urmă a primit fila cec sus-menționată pe care a înmânat-o reprezentantului

părții vătămate. Tot acesta este cel care la sediul SC S.A. SRL a înmânat

inculpatului B.S. factura fiscală nr. Y9 din 27 martie 2007 pe care acesta a

semnat-o, confirmând primirea mărfurilor. Și de această dată nu a putut fi

identificată numita C.E., având în vedere că inculpatul C.G. nu figurează ca

fiind căsătorit.

Participația

inculpatului B.S. la săvârșirea infracțiunii a rezultat din Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 222677 din 4 aprilie 2011 (acesta a semnat

factura fiscală nr. Y9 din 27 martie 2007, emisă de partea vătămată).

data de 8 mai 2007 SC H. SRL Brașov, prin reprezentant legal, a sesizat

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov solicitând efectuarea de cercetări

față de reprezentantul SC S.A. SRL pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune, arătând că acesta a achiziționat mărfuri în valoare de 28.592,37

RON, iar pentru achitarea acestora a emis fila cec X8, refuzată la plată pentru

motivul lipsă disponibil, cec anulat.

Reprezentanții părții

vătămate au depus la dosar o copie a facturii emisă către SC S.A. SRL precum și

avizul de însoțire a mărfii nr. B2 din 28 martie 2007.

Din actele de

cercetare efectuate în cauză a rezultat faptul că urmare a comenzilor făcute de

SC S.A. SRL, prin C.E., între partea vătămată și societatea administrată de

învinuitul C.G. s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare A2 din 26 martie

2007, semnat la rubrica "cumpărător" de inculpatul C.G., așa cum

rezultă din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 222677 din 4 aprilie

2011.

Înainte de livrarea

mărfurilor comandate, martorul G.G.M., angajat al părții vătămate, s-a deplasat

la sediul SC S.A. SRL cu factura nr. Y10 unde a fost întâmpinat de 2 persoane

de sex masculin, care s-au recomandat ca fiind administratorul și respectiv

angajatul societății. Martorul a primit fila cec X8 semnată de învinuitul C.G.

La termenul stabilit, fila cec a fost introdusă la plată, fiind ulterior

refuzată pentru motivul lipsă totală disponibil.

Participarea

inculpatului la săvârșirea acestei fapte a rezultat din declarația inculpatului

C.G., dată în cursul urmăririi penale, în care recunoaște modul în care

inculpații au acționat de fiecare dată pentru inducerea în eroare a societăților

vătămate, din declarația martorei B.M. și din declarația martorului G.G.M.,

care s-a prezentat la sediul SC S.A. SRL din Brașov.

data de 3 mai 2007 SC L. SRL Brașov a sesizat organele de poliție solicitând

efectuarea de cercetări față de C.G. pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune arătând faptul că, în executarea Contractului de vânzare cumpărare

A3 din 26 martie 2007 sus-numitul a emis un bilet la ordin scadent la data de

26 aprilie 2007, pentru achitarea contravalorii facturii fiscale Y11 din 26

martie 2007, care a fost refuzat la plată pentru motivul lipsă totală

disponibil. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov s-a înregistrat

plângerea formulată de aceeași parte vătămată SC L. SRL Brașov prin care

solicita tragerea la răspundere penală a numitului C.G., administrator al SC

S.A. SRL pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În plângere s-a arătat

că în baza Contractului de vânzare-cumpărare A3 din 26 martie 2007 societatea

parte vătămată a livrat produse petroliere, emițând două facturi fiscale.

Pentru achitarea sumelor înscrise pe acestea inculpatul C.G. a emis fila cec

X9, scadentă la data de 3 mai 2007, care a fost refuzată la plată pentru

motivul lipsă disponibil. După apariția incidentului la plată, inculpatul nu a

putut fi găsit.

A mai reținut

instanța că la baza relațiilor comerciale dintre cele două societăți s-a aflat

o cerere de ofertă primită de reprezentanții părții vătămate pe fax, prin care

inculpatul C.G. și-a manifestat intenția de achiziționa uleiuri pentru

autovehicule. Ulterior, tot prin intermediul faxului partea vătămată a primit

la data de 26 martie 2007 două comenzi ferme, semnându-se ulterior Contractul

A3 din 26 martie 2007. În scopul semnării acestuia, numitul C.F. s-a deplasat la

sediul SC S.A. SRL unde a discutat cu inculpatul B.S. și cu secretara

societății, martora B.M. ( care au fost recunoscuți după planșele foto).

