ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2532/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia sub nr. 751/57/2013, reclamantul Municipiul Petroșani a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 81 din 19 iulie 2013, a notei de constatare din 22 mai 2013 și obligarea pârâtului la restituirea sumei de 294 lei și TVA recuperabilă în valoare de 72 lei, reprezentând reducerea procentuală la cheltuielile solicitate spre rambursare prin cererea de rambursare nr. 7 aferente contractului de proiectare din 13 iulie 2010, conform corecției financiare de 5% aplicată prin nota de constatare din 22 mai 2013. Prin Sentința civilă nr. 322/2013 din 2 decembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Alba Iulia, invocată de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de Municipiul Petroșani,

în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene și Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Port, în favoarea Curții de Apel București. Prin Sentința civilă nr. 285 din 30 ianuarie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, obiectul litigiului este reprezentat de cererea reclamantului de anulare a Deciziei nr. 81 din 19 iulie 2013 și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 22 mai 2013, precum și restituirea sumei de 294 lei și TVA recuperabilă în valoare de 72 lei.

Art. 23 din Contractul de finanțare nr. 1122/2010 prevede că, în eventualitatea unui litigiu între părți, survenit în executarea acestui contract, litigiul va fi soluționat de către instanțele judecătorești competente din raza teritorială a Municipiului București.

Analizând problema competenței teritoriale, Înalta Curte reține că, în materia contenciosului administrativ, normele care stabilesc competența sunt de ordine publică, atât în ceea ce privește stabilirea competenței materiale, cât și în ceea ce privește stabilirea competenței teritoriale, iar prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă prevăd posibilitatea reclamantului de a se adresa fie instanței de la domiciliul său, fie instanței de la domiciliul pârâtului, nu conțin o normă dispozitivă, care să le permită părților să convină, anterior nașterii premiselor vreunui litigiu, la restrângerea beneficiului alegerii de competență instituit în favoarea reclamantului, ci tot o normă de ordine publică, edictată de legiuitor exclusiv în favoarea reclamantului, care se pretinde vătămat de o autoritate publică.

Astfel, în materia contenciosului administrativ, competența teritorială nu este o competență alternativă reglementată de norme dispozitive, ci este o competență deopotrivă de ordine publică, stabilindu-se doar un beneficiu în favoarea reclamantului, prezumat într-o poziție de forță inferioară față de autoritatea publică, de a opta între cele două instanțe la momentul formulării cererii. Pentru soluționarea prezentului conflict negativ de competență, prezintă relevanță numai prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, text care reglementează competența teritorială în situația acțiunilor adresate instanței de contencios administrativ.

Înalta Curte constată faptul că reclamantul a făcut alegerea de domiciliu în sensul dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, prin introducerea cererii la Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, iar art. 23 din contractul părților, ce conține convenția acestora referitoare la stabilirea competenței în privința tuturor litigiilor ce decurg din executarea contractului în favoarea instanțelor de judecată din Municipiul București, nu poate primi eficiență juridică în cauza dedusă judecății. Astfel, în mod justificat a reținut Curtea de Apel București faptul că, în ceea ce privește art. 23 din cuprinsul contractului de finanțare, alegerea de competență a intervenit exclusiv pentru eventualele litigii apărute strict în legătură cu executarea contractului, ce ar determina răspunderea contractuală, iar nu în legătură cu anumite acte administrative distincte de contract, emise în baza O.U.G.

nr. 66/2011, prin care s-a constatat încălcarea unor obligații distincte și legale, iar nu contractuale, respectiv nerespectarea procedurii achizițiilor publice, care a cauzat pretinsa neregulă și, în consecință, a antrenat procedura prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011. În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și 4 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Petroșani prin Primar în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2014. Procesat de GGC - NN