ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.09.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6255/2013

HOTĂRÂRE
20.09.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6255/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

657 din 31 ianuarie 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția de netimbrare invocată din oficiu și,

în consecință, a anulat acțiunea formulată de reclamanta SC R.T.I. SRL, în

contradictoriu cu pârâta A.N.A.F., ca netimbrată.

Pentru a

pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin rezoluția de

primire a cererii de chemare în judecată i s-a pus în vedere reclamantei să

achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,30

lei, obligație comunicată reclamantei prin citația emisă acesteia pentru

termenul din 31 ianuarie 2012, iar reclamanta nu s-a conformat, deși a fost

legal citată pentru acest

termen de judecată la sediul indicat ca fiind în Roșiorii de Vede str. Carpați nr.

62 B, jud. Teleorman

,

cu

mențiunea de a achita taxele de timbru menționate.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC R.T.I. SRL, prin administrator

M.E.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

La data de 21 august 2013,

administratorul societății recurente a depus la dosar înscrisuri din care

rezultă că societatea a fost radiată din Registrul Comerțului și a solicitat să

se constate, pe cale de excepție, lipsa capacității de folosință a recurentei.

Înalta

Curte de Casație și Justiție reține că excepția invocată în cauză este

întemeiată și se impune a fi admisă, pentru cele ce se vor arăta în continuare,

astfel că motivele de nelegalitate invocate de recurentă nu vor mai face obiectul

controlului judiciar.

În

materia dreptului procesual civil doctrina a consacrat indubitabil că una din

condițiile de exercitare a acțiunii civile și de dobândire a calității de parte

în procesul civil este aceea ca cel ce se adresează justiției să aibă

capacitatea de a sta în judecată.

Capacitatea

procesuală de folosință reprezintă aptitudinea unei persoane de a avea drepturi

și de a-și asuma obligații pe plan procesual, reflectând în plan procesual

capacitatea civilă din dreptul civil material, pornindu-se de la dispozițiile art.

5 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice,

care definesc capacitatea de folosință ca fiind capacitatea de a avea drepturi

și obligații.

Potrivit

art. 41 alin. (1) C. proc. civ. „orice persoană care are folosința drepturilor

civile poate fi parte în judecată”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași text

„asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în

judecată ca pârâte, dacă au organe de conducere proprii”.

Astfel, pornind de la

acest text de lege, entitățile lipsite de personalitate juridică nu pot sta în

proces în calitate de reclamante, neavând deci capacitate procesuală de

folosință.

Persoanele

juridice dobândesc diferit capacitate de folosință, după cum sunt supuse sau nu

înregistrării, capacitatea de folosință a persoanelor juridice fiind guvernată

de principiul specializării consacrat de art. 34 din Decretul nr. 31/1954,

conform căruia „persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care

corespund scopului ei stabilit prin lege, actul de înființare sau statut”.

Art.

40 din Decretul nr. 31/1954 prevede cazurile (legale) de încetare a persoanei

juridice, iar în speță a intervenit un astfel de caz.

Capacitatea de

folosință deplină a persoanei juridice ia sfârșit odată cu încetarea acestui

subiect de drept.

În speță, așa cum

rezultă din actele și lucrările dosarului, recurenta SC R.T.I. SRL a fost

radiată din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul

Teleorman, ca urmare a încheierii procedurii falimentului, începând cu data de

01 noiembrie 2012, dată de la care societatea nu mai beneficiază de capacitatea

de a avea și de a-și exercita drepturile și obligațiile, respectiv nu mai

subzistă ca subiect de drept și nu mai are îndreptățirea legală de a fi parte

în proces, întrucât este lipsită de „legitimatio act causam”.

În consecință, pentru

considerentele anterior expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat

la art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004 modificată, Înalta Curte va

respinge recursul pentru lipsa capacității procesuale de folosință a

recurentei-reclamante SC R.T.I. SRL, fără a mai analiza motivele invocate prin

cererea de recurs, o astfel de analiză fiind inutilă și inoperantă.

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC R.T.I. SRL împotriva sentinței civile nr. 657 din 31

ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a

recurentei-reclamante SC R.T.I. SRL

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 20 septembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-18
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2683/2013
-o nelegală și netemeinică pentru faptul că în mod greșit a fost pusă în discuție excepția de netimbrare la termenul din 23 septembrie 2011 când reclamanta a fost lipsită de apărare motivat de susținerea de către avocatul său a unor examene
ÎCCJ 2013-05-18
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1922/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția a Vl-a comercială, prin sentința comerciala nr. 16804 de Ia 9 septembrie 2011, a admis excepția netimbrării și a a
ÎCCJ 2013-03-12
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 986/2013
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința comercială nr. 20740 din 4 noiembrie 2011 Tribunalul București, secția a VI-a comercială a respins acțiunea formulată de reclamanta SC F.I.
ÎCCJ 2013-04-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1390/2013
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința nr. 37 din 10 ianuarie 2011, Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția net
ÎCCJ 2013-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2254/2013
Apel București, secția a VI-a civilă. Cu privire la recursul declarat de reclamanta SC R.D.S.I.E. SRL, având în vedere că la termenul din data de 5 iunie 2013 reprezentantul recurentei-reclamantei a declarat că înțelege să nu mai timbreze c
Sursă