În urma livrărilor

efectuate, partea vătămată a emis facturile fiscale nr. Y11 din 26 martie 2007

și Y12 din 29 martie 2007, urmând ca plată să se facă la 30 de zile. Prima

livrare a fost efectuată de martorul B.D., care a predat inculpatului B.S.

mărfurile, acesta semnând de primire. Potrivit declarației martorului,

inculpatul B.S. i-a solicitat ca partea vătămată să onoreze și celelalte

comenzi, declarând că are cereri pentru produse. Cu aceeași ocazie

reprezentatului părții vătămate i-a fost înmânat un bilet la ordin scadent la

26 aprilie 2007, semnat și ștampilat, care cuprindea contravaloarea mărfurilor

livrate potrivit facturii Y11 din 26 martie 2007. De asemenea, numita B.M. i-a

înmânat și o filă cec, în alb, drept garanție a plăților viitoare. La data de

29 martie 2007 s-a onorat o altă comandă potrivit facturii Y12 din 29 martie

2007, în valoare de 14.598 RON. Mărfurile au fost preluate și de această dată

de B.S. care a semnat de primire. Pentru achitarea acestora numita B.M. a

înmânat un alt bilet la ordin.

La data scadenței

primului bilet al ordin, 26 aprilie 2007, acesta a fost introdus la plată și

refuzat pentru motivul lipsă totală disponibil. În aceste condiții s-a încercat

contactarea reprezentanților SC S.A. SRL, însă fără succes.

Reprezentanții părții

vătămate au renunțat la introducerea la plată a celuilalt bilet la ordin și au

completat fila cec X9 cu suma totală restantă. Și aceasta a fost refuzată la

plată pentru motivul lipsă totală disponibil, cec anulat.

Participarea

inculpatului B.S. la comiterea acesteia a rezultat și din declarația numitului

C.F., care s-a deplasat la sediul SC S.A. SRL, unde a discutat cu inculpatul

B.S. De asemenea, martorul B.D., care a predat inculpatului B.S. mărfurile cu

ocazia primei livrări, a declarat că inculpatul B.S. i-a solicitat ca partea

vătămată să onoreze și celelalte comenzi, declarând că are cereri pentru produse.

din data de 11 mai 2007 reprezentanții SC G.C.D. SRL au sesizat organele de

poliție solicitând efectuarea de cercetări față de C.G., reprezentant al SC

S.A. SRL pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, arătând că au fost

induși în eroare de către acesta în executarea unor relații contractuale

cauzând un prejudiciu de 41.795,56 RON. În beneficiul acestei părți vătămate

învinuitul a emis la data de 30 martie 2007 fila cec seria X10 refuzată la

plată pentru motivul lipsă totală disponibil, cec anulat.

Instanța a reținut că

în luna februarie 2007, o persoană care s-a recomandat "C.E."

reprezentant al SC S.A. SRL, l-a contactat telefonic pe reprezentantul părții

vătămate, numitul G.C., exprimându-și intenția de a achiziționa de la acesta

mărfuri pe care le comercializează. Urmare a ofertei de preț prezentate, s-a

încheiat între cele două societăți Contractul de vânzare-cumpărare A4 din 14

martie 2007 având ca obiect materiale de construcții. Condițiile de livrare a

mărfurilor au fost discutate la sediul SC S.A. SRL de către numitul G.C. cu

inculpatul B.S. La data de 30 martie 2007 s-au livrat mărfurile comandate fiind

descărcate la depozitul SC S.A. SRL, fiind preluate de inculpatul B.S.

Urmare a acestor

livrări, partea vătămată a emis facturile fiscale Y13 și Y14, care au fost

acceptate la plată, prin semnare de către inculpatul B.S. Acesta i-a înmânat

reprezentantului părții vătămate fila cec sus-menționată, semnată, ștampilată

și completată la toate rubricile.

Potrivit înțelegerii

avute cu inculpatul C.G., fila cec a fost introdusă la plată în termen de 25

zile de la livrare și refuzată pentru motivul lipsă totală disponibil, filă cec

anulată.

