ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 229/2015

Asupra apelului de față, În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 422 din 26 martie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins contestația în anulare formulată de condamnata R.M.S., împotriva deciziei penale nr. 271 din 06 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 14959/215/2013, ca tardivă. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, că la data de 26 ianuarie 2015 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, contestația în anulare formulată de către contestatoarea R.M.S., împotriva deciziei penale nr. 271 din 6 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. 14959/215/2013, solicitând admiterea contestației și desființarea hotărârii menționate.

În motivare, contestatoarea R.M.S. a arătat că prin sentința penală nr. 2800 din 19 septembrie 2013 Judecătoria Craiova a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și tentativă la furt calificat. Prin aceeași sentință s-a dispus și revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 1417 din 8 mai 2012 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 21 din 15 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova, urmând ca în final să execute pedeapsa de 6 ani închisoare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, iar prin decizia penală nr. 271 din 6 martie 2014 s-a admis apelul declarat de parchet, a fost desființată în parte sentința instanței de fond și ca urmare a schimbării încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa, cu aplicarea art. 5 C. pen., s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 1 an închisoare, menținându-se revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani aplicată prin sentința penală nr. 1417 din 8 mai 2012 a Judecătoriei Craiova, urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare. Potrivit contestației formulate, urmare schimbării încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa din infracțiunea prev. de art. 208, 209 lit. a), g), i) C. pen.

anterior; art. 20 rap. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. anterior, în infracțiunile prev. de art. 228, 229 alin. (1) lit. b) și d) noul C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., respectiv art. 32 rap. la art. 228, 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., contestatoarea avea posibilitatea, potrivit noului C. pen., să se împace cu părțile vătămate, însă acest lucru nu s-a realizat, deoarece nu a avut cunoștință de judecarea cauzei în faza de apel. În cuprinsul contestației formulate, s-a arătat că în vara anului 2013 din cauza lipsurilor materiale, a plecat la muncă în Spania unde în data de 11 septembrie 2013 Inspectoratul Poliției din Antequera i-a eliberat numărul de identitate pentru cetățeni străini.

Din momentul plecării sale în străinătate nu a mai știut nimic de dosarul în care era inculpată, întrucât sentința penală nr. 2800 pronunțată de Judecătoria Craiova și citațiile emise ulterior de Curtea de Apel Craiova i-au fost trimise la adresa din comuna Celara sat G., adresă la care nu mai locuia efectiv, aflându-se în imposibilitatea de a se prezenta la judecarea cauzei în apel ori de a încunoștinta instanța. A aflat de condamnarea sa la revenirea în țară, fiind reținută de către polițiștii din comuna O. județul Mehedinți și condusă în Arestul IPJ Mehedinți și ulterior încarcerată în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova. În drept, contestația formulată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. a) C. proc.

pen. În vederea soluționării contestației s-a atașat la dosarul cauzei Dosarul nr. 14959/215/2013 al Curții de Apel Craiova. Din actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel a constatat următoarele: Prin sentința penală nr. 2800 din 19 septembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 14959/215/2013, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei R.M.S., din infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (părți vătămate P.E.

și P.M.). În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitată inculpata R.M.S., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpata R.M.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 20 rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpata R.M.S. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1417 din 08 mai 2012 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 21 din 15 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova și s-a dispus executarea pedepsei alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, în final inculpata urmând să execute pedeapsa de 6 ani închisoare. În temeiul art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei. S-a luat act că părțile vătămate P.M.G., N.C., și P.M. nu s-au constituit părți civile în procesul penal. S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă P.E.

În temeiul art. 118 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la fiecare dintre inculpații B.I. și R.M.S. suma de 20 RON. A fost obligat fiecare dintre inculpați la câte 600 RON cheltuieli judiciare statului. Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpatul B.I. Prin decizia penală nr. 271 din 6 martie 2014 Curtea de Apel Craiova a admis recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, a desființat în parte sentința instanței de fond și rejudecând, a dispus următoarele: În baza art. 386 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei R.M.S. din infracțiunile prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.; art. 20 rap.

la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. în infracțiunile prev. de art. 228, 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; respectiv art. 32 rap. la art. 228, 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. S-au descontopit pedepsele aplicate inculpatei, iar în baza art. 228, 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) vechiul C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata R.M.S. la pedeapsa de un an închisoare. În baza art. 32 rap. la art. 228, 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) vechiul C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) vechiul C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei prin prezenta sentință, aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare. S-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. c) C. pen. pe durata executării pedepsei. S-a menținut revocarea beneficului suspendării condiționate a pedepsei de trei ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1417/2012 a Judecătoriei Craiova și a dispus ca inculpata să execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în final inculpata urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare. S-a menținut aplicarea pedepsei accesorii dată prin sentința penală nr. 1417/2012 a Judecătoriei Craiova.

