ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3300/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3300/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr.
67/
F din 26 aprilie 2010 Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca
nefondate, plângerile formulate de petenții B.D., și SC I.A.C.I. SRL Galați,
prin administrator B.D., cu sediul în Galați, împotriva rezoluției de
neîncepere a urmăririi penale nr. 1013/P/2009 din 07 decembrie 2009 a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, menținută prin rezoluția de
respingere a plângerii nr. 19/II/2010 din 10 februarie 2010 a Procurorului
General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.
A obligat petenții la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut că prin
rezoluția nr. 1013/P/2009 din 7 decembrie 2009 Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Galați, în baza art. 228 alin. (4) C. proc. pen. și art. 10 lit. d) din
același cod, a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul
judecătoresc M.C. pentru infracțiunile prev. de art. 246 și 249 C. pen.
S-a motivat în rezoluție că fapta executorului judecătoresc
de a îndrepta o eroare materială strecurată în adresa întocmită de el la 11
aprilie 2008 către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Galați în
dosarul de executare vizându-l pe petentul
B.D. nu este prevăzută de legea penală.
Curtea de Apel Galați a motivat că din actele premergătoare
rezultă că fapta executorului judecătoresc M.C. nu este incriminată ca
infracțiune întrucât acesta a procedat, din oficiu, la îndreptarea erorii
materiale privind un titlu executoriu cu respectarea disp. art. 54 din Legea nr.
188/2000, că îndreptarea erorii materiale nu constituie act de executare silită
și că momentul la care se face îndreptarea materială nu este limitat într-o
anumită durată de timp.
Împotriva sentinței a declarat recurs petiționarul B.D.
Recursul nu a fost motivat.
Examinând din oficiu recursul petentului, Curtea constată că
acesta este nefondat.
Pentru a proceda conform art. 278
1
alin. (8) lit.
b) C. proc. pen. la desființarea rezoluției de neurmărire penală în vederea
începerii urmăririi, judecătorul care admite o plângere întemeiată pe aceste
dispoziții este obligat să arate motivele pentru care trimite cauza
procurorului și să indice faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate
și prin care anume mijloace de probă.
Față de această reglementare, este evident că din cuprinsul
actelor premergătoare ar trebui să rezulte indicii că s-a comis o faptă penală.
Or, în prezenta cauză, în mod corect s-a motivat că fapta
executorului așa cum a fost descrisă, respectiv îndreptarea unei erori
materiale în dosarul de executare de care este interesat petentul, nu este
prevăzută de legea penală.
De altfel, nemulțumirile petentului referitoare la
executarea silită pe care o efectuează executorul judecătoresc poate fi
contestată pe căile prevăzute de C. proc. civ. la instanța judecată civilă.
Așa fiind, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen. Curtea va respinge recursul și-l va obliga pe petent la cheltuieli
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul
petiționar B.D. împotriva sentinței penale nr. 67/ F din 26 aprilie 2010 a
Curții de Apel Galați, secția penală.
Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu
titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 septembrie 2010.