Participarea

inculpatului B.S. la această faptă a rezultat în principal din declarația numitului

G.C., care a discutat cu acesta condițiile de livrare a mărfurilor. De

asemenea, acesta este cel care a semnat facturile fiscale Y13 și Y14, care au

fost acceptate la plată de SC S.A. SRL.

aprilie 2007 organele de poliție au fost sesizate de partea vătămată SC A.M.

SA, care a solicitat tragerea la răspundere penală a reprezentantului SC S.A.

SRL, C.G., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În plângere s-a

arătat că inculpatul a girat către partea vătămată 6 bilete la ordin emise de

către SC I.T. SA București, care s-au dovedit a fi false și de asemenea, a emis

alte 5 bilete la bilete la ordin și o filă cec, refuzate la plată pentru

motivul lipsă disponibil.

Instanța a reținut că

în luna martie 2007 inculpatul C.G. a trimis pe numărul de fax al părții

vătămate mai multe comenzi privind achiziționarea de piese auto. După mai multe

negocieri, la data de 12 martie 2007 s-a efectuat prima livrare. Mărfurile au

fost transportate la punctul de lucru al SC S.A. SRL, unde au fost preluate de

inculpații C.G. și B.S. Potrivit înțelegerii dintre părți, i s-a predat

numitului B.H.V., un bilet la ordin completat integral, în valoare de 12.529,14

RON, emis la data de 27 februarie 2007 de SC I.T. SA, scadent la 14 aprilie

Y15 din 12 martie 2007, Y16 din 12 martie 2007, Y17 din 14 martie 2007, Y18 din

20 martie 2007, Y19 din 21 martie 2007.

Biletul la ordin

sus-menționat părea emis în beneficiul SC S.A. SRL și a fost girat de către

inculpatul C.G. către partea vătămată. La următoarele livrări efectuate de

partea vătămată, inculpatul C.G. le-a înmânat alte 5 bilete la ordin ce păreau

a fi emise de SC I.T. SA. Ulterior, s-a stabilit că SC S.A. SRL nu a avut

relații comerciale cu emitentul acestor instrumente de plată, iar

reprezentantul SC I.T. SA a precizat că nu a emis acele bilete la ordin.

Biletele la ordin nu au fost introduse la plată, nefiind astfel îndeplinită

funcția acestora de instrumente de plată, cinci dintre acestea fiind restituite

inculpatului, partea vătămată primind în schimb alte 5 emise de inculpat.

În aceste

împrejurări, numitul B.H.V., director comercial la acea dată în cadrul părții

vătămate a solicitat emiterea unei file cec în schimbul celor 6 bilete la

ordin. Inculpatul i-a înmânat o filă cec în alb seria X11. Această filă cec nu

a fost introdusă la plată.

În jurul datei de 10

aprilie 2007 reprezentanții părții vătămate s-au deplasat la sediul SC S.A. SRL

solicitând alte instrumente de plată. Discuțiile au fost purtate cu inculpatul

B.S. și numita B.M., care i-a înmânat 5 bilete la ordin emise de SC S.A. în 2

aprilie 2007 în valoare de 15.000 RON fiecare, având date diferite de scadență.

Introduse la plată la datele prevăzute, au fost refuzate pentru motivul lipsă

disponibil.

Participația

inculpatului B.S. a rezultat în principal din declarațiile reprezentanților

părții vătămate, care au discutat cu acesta modalitățile de livrare și de plată

a mărfii achiziționate de SC S.A. SRL.

înregistrată la data de 20 aprilie 2007 SC I.C.C. SRL a sesizat organele de

poliție solicitând efectuarea de cercetări față de reprezentantul SC S.A. SRL,

numitul C.G., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În plângere s-a

menționat că partea vătămată a livrat mărfuri, iar pentru achitarea acestora a

emis două file cec X12 și X13, refuzate la plată pentru motivul lipsă

disponibil, cec anulat. Potrivit Contractului de vânzare-cumpărare A5 din 16

martie 2007, SC S.A. SRL a achiziționat de la partea vătămată echipamente IT,

accesorii și consumabile. Potrivit prevederilor art. 8 din contract, plata urma

să se facă prin filă cec. Partea vătămată a livrat la cererea inculpatului

mărfuri, emițând facturile fiscale Y20 din 16 martie 2007 și Y21 din 2 aprilie

2007, acceptate la plată, prin semnare de către numita B.M. și inculpatul B.S.

