ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2497/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta SC F.R. SRL MEDIAȘ a solicitat obligarea pârâtei SC C.E. SRL ITALIA, la plata sumei de 36.263 euro, reprezentând facturi neachitate pentru prestări servicii, conform contractului nr. 80 din 25 ianuarie 2002. Prin sentința nr. 2161/ C din 23 octombrie 2007, Tribunalul Sibiu, secția comercială de contencios administrativ, a respins excepția lipsei procedurii concilierii directe, a admis acțiunea reclamantei SC F.R. SRL MEDIAȘ și a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă SC C.E. SRL ITALIA. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că părțile au derulat raportul contractual în condiții de reciprocitate a executării obligațiilor asumate, până când pârâta a refuzat în cursul anului 2004 achitarea a 7 facturi, în sumă de 36.263 euro.

În ceea ce privește compensarea invocată prin cererea reconvențională, s-a reținut că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1144 Cod civ., iar celelalte pretenții nu au putut fi dovedite de către pârâta-reclamantă. Sentința instanței de fond a fost apelată de către pârâta SC C.E. SRL ITALIA, iar prin decizia nr. 18/ A din 22 februarie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, a anulat ca netimbrat apelul acesteia. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta SC C.E. SRL ITALIA, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În argumentarea motivelor de nelegalitate invocate, recurenta a susținut, în esență, că instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală, având în vedere că, deși a fost înștiințată de revocarea mandatului de reprezentare și în lipsa unui contract de asistență juridică legal încheiat, nu a dispus citarea recurentei-pârâte la sediul social din Italia. Că prin nelegala îndeplinire a procedurii de citare, i-a fost lezat dreptul la apărare, prejudiciul fiind posibil de reparat doar prin casarea deciziei atacate și trimiterea spre rejudecare. Recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează: Motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., invocat de recurentă, vizează nelegalitatea unei hotărâri atunci când „instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc.

civ.”. Pentru examinarea acestui motiv, trebuie reținut că trimiterea la dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., are în vedere reglementarea nulităților procedurale, în cele două ipoteze: îndeplinirea actului de procedură cu neobservarea formelor legale sau îndeplinirea actului de procedură de către un funcționar necompetent. Deși recurenta nu a indicat în mod expres încălcarea dispozițiilor art. 105 alin. (2) C. proc. civ., din critica privind nelegala îndeplinire a procedurii de citare, rezultă că se face referire la aceste dispoziții legale. Analizând decizia recurată sub acest aspect, Înalta Curte constată că în mod corect a reținut instanța de apel că mandatul aflat la dosar fond acordat avocatului V.V.V., nu a fost revocat și în situația în care partea și-a ales un domiciliu în România, procedura de citare a fost legal îndeplinită.

În ceea ce privește susținerea avocatului recurentei, potrivit căreia nu există niciun înscris din care să rezulte că partea și-a ales domiciliul în România, aceasta este infirmată de procura specială sus menționată, prin care recurenta-pârâtă și-a ales domiciliul la sediul cabinetului de avocatură V.V.V., adresă la care a fost citată de către Curtea de Apel, iar ulterior nu a notificat schimbarea acestuia în condițiile art. 98 C. proc. civ. Mai mult în încheierea din 3 aprilie 2006 s-a menționat că pârâta prin apărător avocat V.V. a precizat că sediul procesual al pârâtei este la cabinetul său de avocatură din B-dul Victoriei unde a solicitat să-i fie comunicate toate actele de procedură. Afirmația recurentei-pârâte prin apărător că partea nu a încheiat un contract de asistență juridică pentru căile de atac pe care însă ca apărător de la instanța de fond le-a exercitat în condițiile art. 69 alin. (2) C. proc.

civ. și deci pârâta trebuia citată la domiciliul din Italia nu poate fi reținută cât timp aceasta nu a notificat schimbarea sediului (indicat în procura specială ) în condițiile art. 98 C. proc. civ. Față de aceste considerente este nefondată susținerea recurentei întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., că instanța de apel a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale privind contractul de mandat. Așa fiind, urmează ca potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefundat, recursul declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC C.E. SRL ITALIA, împotriva deciziei nr. 18/ A din 22 februarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2008.