S-a menținut soluția instanței de fond cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei, potrivit dispozițiilor vechiului C. pen., precum și soluția de achitare. S-au menținut dispozițiile instanței de fond cu privire la latura civilă a cauzei, măsura confiscării precum și cheltuielile judiciare. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Examinând contestația formulată, prin prisma dispozițiilor legale incidente și în baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, Curtea a constatat că aceasta este tardivă, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 427 alin. (2) C. proc. pen., în cuprinsul cererii de contestație în anulare, contestatorul trebuie să arate cazurile de contestație pe care le invocă, precum și motivele aduse în sprijinul acestora.

Pe de altă parte, art. 428 alin. (1) C. proc. pen., stabilește că cererea de contestație în anulare poate fi introdusă în 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea, a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare se cere. Prin urmare, cum potrivit referatului întocmit la data de 26 martie 2015 de grefierul de ședință, dar și declarației date de contestatoare la termenul din 26 martie 2015, aceasta a fost încarcerată la data de 09 ianuarie 2015, iar contestația în anulare a fost formulată la data de 26 ianuarie 2015, se poate constata că aceasta a fost introdusă după expirarea termenului de 10 zile prevăzut de textul de lege. Deși contestatoarea a susținut că termenul de 10 zile curge de la data de 16 ianuarie 2015, dată la care i-a fost comunicată hotărârea prin care a fost condamnată, Curtea a reținut că termenul de declarare a contestației curge de la data încarcerării contestatoarei, dată la care, conform art. 557 alin. (1) C. proc.

pen., contestatoarei i s-a înmânat un exemplar al mandatului de executare, mandat care conține numărul hotărârii de condamnare, redarea succintă a infracțiunilor pentru care a fost condamnată și încadrarea juridică a acestora, precum și pedeapsa rezultantă aplicată. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 425 1 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., contestația formulată de condamnata R.M.S., a fost respinsă ca tardivă. Împotriva deciziei penale nr. 422 din 26 martie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat apel contestatoarea R.M.S., însă pentru termenul de astăzi, 19 iunie 2015, a trimis din penitenciar o cerere prin care arată că renunță la apelul formulat și de asemenea, că nu dorește să fie prezentă la instanță.

Examinând apelul declarat de contestatoarea R.M.S. împotriva deciziei penale nr. 422 din 26 martie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor C. proc. pen., căile ordinare de atac prevăzute de lege sunt apelul și contestația, în timp ce contestația în anulare este o cale extraordinară de atac. În același timp, conform dispozițiilor ce reglementează materia contestației în anulare, în speță art. 432 alin. (4) C. proc.

pen., „sentința dată in contestația în anulare este supusa apelului, iar decizia dată în apel este definitivă." Rațiunea legiuitorului a fost aceea că, atâta timp cât contestația în anulare este o cale extraordinara de atac, hotărârea contestată a fost deja cenzurata prin căile ordinare de atac, respectiv fond și apel, ori ,după caz, recurs, de către instanțe, pe calea dreptului comun, astfel încât în această etapă procedurală nu mai este necesar a se relua tot ciclul procesual deja parcurs. Ca atare, decizia Curții de Apel Craiova, prin care s-a soluționat contestația în anulare formulată de condamnata R.M.S., împotriva deciziei penale nr. 271 din 06 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 14959/215/2013, ca instanță de recurs, este definitivă, așa cum, de altfel, era menționat și în dispozitivul deciziei pronunțate.

Cât privește solicitarea apelantei contestatoare de a se lua act de retragerea apelului formulat, aceasta nu va mai putea fi luata în considerare, având în vedere excepția invocată și care are prioritate în soluționarea cauzei. Așa fiind, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatoarea R.M.S. împotriva deciziei penale nr. 422 din 26 martie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatoarea R.M.S. împotriva deciziei penale nr. 422 din 26 martie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 iunie 2015.