Potrivit declarației

martorei N.M., în luna martie 2007, urmare a unei comenzi din partea SC S.A.

SRL s-au livrat mărfuri în baza contractului încheiat între cele două

societăți. Martora s-a deplasat la punctul de lucru al SC S.A. unde a discutat

cu inculpatul C.G. (pe care l-a recunoscut după planșe foto). Acesta a semnat

contractul pus la dispoziție de reprezentanții părții vătămate, iar cu ocazia

primei livrări din data de 20 martie 2007 a emis o filă cec, X12, care a fost

înmânată de o persoană care s-a recomandat N.A., secretara societății. La a

doua livrare martora a fost întâmpinată de inculpatul B.S. care a semnat de

primire factura emisă și i-a înmânat fila cec X13, semnată și ștampilată, pe

care a completat-o în prezența martorei cu datele de pe factura fiscală. Ambele

file cec au fost date pentru achitarea mărfurilor livrate și au fost refuzate

la plată pentru motivul lipsă totală disponibil.

Participarea

inculpatului B.S. la săvârșirea acesteia rezultă în primul rând din faptul că

acesta este cel care a semnat de primire factura emisă și i-a înmânat fila cec

X13, semnată și ștampilată, pe care a completat-o în prezența martorei N.M. cu

datele de pe factura fiscală.

din data 9 mai 2007 SC C.P. SRL Bistrița, prin reprezentant legal, a sesizat

IPJ Brașov solicitând efectuarea de cercetări față de C.G. pentru săvârșirea

infracțiunii de înșelăciune, arătând faptul că inculpatul a emis fila cec X14,

refuzată la plată pentru motivul lipsă disponibil.

Din cercetări a

rezultat faptul că, urmare a comenzii venite din partea SC S.A. SRL, partea

vătămată a livrat mărfuri (radiatoare) și a emis factura fiscală nr. Y22 din 12

martie 2007. Potrivit reprezentantului părții vătămate, numitul G.G., comanda

de mărfuri s-a făcut prin email, iar ulterior a fost contactat de o persoană

care s-a recomandat "C.G.". S-a convenit ca marfa să fie livrată de

partea vătămată la sediul SC S.A. SRL, iar plata să fie făcută la 30 de zile

prin filă cec. Fila cec sus-menționată a fost predată, după completare,

martorului G.D., care s-a ocupat de livrarea mărfurilor. La data de 11 aprilie

2007 fila cec a fost refuzată la plată pentru motivul că "cecul aparține

unui set de instrumente care a fost retras din circulație". După refuzul

la plată a filei cec, reprezentantul părții vătămate s-a deplasat la sediul SC

S.A. SRL, unde a constatat că spațiul era gol.

În sarcina

inculpatului B.S. nu s-a reținut în actul de sesizare vreo contribuție a acestuia

la inducerea în eroare a părții vătămate SC I.C.C. SRL, prin emiterea filei cec

X12 de către învinuitul C.G.

Pe baza probatoriului

administrat, s-a stabilit vinovăția inculpaților și s-a dispus condamnarea

potrivit dispozitivului hotărârii în conformitate cu prevederile art. 72 C.

pen.

În sarcina

inculpatului B.S. s-a reținut complicitatea la 12 acte materiale ale

infracțiunii de înșelăciune prin emiterea de file cec, întrucât nu s-a stabilit

că acesta a contribuit în vreun mod la inducerea în eroare a părții vătămate SC

I.C.C. SRL prin emiterea filei cec X12 de către învinuitul C.G.

Întrucât inculpații

au prejudiciat prin activitatea lor părțile vătămate, care au livrat marfa

către societatea SC S.A. SRL, dar nu le-a fost achitată contravaloarea acesteia,

instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale,

prevăzută de art. 998 C. civ. anterior, cod care era în vigoare la momentul

săvârșirii faptelor. Există o faptă ilicită a inculpaților, care a produs

prejudicii părților civile, iar inculpații au acționat cu forma de vinovăție a

intenției. Există totodată o legătură de cauzalitate între faptele inculpaților

și prejudiciile produse părților civile. Întrucât inculpații C.G. și B.S. au

contribuit împreună la săvârșirea faptelor și la producerea prejudiciilor, sunt

aplicabile dispozițiile art. 1003 C. civ. anterior, privind răspunderea

solidară a acestora pentru prejudiciile produse.

