ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3904/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin acțiunea înregistrată la data de 6 noiembrie 2013 pe rolul Curții de Apel Suceava, reclamanta Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) prin reprezentant legal H.G., președinte, în contradictoriu cu pârâtul L.G. a solicitat să se dispună anularea contractului individual de muncă din 30 decembrie 2008 - avizat de pârât. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a avut calitatea de deputat și în virtutea acestei demnități a propus și avizat angajarea fratelui său - L.I.

- pe postul de șofer în cadrul Biroului parlamentar personal, încheindu-se astfel contractul individual de muncă din 30 decembrie 2008. A mai arătat că există o hotărâre judecătorească definitivă care atestă existența conflictului de interese în care s-a aflat pârâtul, urmare a avizării contractului de muncă încheiat de fratele său, așa încât, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 22 și 23 din Legea nr. 176/2010 - actele juridice încheiate în aceste împrejurări fiind lovite de nulitate absolută. În întâmpinarea și notele scrise depuse la dosar, pârâtul L.G. a invocat o serie de excepții privind: necompetența materială a Curții în soluționarea acțiunii reclamantei, excepția lipsei procedurii prealabile reglementată de art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și excepția prescrierii dreptului la acțiune privind cererea reclamantei.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin Decizia nr. 64 din 1 aprilie 2014, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția civilă - complet specializată în conflicte de drepturi, reținând că, contractul individual de muncă pe durată determinată - în litigiu - face parte din categoria "actelor juridice" altele decât cele administrative (art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010), iar constatarea nulității absolute a acestui act juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese revine în competența materială a tribunalului.

Pe rolul Tribunalului Suceava cauza a fost înregistrată la data de 30 aprilie 2014. La termenul de judecată din data de 6 iunie 2014, instanța, din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea prezentei cauze. 2.2. Prin Sentința nr. 1076 din 16 iunie 2014, Tribunalul Suceava, secția civilă a admis excepția privind necompetența materială a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect "anulare act" formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâtul L.G., în favoarea Curții de Apel Suceava. Constatând ivit conflictul negativ de competență între Tribunalului Suceava și Curtea de Apel Suceava, a dispus suspendarea cauzei și trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

La pronunțarea acestei soluții, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 23 și art. 24 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și art. 266, art. 277 și Titlul II C. muncii. Astfel, a reținut că potrivit art. 23 din Legea nr. 176/2010, legiuitorul distinge între actele juridice și administrative care pot fi anulate la solicitarea Agenției Naționale de Integritate în cazul unui conflict de interese, iar prin art. 24 prevede că procedura de judecată și regulile de competență sunt cele reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 pentru acțiunile introduse la instanțele de contencios administrativ.

Prin urmare, a apreciat că reglementarea art. 24 nu poate fi interpretată per a contrario în sensul că acțiunile în anulare ar putea fi introduse și la alte instanțe decât cele de contencios administrativ, având în vedere că scopul art. 24 este acela de a reglementa procedura de judecată și regulile de competență, făcând trimitere în acest sens la Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. A mai reținut că litigiul dedus judecății nu poate să constituie obiect al jurisdicției muncii, așa cum aceasta este definită de art. 266 C. muncii. Jurisdicția muncii presupune analiza legalității încheierii unui contract de muncă din perspectiva elementelor sale intrinseci, or cererea de anulare a unui contract de muncă excede jurisdicției muncii atunci când motivele de nulitate privesc elemente extrinseci contractului de muncă, derivate din legea specială și care stabilește competența instanței de contencios administrativ.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 277 lit. d) C. muncii, pot fi părți în conflictele de muncă în afara salariaților, angajatorilor sindicatelor și patronatelor, și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al C. proc. civ. Din coroborarea acestei prevederi legale cu prevederile art. 23 și art. 24 din Legea nr. 176/2010, rezultă că Agenția Națională de Integritate ar putea fi parte întru-un conflict de muncă doar dacă legea specială i-ar conferi în mod expres această posibilitate. Însă, legea specială nu conține o astfel de prevedere. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc.

civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția litigii de muncă.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte are în vedere considerentele în continuare arătate: Analizând prevederile art. 23 din Legea nr. 176/2010, alin. (1) "În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situația de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută", și ale alin. (2) al aceluiași articol "Acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenție chiar dacă persoana în cauză nu mai deține acea funcție" rezultă două categorii de acte ce pot fi încheiate, și anume acte administrative a căror legalitate este supusă cenzurii instanțelor de contencios administrativ și acte juridice - altele decât cele administrative, a căror legalitate este supusă cenzurii instanțelor competente potrivit legii.

În cauza de față se solicită anularea contractului individual de muncă din 30 decembrie 2008, avizat de pârâtul L.G., contract ce vizează angajarea fratelui său - L.I. - pe postul de șofer în cadrul Biroului parlamentar personal, acțiunea ce face obiectul cauzei fiind formulată urmare a pronunțării hotărârii judecătorești definitive care atestă existența conflictului de interese. Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 - privind Statutul deputaților și al senatorilor republicată "Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil.

În cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, încadrarea salariaților se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz, la propunerea deputaților sau a senatorilor în cauză, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între deputații sau senatorii în cauză și persoana fizică." Potrivit clauzelor înserate în conținutul contractului individual de muncă în discuție aflat dosarul Curții de Apel Suceava, părțile contractante au înțeles să supună raporturile juridice generate de încheierea acestui contract, reglementărilor Legii nr. 53/2003 - C. muncii.

Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că, contractul individual de muncă pe durată determinată - în litigiu - face parte din categoria "actelor juridice" altele decât cele administrative, iar constatarea nulității absolute a acestui act juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese revine în competența materială a secției de litigii de muncă din cadrul tribunalului. În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Suceava, secția litigii de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe Agenția Națională de Integritate și L.G. în favoarea Tribunalului Suceava, secția litigii de muncă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2014. Procesat de GGC - CL