ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3904/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3904/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului
Prin
acțiunea înregistrată la data de 6 noiembrie 2013 pe rolul Curții de Apel
Suceava, reclamanta Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) prin reprezentant
legal H.G., președinte, în contradictoriu cu pârâtul L.G. a solicitat să se
dispună anularea contractului individual de muncă din 30 decembrie 2008 -
avizat de pârât.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a avut calitatea de deputat și în
virtutea acestei demnități a propus și avizat angajarea fratelui său - L.I. -
pe postul de șofer în cadrul Biroului parlamentar personal, încheindu-se astfel
contractul individual de muncă din 30 decembrie 2008. A mai arătat că există o
hotărâre judecătorească definitivă care atestă existența conflictului de
interese în care s-a aflat pârâtul, urmare a avizării contractului de muncă
încheiat de fratele său, așa încât, în speță, sunt incidente dispozițiile art.
22 și 23 din Legea nr. 176/2010 - actele juridice încheiate în aceste
împrejurări fiind lovite de nulitate absolută.
În întâmpinarea și
notele scrise depuse la dosar, pârâtul L.G. a invocat o serie de excepții
privind: necompetența materială a Curții în soluționarea acțiunii reclamantei,
excepția lipsei procedurii prealabile reglementată de art. 7 alin. (6) din
Legea nr. 554/2004, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și
excepția prescrierii dreptului la acțiune privind cererea reclamantei.
Hotărârile care au
generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin Decizia nr.
64 din 1 aprilie 2014, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava,
secția civilă - complet specializată în conflicte de drepturi, reținând că,
contractul individual de muncă pe durată determinată - în litigiu - face parte
din categoria "actelor juridice" altele decât cele administrative
(art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010), iar constatarea nulității absolute
a acestui act juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind
conflictul de interese revine în competența materială a tribunalului.
Pe rolul Tribunalului
Suceava cauza a fost înregistrată la data de 30 aprilie 2014.
La termenul de
judecată din data de 6 iunie 2014, instanța, din oficiu a invocat excepția
necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea prezentei cauze.
2.2. Prin Sentința
nr. 1076 din 16 iunie 2014, Tribunalul Suceava, secția civilă a admis excepția
privind necompetența materială a instanței și a declinat competența de
soluționare a cauzei având ca obiect "anulare act" formulată de
reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâtul L.G.,
în favoarea Curții de Apel Suceava.
Constatând ivit
conflictul negativ de competență între Tribunalului Suceava și Curtea de Apel
Suceava, a dispus suspendarea cauzei și trimiterea dosarului la Înalta Curte de
Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
La pronunțarea
acestei soluții, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 23 și art. 24
din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și
demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Integritate, precum și art. 266, art. 277 și Titlul II C. muncii.
Astfel, a reținut că
potrivit art. 23 din Legea nr. 176/2010, legiuitorul distinge între actele
juridice și administrative care pot fi anulate la solicitarea Agenției
Naționale de Integritate în cazul unui conflict de interese, iar prin art. 24
prevede că procedura de judecată și regulile de competență sunt cele
reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 pentru
acțiunile introduse la instanțele de contencios administrativ. Prin urmare, a
apreciat că reglementarea art. 24 nu poate fi interpretată per a contrario în
sensul că acțiunile în anulare ar putea fi introduse și la alte instanțe decât
cele de contencios administrativ, având în vedere că scopul art. 24 este acela
de a reglementa procedura de judecată și regulile de competență, făcând
trimitere în acest sens la Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
A mai reținut că
litigiul dedus judecății nu poate să constituie obiect al jurisdicției muncii,
așa cum aceasta este definită de art. 266 C. muncii.
Jurisdicția muncii
presupune analiza legalității încheierii unui contract de muncă din perspectiva
elementelor sale intrinseci, or cererea de anulare a unui contract de muncă
excede jurisdicției muncii atunci când motivele de nulitate privesc elemente
extrinseci contractului de muncă, derivate din legea specială și care
stabilește competența instanței de contencios administrativ.
De asemenea, potrivit
prevederilor art. 277 lit. d) C. muncii, pot fi părți în conflictele de muncă
în afara salariaților, angajatorilor sindicatelor și patronatelor, și alte
persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor
speciale sau al C. proc. civ. Din coroborarea acestei prevederi legale cu
prevederile art. 23 și art. 24 din Legea nr. 176/2010, rezultă că Agenția
Națională de Integritate ar putea fi parte întru-un conflict de muncă doar dacă
legea specială i-ar conferi în mod expres această posibilitate. Însă, legea
specială nu conține o astfel de prevedere.
Considerentele
Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte de
Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform
art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția litigii de muncă.
Pentru a adopta
această soluție, Înalta Curte are în vedere considerentele în continuare
arătate:
Analizând prevederile
art. 23 din Legea nr. 176/2010, alin. (1) "În cazul unui conflict de
interese, dacă au legătură cu situația de conflict de interese, toate actele
juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu
încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de
nulitate absolută", și ale alin. (2) al aceluiași articol "Acțiunea
în constatarea nulității absolute a actelor juridice sau administrative
încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese poate
fi introdusă de Agenție chiar dacă persoana în cauză nu mai deține acea
funcție" rezultă două categorii de acte ce pot fi încheiate, și anume acte
administrative a căror legalitate este supusă cenzurii instanțelor de
contencios administrativ și acte juridice - altele decât cele administrative, a
căror legalitate este supusă cenzurii instanțelor competente potrivit legii.
În cauza de față se
solicită anularea contractului individual de muncă din 30 decembrie 2008,
avizat de pârâtul L.G., contract ce vizează angajarea fratelui său - L.I. - pe
postul de șofer în cadrul Biroului parlamentar personal, acțiunea ce face
obiectul cauzei fiind formulată urmare a pronunțării hotărârii judecătorești
definitive care atestă existența conflictului de interese.
Potrivit
dispozițiilor art. 36 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 - privind Statutul
deputaților și al senatorilor republicată "Angajarea personalului
birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor se face prin încheierea
unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil. În
cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe durată determinată,
încadrarea salariaților se face prin ordin al secretarului general al Camerei
Deputaților sau al Senatului, după caz, la propunerea deputaților sau a
senatorilor în cauză, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între
deputații sau senatorii în cauză și persoana fizică."
Potrivit clauzelor
înserate în conținutul contractului individual de muncă în discuție aflat
dosarul Curții de Apel Suceava, părțile contractante au înțeles să supună
raporturile juridice generate de încheierea acestui contract, reglementărilor
Legii nr. 53/2003 - C. muncii.
Din coroborarea
dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că, contractul individual de
muncă pe durată determinată - în litigiu - face parte din categoria
"actelor juridice" altele decât cele administrative, iar constatarea
nulității absolute a acestui act juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor
legale privind conflictul de interese revine în competența materială a secției
de litigii de muncă din cadrul tribunalului.
În consecință, având
în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135
alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare
a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Suceava, secția litigii
de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe Agenția Națională de Integritate și L.G. în
favoarea Tribunalului Suceava, secția litigii de muncă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 21 octombrie 2014.
Procesat de GGC - CL