Pentru aceste motive,

în temeiul art. 345 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit.

b) C. proc. pen. au fost obligați inculpații C.G. și B.S., în solidar, la plata

sumelor, cu titlu de despăgubiri civile, potrivit dispozitivului hotărârii.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel inculpatul B.S., solicitând achitarea în temeiul art.

11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. pen.

În motivarea

apelului, inculpatul a arătat că nu a semnat niciodată filele cec și nici

biletele la ordin și că fiind angajat în calitate de gestionar, a semnat doar

avizele de însoțire a mărfii, precum și facturile. Se arată că, deși materialul

probator demonstrează că documentele contabile, în cea mai mare parte au fost

întocmite și semnate de martorele C.E. și B.M., în judecată au fost trimiși

C.G. și B.S.

Prin Decizia penală

nr. 125/Ap din 29 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția

penală și pentru cauze cu minori, a fost respins apelul declarat de inculpatul

B.S., fiind menținută Sentința penală nr. 118/S din 15 mai 2012 a Tribunalului

Brașov, pronunțată în Dosar nr. 14111/62/2011. S-a constatat că inculpatul este

arestat în altă cauză, și totodată, a fost obligat inculpatul la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

Starea de fapt a fost

corect reținută de către instanța de fond, pe baza probelor administrate, iar

faptele inculpatului B.S., care, în perioada martie - aprilie 2007, în calitate

de gestionar la SC S.A. SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a

ajutat pe inculpatul C.G. să inducă în eroare 13 societăți comerciale în

executarea unor relații comerciale, în beneficiul cărora acesta din urmă a emis

cu știință 12 file cec și 6 bilete la ordin, întrunesc elementele constitutive

a 2 infracțiuni de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen.

raportat la art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. (12 acte materiale) și art. 26 C. pen. raportat la art. 215

alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte

materiale), ambele cu aplicarea art. 37 alin. (l) lit. b) C. pen.

Potrivit art. 26 C.

pen., complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice

mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau care promite înainte

sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta

sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea

nu este îndeplinită.

A reținut instanța de

apel că, în speță, numiții L.L.C. și C.M.M., în calitate de asociați ai SC S.A.

SRL au cesionat integral cele 20 de părți sociale deținute cesionarului C.G.,

acesta devenind asociat unic, fiind încheiat și procesul-verbal de

predare-primire la 5 februarie 2007, urmând a fi adoptat un nou statut al

societății în formă actualizată.

Ulterior, inculpatul

C.G. a depus specimen de semnătură în bancă, a solicitat și a obținut în

repetate rânduri file cec de la R.B., după care a încheiat un contract de

închiriere a unei hale de depozitare pe str. Zizinului din Brașov.

Potrivit Adresei nr.

15001 din 23 iulie 2010, la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului

Brașov începând cu 1 ianuarie 2007, SC S.A. SRL nu a mai avut angajați cu

contract individual de muncă înregistrat.

Însă, se reține că

din declarațiile inculpatului B.S. rezultă că "a fost angajat de către

C.G., pe care l-a cunoscut într-un bar din municipiul Galați, pe funcția de

agent comercial sau gestionar așa cum rezultă din declarația olografă a

acestuia dată organelor de control financiar.

Numita B.M.,

secretară în cadrul aceleiași societăți, "primea dispoziții de la cei doi

indivizi care conduceau societatea și anume C.G. și B.S.".

Inculpații căutau

furnizori cu ajutorul secretarei, trimiteau pe adresele de email sau pe fax,

cereri de oferte sau comenzi, după negocieri cu reprezentanții părților

vătămate și semnarea în unele cazuri a unor contacte, mărfurile erau livrate la

punctul de lucru al societății, unde erau preluate de către inculpatul B.S.,

care semna de primire. Pentru achitarea contravalorii produselor, inculpatul

C.G. emitea instrumente de plată, deși știa că nu are disponibil în cont.

