ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1737/2015

Asupra conflictului

negativ de competență, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 8 septembrie 2014,

reclamantul C.D. a solicitat instanței modificarea Deciziei de compensare nr.

1284 din 5 iunie 2014 emisă de pârâtă, în sensul majorării cuantumului

punctelor acordate și stabilirea valorii reale a imobilului situat în Pitești,

compus din teren în suprafață de 389 mp și construcții în suprafață de 200 mp.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că în emiterea Deciziei de

compensare nr. 1284 din 5 iunie 2014, s-a făcut o aplicare greșită a

dispozițiilor din Legea nr. 165/2013 privitoare la principiile care stau la

baza acordării măsurilor prevăzute de acest act normativ, respectiv principiul

echității, principiul transparenței procesului de stabilire a măsurilor

reparatorii și principiul menținerii justului echilibru între interesul

particular al fostului proprietar și interesul general al societății.

Prin Sentința civilă

nr. 1690 din 16 decembrie 2014, Tribunalul București, secția a III-a civilă a

admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul a reținut că art. 35 alin. (1) din Legea nr.

165/2013 face trimitere expresă la competența tribunalului în circumscripția

căruia se află entitatea investită cu soluționarea pe fond a cererilor de

restituire formulate în temeiul Legii nr. 18/1991 și a notificărilor formulate

în temeiul Legii nr. 10/2001. Prin urmare, cum entitatea care a soluționat

cererea de restituire a terenului se află în circumscripția teritorială a

Tribunalului Argeș, reiese că această instanță este competentă teritorial să

soluționeze pe fond cauza.

Prin Sentința civilă

nr. 160 din 27 mai 2015, Tribunalul Argeș a declinat la rândul său competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București și, constatând ivit

conflict negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și justiție

pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a. pronunța

această sentință, Tribunalul Argeș a reținut următoarele:

Potrivit art. 35

alin. (1) din Legea nr. 165/2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor

art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la

secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul

entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Obiectul prezentei

contestații îl reprezintă decizia de compensare emisă de Comisia Națională

pentru Compensare Imobilelor prin care s-a validat dispoziția Primarului

Municipiului Pitești și a fost stabilit modul de atribuire a punctelor de

compensare. Prin urmare, cum sediul entității a cărei decizie se contestă se

află în circumscripția teritorială a Tribunalului București, reiese că această

instanță este competentă teritorial.

Înalta Curte,

competentă să soluționeze conflictul, conform art. 133 pct. 2 raportat la art.

135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:

Norma de competență

incidentă raportului juridic litigios este cea invocată de cele două instanțe,

respectiv dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.

Dispozițiile legale

menționate instituie o normă de competență teritorială absolută, ce conferă

tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității învestite de

lege, competența de soluționare a contestației formulate împotriva deciziilor

emise de aceasta.

Noțiunea de entitate

învestită de lege este explicitată la art. 3 alin. (1) pct. 4 din Legea nr.

165/2013, în sensul că au această semnificație următoarele structuri cu

atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de

stabilire a măsurilor reparatorii:

a) unitatea

deținătoare, în înțelesul H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al

unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie

1989, cu modificările și completările ulterioare, al O.U.G. nr. 94/2000, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, precum și al O.U.G. nr. 83/1999,

republicată;

b) entitatea

învestită cu soluționarea notificării, în înțelesul H.G. nr. 250/2007, cu

modificările și completările ulterioare;

c) comisia locală de

fond funciar, comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite în

temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările

ulterioare;

d) comisia județeană

de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului

București, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

e) Comisia specială

de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și

comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;

f) Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică;

g) C.N.C.I.,

înființată potrivit legii.

Întrucât, în cauză

decizia a cărei modificare se solicită a fost emisă de C.N.C.I., așa cum

rezultă din înscrisul aflat la dosarul Tribunalului București, potrivit art. 3

pct. 4 lit. g) din Legea nr. 165/2013, această instituție are calitatea de

entitate învestită de lege, astfel încât, conform art. 35 alin. (1) din același

act normativ, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului în a cărui

circumscripție se află sediul acestei entități.

Având în vedere că

sediul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor se află în

circumscripția Tribunalului București, aceasta este instanța competentă

teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

În consecință, Înalta

Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului în

circumscripția căreia se află sediul Comisiei Naționale pentru Compensarea

Imobilelor, respectiv Tribunalul București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cererii formulate de reclamantul C.D. cu domiciliul în

Pitești, județul Argeș, în contradictoriu cu pârâta C.N.R.P. cu sediul

București, având ca obiect contestație împotriva Deciziei de compensare nr.

1284 din 5 iunie 2014, în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 30 iunie 2015.

Procesat de GGC - CL