ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1737/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1737/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului
negativ de competență, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 8 septembrie 2014,
reclamantul C.D. a solicitat instanței modificarea Deciziei de compensare nr.
1284 din 5 iunie 2014 emisă de pârâtă, în sensul majorării cuantumului
punctelor acordate și stabilirea valorii reale a imobilului situat în Pitești,
compus din teren în suprafață de 389 mp și construcții în suprafață de 200 mp.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că în emiterea Deciziei de
compensare nr. 1284 din 5 iunie 2014, s-a făcut o aplicare greșită a
dispozițiilor din Legea nr. 165/2013 privitoare la principiile care stau la
baza acordării măsurilor prevăzute de acest act normativ, respectiv principiul
echității, principiul transparenței procesului de stabilire a măsurilor
reparatorii și principiul menținerii justului echilibru între interesul
particular al fostului proprietar și interesul general al societății.
Prin Sentința civilă
nr. 1690 din 16 decembrie 2014, Tribunalul București, secția a III-a civilă a
admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Pentru a pronunța
această sentință, tribunalul a reținut că art. 35 alin. (1) din Legea nr.
165/2013 face trimitere expresă la competența tribunalului în circumscripția
căruia se află entitatea investită cu soluționarea pe fond a cererilor de
restituire formulate în temeiul Legii nr. 18/1991 și a notificărilor formulate
în temeiul Legii nr. 10/2001. Prin urmare, cum entitatea care a soluționat
cererea de restituire a terenului se află în circumscripția teritorială a
Tribunalului Argeș, reiese că această instanță este competentă teritorial să
soluționeze pe fond cauza.
Prin Sentința civilă
nr. 160 din 27 mai 2015, Tribunalul Argeș a declinat la rândul său competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București și, constatând ivit
conflict negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și justiție
pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a. pronunța
această sentință, Tribunalul Argeș a reținut următoarele:
Potrivit art. 35
alin. (1) din Legea nr. 165/2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor
art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la
secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul
entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Obiectul prezentei
contestații îl reprezintă decizia de compensare emisă de Comisia Națională
pentru Compensare Imobilelor prin care s-a validat dispoziția Primarului
Municipiului Pitești și a fost stabilit modul de atribuire a punctelor de
compensare. Prin urmare, cum sediul entității a cărei decizie se contestă se
află în circumscripția teritorială a Tribunalului București, reiese că această
instanță este competentă teritorial.
Înalta Curte,
competentă să soluționeze conflictul, conform art. 133 pct. 2 raportat la art.
135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în
favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:
Norma de competență
incidentă raportului juridic litigios este cea invocată de cele două instanțe,
respectiv dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.
Dispozițiile legale
menționate instituie o normă de competență teritorială absolută, ce conferă
tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității învestite de
lege, competența de soluționare a contestației formulate împotriva deciziilor
emise de aceasta.
Noțiunea de entitate
învestită de lege este explicitată la art. 3 alin. (1) pct. 4 din Legea nr.
165/2013, în sensul că au această semnificație următoarele structuri cu
atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de
stabilire a măsurilor reparatorii:
a) unitatea
deținătoare, în înțelesul H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, cu modificările și completările ulterioare, al O.U.G. nr. 94/2000, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, precum și al O.U.G. nr. 83/1999,
republicată;
b) entitatea
învestită cu soluționarea notificării, în înțelesul H.G. nr. 250/2007, cu
modificările și completările ulterioare;
c) comisia locală de
fond funciar, comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite în
temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
d) comisia județeană
de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului
București, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
e) Comisia specială
de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și
comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;
f) Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților, organ de specialitate al
administrației publice centrale, cu personalitate juridică;
g) C.N.C.I.,
înființată potrivit legii.
Întrucât, în cauză
decizia a cărei modificare se solicită a fost emisă de C.N.C.I., așa cum
rezultă din înscrisul aflat la dosarul Tribunalului București, potrivit art. 3
pct. 4 lit. g) din Legea nr. 165/2013, această instituție are calitatea de
entitate învestită de lege, astfel încât, conform art. 35 alin. (1) din același
act normativ, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului în a cărui
circumscripție se află sediul acestei entități.
Având în vedere că
sediul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor se află în
circumscripția Tribunalului București, aceasta este instanța competentă
teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.
În consecință, Înalta
Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului în
circumscripția căreia se află sediul Comisiei Naționale pentru Compensarea
Imobilelor, respectiv Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cererii formulate de reclamantul C.D. cu domiciliul în
Pitești, județul Argeș, în contradictoriu cu pârâta C.N.R.P. cu sediul
București, având ca obiect contestație împotriva Deciziei de compensare nr.
1284 din 5 iunie 2014, în favoarea Tribunalului București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 30 iunie 2015.
Procesat de GGC - CL