La termenul de

judecată din 4 aprilie 2012, inculpatul C.G., prezent fiind în fața

tribunalului a declarat că recunoaște săvârșirea infracțiunilor în modalitatea

descrisă în actul de sesizare și a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. referitoare la judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

În aceeași ședință,

inculpatul B.S. nu a dorit să dea declarații în fața instanței de judecată.

A mai menționat

instanța de apel că, indiferent de poziția sa procesuală, de nerecunoaștere în

faza de urmărire penală a săvârșirii faptelor reținute, apelantul-inculpat, cu

intenție, a înlesnit și ajutat în diferite modalități pe co-inculpatul C.G. la

săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, în baza aceleiași rezoluții

infracționale, fiind reținute prev. art. 41 alin. (2) C. pen.

Chiar dacă inculpatul

nu a emis cecurile și biletele la ordin în numele SC S.A. SRL, a fost cel care

a emis ofertele către părțile vătămate, a semnat pe facturi și a primit marfa

livrată de societăți, complicitatea sa fiind dovedită cu privire la 12 acte

materiale ale infracțiunii de înșelăciune prin emiterea de file cec, respectiv

6 acte materiale prin emiterea de bilete la ordin.

Despre atribuțiile de

serviciu ale inculpatului B.S. a făcut vorbire și C.G. în declarațiile date în

faza de urmărire penală.

S-a avut în vedere că

în declarația olografă datată 14 septembrie 2007, inculpatul a precizat că

"B.S. mi-a spus că sunt administrator la SC S.A. SRL, voi semna anumite

acte ale firmei, iar el va conduce afacerile personal, am ridicat în mai multe

rânduri file cec de la o bancă din Săcele, am semnat actul de închiriere a unei

hale, toate aceste lucruri făcându-le din dispoziția lui B.S. Mărfurile

comandate și primite erau preluate de B.S., descărcate la depozitul închiriat.

Toate filele cec ridicate de la bancă au fost semnate de mine și, apoi,

majoritatea erau date la firme de B.S. și B.M. Nu cunosc denumirea firmelor

care au livrat marfă, nu am negociat prețuri sau alte clauze contractuale, doar

am semnat contracte la solicitarea lui B.S.".

Despre activitatea

infracțională desfășurată, același inculpat a făcut vorbire și în declarația

dată pe formularul înseriat: "eu am rămas cu B.S. care de la acea dată îmi

spunea ce am de făcut în firmă să semnez anumite hârtii și să mergem la bancă

unde mă însoțea, respectiv se ocupa de administrarea firmei. Imediat după ce

B.S. a fost angajat, era gestionar, am mers împreună cu acesta la un depozit pe

care l-a închiriat, eu fiind pus să semnez contractul de închiriere. Comenzile

erau transmise de B.S. și B.M., când comenzile au început să fie onorate, B.S.

a început să îmi solicite să semnez file cec la rubrica emitentului. În

perioada în care am derulat activități ca administrator al SC S.A. SRL veneam

destul de rar la birou, veneam doar când mă chema B.S.".

A reținut Curtea de

Apel Brașov că inculpații au prejudiciat 13 societăți comerciale, care au și

formulat plângeri penale, aceste fiind: SC I.D. SRL, SC P. SRL, SC S.R.I. SRL,

SC A.S. SRL, SC C.T. SRL, SC P.S.C. SRL Bistrița, SC M. SRL, SC H. SRL Brașov,

SC L. SRL Brașov, SC G.C.D. SRL, SC A.M. SA, SC I.C.C. SRL și SC C.P. SRL

Bistrița, la despăgubirea cărora au fost obligați inculpații în solidar.

Contrar celor

susținute de către inculpatul B.S., inclusiv la ultimul cuvânt acordat în calea

de atac a apelului, s-a constatat implicarea sa în calitate de complice la

înșelarea părților vătămate constituite părți civile.

Astfel, s-a reținut

că instrumentele de plată poartă semnătura inculpatului C.G., iar documentele

contabile, cea a inculpatului B.S.

În cadrul

raporturilor comerciale derulate cu partea vătămată SC I.D. SRL, cu care s-a

încheiat Contractul de distribuție A1 din 19 martie 2007, s-a emis factura

fiscală Y1 din 22 martie 2007 ce a fost înmânată inculpatului B.S., care a

semnat de primire, aspect confirmat atât prin declarația martorului B.C.L. cât

și prin concluziile Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 222677 din

4 aprilie 2011 - semnătura de la rubrica "semnătura de primire" din

factura Y1 reproduce semnătura executată de B.S.

