ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, reclamantul Ministerul Administrației și Internelor a
solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Sindicatul Național al
Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și
Internelor, anularea notei raport din 14 decembrie 2011, adoptată de reclamant
însuși.
În motivarea cererii,
reclamantul a arătat că actul administrativ a cărui anulare se solicită nu mai
poate fi revocat de reclamant ca emitent, întrucât a intrat în circuitul civil
și a produs efecte juridice.
Prin această notă
raport privind situația unor drepturi acordate în anul 2011 personalului civil
din unitățile Ministerului Administrației și Internelor, ca urmare a misiunii
de audit financiar efectuată în perioada 12 septembrie 2011 - 30 noiembrie 2011,
de către Departamentul XI al Curții de Conturi, conducerea ministerului a
aprobat ca, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2011,
ordonatorii de credite din Ministerul Administrației și Internelor să dispună
măsurile necesare atât în vederea eliminării din salariul de bază al
personalului civil a cuantumului aferent salariului de merit, cât și pentru
stabilirea valorii eventualelor pagube și recuperarea acestora, generate de
acordarea în perioada ianuarie-noiembrie 2011 a sumelor cu acest titlu.
În perioada 18
aprilie 2012 - 20 iulie 2012, Direcția 1 din cadrul aceluiași departament al
Curții de Conturi a efectuat o altă misiune de audit financiar la ordonatorul
principal de credite al Ministerului Administrației și Internelor, prilej cu
care s-a întocmit raportul de audit din data de 20 iulie 2012, înregistrat la
Direcția Generală Financiară sub nr. 3740862 din 20 iulie 2012.
Pârâtul
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din
Ministerului
Administrației și Internelor
s-a declarat de acord
cu admiterea acțiunii.
Hotărârea instanței de
fond
Prin
sentința nr. 935 din 6 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul Ministerul Administrației
și Internelor, în contradictoriu cu pârâtul Sindicatul Național al Polițiștilor
și Personalului Contractual din
Ministerul Administrației și Internelor
,
ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această
soluție, instanța de fond a reținut că legitimarea procesuală pasivă este dată de
existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul
juridic de drept administrativ născut în baza notei raport.
Or, în sarcina sau în
favoarea pârâtului Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual
din Ministerul Administrației și Internelor nu s-au născut nici un fel de drepturi
sau obligații în virtutea notei raport a cărei anulare se solicită.
De altfel, nici reclamantul
nu a fost în măsură a justifica legitimarea procesual pasivă a acestuia.
Împrejurarea că, finalmente,
efectele notei raport s-ar fi răsfrânt, indirect, asupra angajaților vizați de măsurile
de eliminare a cuantumului aferent salariului de merit din cuprinsul drepturilor
salariale, respectiv de recuperare a sumelor aferente perioadei ianuarie-noiembrie
2011, nu prezintă nici un fel de relevanță din perspectiva legitimării procesual
pasive a Sindicatului.
Dincolo de împrejurarea
că pârâți nu figurează în cauză angajații persoane fizice, eventual prin sindicat,
după cum reiese din textul redat, atribuțiile sindicatelor în sensul apărării drepturilor
membrilor lor, se exercită în modalități concrete, prin promovarea de acțiuni în
justiție, textul făcând vorbire exclusiv de calitate procesuală activă. Desigur,
nimic nu împiedică sindicatul să reprezinte în proces angajatul și când acesta din
urmă stă în proces în calitate de pârât, fiind însă vorba doar despre reprezentare,
or calitatea procesuală pasivă verificându-se în privința persoanelor obligate în
raportul de drept fundamental.
Recursul
Împotriva acestei sentințe
a formulat recurs reclamantul Ministerul Afacerilor Interne, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de
recurs, recurentul, invocând prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011
a dialogului social, precum și dispozițiile art. 114 alin. (5) C. proc. civ., a
arătat că rațiunea chemării în judecată a S.N.P.P.C. a avut în vedere chiar aceste
prevederi, pentru a da eficiență actului de justiție, dat fiind că actul administrativ
a cărui nelegalitate se solicită a se constata este aplicabil unei anumite categorii
de personal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și nu unor persoane
individualizate în acest act.
Mai mult, cererea care
face obiectul cauzei este o acțiune introdusă chiar de către autoritatea emitentă
a actului, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.
Considerentele și
soluția instanței de recurs
Analizând cererea de recurs,
motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum și în conformitate
cu prevederile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul
este fondat pentru următoarele considerente:
Litigiul are ca obiect
cererea privind anularea notei raport din 14 decembrie 2011, întocmită de reclamantul
Ministerul Afacerilor Interne, cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.
Prevederile legale anterior
menționate reglementează un caz de contencios obiectiv, care se referă la analizarea
în abstract a unei chestiuni de legalitate.
Actele administrative
care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai fi revocate
de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi
dispusă numai de instanța judecătorească.
În lipsa dispozițiilor
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 s-ar putea ajunge la menținerea în sistemul
normativ a unor acte nelegale care, în lipsa unei persoane interesate în mod direct
și personal sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiție, rămânând definitive
și putând pe această cale să pericliteze anumite interese de ordin public.
Într-o astfel de acțiune,
calitățile părților sunt inversate, în sensul că reclamant este autoritatea publică
emitentă, iar pârât este beneficiarul actului.
În cauză, acțiunea a fost
formulată în contradictoriu cu
Sindicatul Național al
Polițiștilor și Personalului Contractual din
Ministerul
Administrației și Internelor.
Potrivit
dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 „Organizațiile sindicale apără
drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor
publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum
și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în
fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau
autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.”
Se constată că actul administrativ
a cărui anulare se solicită, nota - raport din 14 decembrie 2011 privește situația
unor drepturi acordate în anul 2011 personalului civil din unitățile Ministerului
Administrației și Internelor, fiind, așadar, aplicabil unei anumite categorii de
personal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, asupra căreia se
răsfrâng efectele acestui act administrativ, prin măsurile de eliminare a cuantumului
aferent salariului de merit din drepturile salariale și, respectiv, de recuperare
a sumelor aferente perioadei ianuarie - noiembrie 2011.
Cu alte cuvinte, actul
administrativ atacat vizează o categorie de personal din cadrul Ministerului
Administrației și Internelor și nu persoane individualizate.
Pe de altă parte, reclamantul
nu putea chema în judecată toate persoanele aparținând acestei categorii de personal,
drept pentru care se poate considera ca beneficiar al actului administrativ contestat
Sindicatul
Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din
Ministerul
Administrației și Internelor
, în numele acestor persoane.
Prin urmare, instanța
de control judiciar apreciază ca fiind eronată reținerea instanței de fond în sensul
că pârâtul
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului
Contractual din
Ministerul
Administrației și Internelor
nu justifică calitate
procesuală pasivă în cauză.
În
consecință, în temeiul art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, al
art. 312 alin. (1) și alin. (5) se va admite recursul, casându-se sentința cu trimiterea
cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se pronunța asupra fondului
cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței nr. 935 din 6 martie 2013 a
Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată
și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 13 ianuarie 2015.