ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3497/2014

Asupra conflictului

negativ de competență constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Carei, la data de 1 septembrie 2014, B.E.J., M.V., în conformitate cu

prevederile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., a solicitat, la cererea creditoarei

SC S.N.C. SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC G.E.M. SA Spania, cu punct de

lucru în localitatea Carei, Județul Satu Mare, încuviințarea executării silite

a sentinței civile nr. 2002 din 14 august 2014 pronunțată de Judecătoria Carei,

prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege.

Prin sentința civilă nr.

2181 din 3 septembrie 2014 Judecătoria Carei a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, reținând

că nu mai sunt incidente prevederile art. 650 alin. (1) C. proc. civ.,

articolul fiind declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr.

348 din 17 iunie 2014. S-a mai reținut că, prin ieșirea din vigoare a normei

speciale de competență, devin incidente normele generale de competență

teritorială, iar, în temeiul dispozițiilor art. 5 alin. (3) C. proc. civ.,

instanța competentă este cea de la sediul debitorului, care se află în

circumscripția Judecătoriei Sectorului 3 București.

Prin sentința civilă nr.

15888 din 22 octombrie 2014 Judecătoria sectorului 3 București a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei, a constatat

ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut că normele generale nu sunt doar cele prevăzute de art.

107 C. proc. civ., care atribuie competența instanței în a cărei circumscripție

domiciliază sau își are sediul debitorul, ci și cele prevăzute de art. 109 C.

proc. civ., care dispun că, în cazul în care persoana juridică are un

dezmembrământ fără personalitate juridică, cererea se poate face și la instanța

în a cărei circumscripție se află dezmembrământul, pentru obligații care

urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate de

reprezentantul dezmembrământului.

S-a mai reținut că

debitorul are un punct de lucru (dezmembrământ) fără personalitate juridică în

localitatea Carei, iar din cuprinsul titlului executoriu rezultă că obligația

de plată provine din acte încheiate de reprezentantul dezmembrământului

(contractul de subantrepriză din 22 martie 2013).

Potrivit art. 116 C.

proc. civ. reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă

competente, iar acesta a ales Judecătoria Carei, în a cărei circumscripție se

află punctul de lucru al debitoarei.

Asupra conflictului

negativ de competență ivit între Judecătoria Carei și Judecătoria sectorului 3

București, Înalta Curte reține următoarele:

Este real că potrivit

art. 650 alin. (1) C. proc. civ. „Instanța de executare este judecătoria în

circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face

executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”, numai că dispozițiile

sus evocate au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 348 din 17

iunie 2014 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 529 din 16 iulie 2014,

dată de la care statuarea conținută în respectiva decizie a devenit obligatorie

pentru instanțe.

Cum, cererea de

încuviințare a executării silite a fost formulată de creditoare la data de 27

august 2014 și a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Carei la data de 1 septembrie

2014, ulterior publicării deciziei de neconstituționalitate sus evocată, dispozițiile

art. 650 alin. (1) C. proc. civ. nu-și găsesc aplicabilitate în cauză.

Așa fiind, prin

raportare la dispozițiile art. 528 alin. (1) și (2) C. proc. civ. conform

cărora „1) Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de

soluționare sau soluționată deja de o instanță ori care au ca obiect eliberarea

unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanțe se vor

îndrepta la acea instanță. 2) În celelalte cazuri, competența instanței și

soluționarea incidentelor privind competența sunt supuse regulilor prevăzute

pentru cererile contencioase”, coroborate și cu dispozițiile art. 107 din

același cod, potrivit cărora „Cererea de chemare în judecată se introduce la

instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă

legea nu prevede altfel”, este de reținut că instanța competentă în

soluționarea prezentei cauze este cea de la domiciliul/sediul debitorului.

Însă potrivit

dispozițiilor art. 109 C. proc. civ.: „Cererea de chemare în judecată împotriva

unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului

unde ea are un dezmembrămînt fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce

urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin

reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta”.

Acest text instituie

un caz de competență teritorială alternativă.

Conform înscrisurilor

de la dosar, debitorul are un punct de lucru în orașul Carei, iar cererea de încuviințare

a executării silite a fost introdusă la instanța acestui punct de lucru,

respectiv Judecătoria Carei; această cerere vizează recuperarea, pe calea

executării silite, a unui debit rezultat din acte încheiate de reprezentantul

punctului de lucru, care este un dezmembrământ fără personalitate juridică.

Alegerea competenței

aparține reclamantului, care și-a manifestat opțiunea prin înregistrarea

cererii la Judecătoria Carei.

Din perspectiva celor

expuse, raportat și la dispozițiile art. 109 și 116 C. proc. civ., competența

de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Carei, motiv pentru care în

temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. urmează a se stabili competența în favoarea

acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 decembrie 2014.