ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Ministerul Administrației și Internelor a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor, anularea notei raport din 14 decembrie 2011, adoptată de reclamant însuși. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că actul administrativ a cărui anulare se solicită nu mai poate fi revocat de reclamant ca emitent, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice.

Prin această notă raport privind situația unor drepturi acordate în anul 2011 personalului civil din unitățile Ministerului Administrației și Internelor, ca urmare a misiunii de audit financiar efectuată în perioada 12 septembrie 2011 - 30 noiembrie 2011, de către Departamentul XI al Curții de Conturi, conducerea ministerului a aprobat ca, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2011, ordonatorii de credite din Ministerul Administrației și Internelor să dispună măsurile necesare atât în vederea eliminării din salariul de bază al personalului civil a cuantumului aferent salariului de merit, cât și pentru stabilirea valorii eventualelor pagube și recuperarea acestora, generate de acordarea în perioada ianuarie-noiembrie 2011 a sumelor cu acest titlu.

În perioada 18 aprilie 2012 - 20 iulie 2012, Direcția 1 din cadrul aceluiași departament al Curții de Conturi a efectuat o altă misiune de audit financiar la ordonatorul principal de credite al Ministerului Administrației și Internelor, prilej cu care s-a întocmit raportul de audit din data de 20 iulie 2012, înregistrat la Direcția Generală Financiară sub nr. 3740862 din 20 iulie 2012. Pârâtul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerului Administrației și Internelor s-a declarat de acord cu admiterea acțiunii.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 935 din 6 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul Ministerul Administrației și Internelor, în contradictoriu cu pârâtul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor , ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că legitimarea procesuală pasivă este dată de existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul juridic de drept administrativ născut în baza notei raport. Or, în sarcina sau în favoarea pârâtului Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor nu s-au născut nici un fel de drepturi sau obligații în virtutea notei raport a cărei anulare se solicită.

De altfel, nici reclamantul nu a fost în măsură a justifica legitimarea procesual pasivă a acestuia. Împrejurarea că, finalmente, efectele notei raport s-ar fi răsfrânt, indirect, asupra angajaților vizați de măsurile de eliminare a cuantumului aferent salariului de merit din cuprinsul drepturilor salariale, respectiv de recuperare a sumelor aferente perioadei ianuarie-noiembrie 2011, nu prezintă nici un fel de relevanță din perspectiva legitimării procesual pasive a Sindicatului. Dincolo de împrejurarea că pârâți nu figurează în cauză angajații persoane fizice, eventual prin sindicat, după cum reiese din textul redat, atribuțiile sindicatelor în sensul apărării drepturilor membrilor lor, se exercită în modalități concrete, prin promovarea de acțiuni în justiție, textul făcând vorbire exclusiv de calitate procesuală activă.

Desigur, nimic nu împiedică sindicatul să reprezinte în proces angajatul și când acesta din urmă stă în proces în calitate de pârât, fiind însă vorba doar despre reprezentare, or calitatea procesuală pasivă verificându-se în privința persoanelor obligate în raportul de drept fundamental. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Ministerul Afacerilor Interne, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, recurentul, invocând prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, precum și dispozițiile art. 114 alin. (5) C. proc. civ., a arătat că rațiunea chemării în judecată a S.N.P.P.C.

a avut în vedere chiar aceste prevederi, pentru a da eficiență actului de justiție, dat fiind că actul administrativ a cărui nelegalitate se solicită a se constata este aplicabil unei anumite categorii de personal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și nu unor persoane individualizate în acest act. Mai mult, cererea care face obiectul cauzei este o acțiune introdusă chiar de către autoritatea emitentă a actului, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente: Litigiul are ca obiect cererea privind anularea notei raport din 14 decembrie 2011, întocmită de reclamantul Ministerul Afacerilor Interne, cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004. Prevederile legale anterior menționate reglementează un caz de contencios obiectiv, care se referă la analizarea în abstract a unei chestiuni de legalitate. Actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească.

În lipsa dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 s-ar putea ajunge la menținerea în sistemul normativ a unor acte nelegale care, în lipsa unei persoane interesate în mod direct și personal sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiție, rămânând definitive și putând pe această cale să pericliteze anumite interese de ordin public. Într-o astfel de acțiune, calitățile părților sunt inversate, în sensul că reclamant este autoritatea publică emitentă, iar pârât este beneficiarul actului. În cauză, acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor.

Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 „Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.” Se constată că actul administrativ a cărui anulare se solicită, nota - raport din 14 decembrie 2011 privește situația unor drepturi acordate în anul 2011 personalului civil din unitățile Ministerului Administrației și Internelor, fiind, așadar, aplicabil unei anumite categorii de personal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, asupra căreia se răsfrâng efectele acestui act administrativ, prin măsurile de eliminare a cuantumului aferent salariului de merit din drepturile salariale și, respectiv, de recuperare a sumelor aferente perioadei ianuarie - noiembrie 2011. Cu alte cuvinte, actul administrativ atacat vizează o categorie de personal din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și nu persoane individualizate.

Pe de altă parte, reclamantul nu putea chema în judecată toate persoanele aparținând acestei categorii de personal, drept pentru care se poate considera ca beneficiar al actului administrativ contestat Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor , în numele acestor persoane. Prin urmare, instanța de control judiciar apreciază ca fiind eronată reținerea instanței de fond în sensul că pârâtul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor nu justifică calitate procesuală pasivă în cauză. În consecință, în temeiul art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, al art. 312 alin. (1) și alin. (5) se va admite recursul, casându-se sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se pronunța asupra fondului cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței nr. 935 din 6 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 ianuarie 2015.