Partea vătămată SC P.

SRL a distribuit mărfuri către SC S.A. SRL în valoare de 63.025,38 RON pentru

care aceasta din urmă a emis fila cec X2 ce a fost refuzată la plată pentru

lipsă disponibil.

Din Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 222766 din 13 mai 2011 a rezultat că

semnătura de la rubrica "Director General" de pe cererea de ofertă

datată 14 martie 2007 reproduce semnătura executată de inculpatul C.G.

Martorul L.M., cel ce

s-a prezentat la sediul părții vătămate pentru a ridica comanda făcută de SC

S.A. SRL, a arătat că "persoanele care gestionau soarta firmei erau B.S.

și I.V., în timp ce C.G. era doar un administrator de formă".

S-a mai reținut că

între SC S.R.I. SRL și SC S.A. SRL Brașov s-a încheiat Contractul de

vânzare-cumpărare la data de 15 martie 2007, în baza căruia aceasta din urmă a

achiziționat plăci pentru plafon casetat în valoare de 18.590,38 RON fiind

emisă factura nr. Y3 din 18 martie 2007 semnată de către inculpatul B.S. așa

cum a concluzionat Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 222677 din 4

aprilie 2011.

Pentru a achita

marfa, inculpatul C.G. a emis fila cec X3 refuzată la plată pentru lipsă total

disponibil.

S-a avut în vedere că

împotriva inculpaților a formulat plângere penală la data de 5 iunie 2007

partea vătămată SC A.S. SRL întrucât, în urma livrării de mărfuri, aceștia au

emis un bilet la ordin scadent la 12 aprilie 2007, refuzat la plată pentru

lipsă disponibil. Mărfurile livrate de către partea vătămată au fost însoțite

de factura fiscală nr. Y5 la sediul SC S.A. SRL, ce au fost primite de către

inculpatul B.S.

S-a reținut că

raportul de constatare tehnico-științific a concluzionat că inculpatul a semnat

atât factura, cât și CMR-ul.

În ceea ce privește

plângerea penală formulată de partea vătămată SC C.T. SRL, instanța de apel a

reținut că probele administrate în cauză dovedesc implicarea inculpatului B.S.

Astfel, martorul B.T.

a declarat: "în urma comenzii, personal am livrat în 22 martie 2007

conform facturii Y6 din 21 martie 2007 către SC S.A. SRL Săcele, în valoare de

7.746,9 RON, în Brașov, am descărcat marfa împreună cu un domn pe nume S.

pentru marfa livrată am primit de la numitul S. o filă cec semnată, ștampilată

și completată conform facturii. Fila cec nu a fost completată în fața mea,

înainte de scadență am vrut să vizitez personalul aflat la sediul SC S.A. SRL

din Brașov, dar biroul era gol și închis".

S-a apreciat de către

instanța de apel că declarațiile martorului se coroborează și cu concluziile

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 222766 din 13 mai 2011,

conform cărora semnăturile de la rubrica semnătura de primire de pe facturile

fiscale emise de partea vătămată au fost executate de apelantul-inculpat.

Martorul P.G.,

reprezentant al părții vătămate SC P.S.C. SRL Bistrița a însoțit marfa livrată

în baza contractului de vânzare-cumpărare către SC S.A. SRL, prilej cu care i-a

cunoscut pe inculpați, B.S. semnând factura emisă. Martorul i-a recunoscut pe

cei doi după planșa foto pusă la dispoziție de organele judiciare.

De altfel, s-a

reținut că același inculpat B.S. a semnat facturile fiscale nr. Y9 din 27

martie 2007 emisă de SC M. SRL, nr. Y13, nr. Y14 emise de SC G.C.D. SRL.

Martorii B.D., G.C.

dar și reprezentanții părții vătămate SC I.T. SA au făcut vorbire despre

modalitatea în care inculpatul B.S. s-a implicat în activitatea infracțională.

Așa fiind, instanța

de apel a constatat că din probele administrate în cauză rezultă fără putință

de tăgadă că în calitate de gestionar la SC S.A. SRL, în baza aceleași

rezoluții infracționale, B.S. l-a ajutat pe inculpatul C.G. să inducă în eroare

reprezentanții a 13 părți vătămate, având rolul de a coordona activitatea

infracțională, astfel, în mod legal și temeinic, s-a dispus condamnarea

acestuia conform dispozitivului hotărârii.

Individualizarea

judiciară a pedepsei s-a realizat prin aplicarea coroborată a criteriilor

generale prev. de art. 72 C. pen. în vederea atingerii scopului înscris în art.

52 C. pen.

Evaluând circumstanțele

personale ale inculpatului B.S., s-a reținut că acesta nu este la primul

conflict cu legea penală. Astfel, din fișa de cazier juridic, inculpatul a fost

condamnat prin Sentința penală nr. 1419 din 2010 a Judecătoriei Deva, rămasă

definitivă prin Decizia penală nr. 237 din 6 mai 2004 a Tribunalului Hunedoara,

la 3 ani închisoare pentru art. 26 C. pen. raportat la art. 239 alin. (2), (4)

C. pen.

S-a reținut că

inculpatul a mai fost condamnat pentru infracțiunea de înșelăciune, însă

hotărârea nu este definitivă.

S-a considerat că în

raport de condamnarea definitivă și data săvârșirii prezentelor infracțiuni, în

mod legal, au fost reținute dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen.

Audiat fiind,

inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, poziție în raport de care s-au

apreciat aplicate dispozițiile art. 69 C. proc. pen.

Evaluând aceste

circumstanțe atât reale cât și personale, inclusiv prejudiciile cauzate

părților vătămate și neacoperite, s-a considerat că pedeapsa stabilită de

instanța de fond a fost judicios individualizată și aptă să realizeze prevenția

specială în ceea ce îl privește pe inculpatul B.S., motiv pentru care a fost

respins apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs inculpatul B.S. la data de 26 noiembrie 2013.

Dosarul a fost

înregistrat pe rolul instanței la data de 6 decembrie 2013, Înalta Curte de

Casație și Justiție fiind învestită cu judecarea recursului înainte de intrarea

în vigoare a noului C. proc. pen.

În acest context,

Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor tranzitorii din legea de

punere în aplicare a C. proc. pen., respectiv dispozițiile art. 12 alin. (l)

din Legea 255/2013, recursul ce face obiectul prezentei cauze se afla în curs

de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, fiind declarat împotriva

unei hotărâri care a fost supusă apelului potrivit legii vechi, așa încât

rămâne în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor

legii vechi privitoare la recurs.

De asemenea, Înalta

Curte de Casație și Justiție observă că decizia recurată a fost pronunțată la

29 octombrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare, la 15 februarie 2013, a

Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești, iar recursul a fost declarat de inculpat la data de 26 noiembrie

2013, situație în care acesta este supus casării în limita motivelor de recurs

prevăzute în art. 385

9

alin. (1) C. proc. pen. anterior.

Așadar, obiectul

judecății în recurs este limitat doar la cazurile expres prevăzute de lege, așa

încât instanța de recurs poate analiza cauza numai în limitele motivelor de

casare prevăzute de art. 385

9

C. proc. pen.

Din examinarea

cazurilor de casare expres prevăzute de textul de lege anterior menționat,

rezultă că prin limitarea obiectului judecății în recurs, legiuitorul a urmărit

că nu orice încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanțiale să

constituie temeiuri pentru a casa hotărârea atacată, ci numai acelea care

corespund unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

De altfel, reexaminarea

integrală a cauzei de către instanța de apel, în condiții similare cu cea

desfășurată de instanța de fond, conduce în mod firesc la concluzia că

devoluțiunea în fața instanței de recurs trebuie limitată numai la anumite

aspecte prevăzute de lege.

Așadar, recursul nu

provoacă un control integral din partea instanței de recurs, fiind exclusă

rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în coordonatele în care stabilirea

adevărului a avut loc în primele două grade de jurisdicție.

Ca atare, din

perspectiva finalității avute în vedere, recursul nu are drept scop

soluționarea unei cauze penale prin reaprecierea faptelor, stabilirea

vinovăției și reindividualizarea pedepsei aplicate, ci doar sancționarea

sentințelor ori deciziilor necon