ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1595/2015

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov sub număr de dosar 542/64/2014, contestatoarea P.R.V.R. a formulat, în contradictoriu cu intimații SC R.C.C. SA Oituz, SC B. SRL Dărmănești, SC G.C. SRL Piatra Neamț, Comisariatul pentru Societatea Civilă - Inspectoratul Județean Bacău, P.C., P.I.O. și P.P.V.E.A., contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 43/Ap din 4 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 12454/62/2012, solicitând casarea acesteia și admiterea apelului împotriva Sentinței civile nr. 124/C/2013 pronunțată de Tribunalul Brașov. În motivarea contestației în anulare a fost invocată neîndeplinirea procedurii de citare cu contestatoarea pentru termenul de judecată din data de 4 februarie 2014, nerespectarea dispozițiilor art. 6, 13, 14, 17 din convenție și ale art. 1 din Protocolul 1 Adițional la Convenție.

Contestatoarea a susținut, în esență, că nu a primit nicio citație pentru termenul de judecată, formularul aflat la dosar fiind justificativ și era destinat pentru Statele Unite ale Americii, nu pentru Canada. Cu privire la fondul cauzei s-a susținut că SC B. SRL Dărmănești este creată prin interpuși rude până la gradul IV, cu scopul de a frauda interesele societății R.C.C. SA și a acționarilor și că înscrisurile noi descoperite se referă la încălcarea unor norme legale imperative sancționate cu nulitatea absolută. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 317 pct. 1 C. proc. civ. Prin Decizia civilă nr. 41/Ap din 19 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale a fost respinsă ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea P.R.V.R.

împotriva Deciziei civile numărul 43/Ap din 04 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul numărul 12454/62/2012. A fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma plății onorariului de avocat solicitată de intimatul P.C.. A fost obligată contestatoarea P.R.V.R. la plata către intimații SC B. SRL Dărmănești și SC G.C. SRL Piatra Neamț a sumei de 2500 lei reprezentând cheltuieli de judecată. S-a respins cererea formulată de intimatul P.C. de reducere a onorariului de avocat în apel achitat de intimații SC B. SRL Dărmănești și SC G.C. SRL Piatra Neamț.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că se poate exercita calea de atac a contestației în anulare numai împotriva hotărârilor irevocabile, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, neputând fi exercitată în paralel cu apelul sau recursul, dat fiind faptul că motivele de contestație pot fi formulate numai dacă nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, astfel cum prevede art. 317 alin. (1) C. proc. civ. Ca urmare, în condițiile în care părțile au exercitat calea de atac a recursului, care nu a fost încă soluționat, exercitarea concomitentă a contestației în anulare este inadmisibilă, contrară dispozițiilor legale menționate.

Din probele administrate în cauză rezultă că împotriva aceleiași Decizii nr. 43/Ap/4 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 12454/62/2012, au fost exercitate în paralel atât calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și prezenta contestație în anulare, ceea ce contravine dispozițiilor art. 317 alin. (1) C. proc. civ. Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 317 C. proc. civ., Curtea de Apel Brașov a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea P.R.V.R. împotriva Deciziei civile nr. 43/Ap din 4 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 12454/62/2012. În condițiile respingerii ca inadmisibilă a contestației în anulare, s-a arătat că analizarea pe fond a motivelor contestației nu mai este posibilă.

Reținând culpa procesuală a contestatoarei P.R.V.R., în temeiul art. 274 C. proc. civ., instanța a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată către intimații SC B. SRL Dărmănești și SC G.C. SRL Piatra Neamț, în cuantum de 2.500 lei reprezentând onorariu de avocat. În condițiile în care în calea de atac a contestației în anulare, intimatul P.C. nu a solicitat, în temeiul art. 6 din O.G. nr. 51/2008 ajutor public judiciar sub forma plății onorariului pentru asigurarea reprezentării sale în proces, s-a apreciat că o astfel de cerere nu poate fi admisă după închiderea dezbaterilor. Pe de altă parte, s-a constatat că acesta nu a fost obligat, prin decizia pronunțată, la plata de cheltuieli de judecată.

Dacă cererea de acordare a ajutorului public judiciar la care se face referire în cuprinsul concluziilor scrise privește cheltuielile de judecată la care a fost obligat în Dosarul nr. 12454/62/2012, s-a reținut că o astfel de cerere nu poate fi admisă în contestația în anulare, fiind formulată într-un dosar distinct. Pentru aceste motive s-a arătat că nu se impune repunerea pe rol a cauzei, în vederea soluționării cererii de acordare a ajutorului public judiciar, aceasta fiind soluționată prin decizia pronunțată. S-a mai reținut că în cauză intimatul P.C. nu a formulat nicio cerere scrisă potrivit art. 14 din O.G. nr. 51/2008 și nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare ale stării sale materiale și ale familiei sale.

În condițiile în care intimatul P.C. nu a fost obligat în calea de atac a contestației în anulare la plata de cheltuieli de judecată, cererea sa de reducere a onorariului de avocat achitat de intimații SC B. SRL Dărmănești și SC G.C. SRL Piatra Neamț a fost apreciată ca fiind lipsită ce interes, astfel că aceasta a fost respinsă. În termen legal, împotriva deciziei menționate, P.R.V.R. a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 1, 3, 5, 6, 7, 8 și 9 și ale art. 304 1 C. proc. civ. În argumentarea recursului, a susținut, în esență, că judecata apelului s-a realizat cu neîndeplinirea formelor legale de îndeplinire a procedurii de citare, fiind incidente dispozițiile art. 105 - 108 C. proc.

civ. Totodată, arată că nu i-a fost comunicată hotărârea pronunțată în apel, astfel că în condițiile în care celelalte părți au formulat recurs în Dosarul nr. 12454/62/2012, P.R.V.R. nu a putut să-și valorifice acest drept prevăzut de art. 21 din Constituție, fiindu-i încălcate drepturile fundamentale prevăzute de Convenția Europeană a drepturilor Omului. Astfel, având domiciliu în Canada arată că trebuia să fie citată cu respectarea procedurilor prevăzute de Codul de procedură civilă și de Convenția de la Haga din 1968. În aceste condiții se impune și anularea actelor următoare, în temeiul art. 106. Curtea de Apel Brașov, apreciază recurenta nu a dispus îndreptarea neregularităților săvârșite și a trecut "forțat" la judecată, fără a avea procedura legală de citare și comunicare și fără a ține cont de drepturile sale constituționale.

În opinia recurentei, respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare este o utopie și reprezintă continuarea aceluiași tratament discriminator la Curtea de Apel Brașov, aceasta neavând la bază argumente logice și juridice care să poată fi concludente. De asemenea, respingerea excepției de neconstituționalitate, respingerea cererii de ajutor public judiciar, confirmă, fără dubiu, că judecata la Curtea de Apel Brașov nu este conformă cu ordinea de drept și bună-credință, această instanță judecând cu părtinire și cu o profundă lipsă de imparțialitate. Solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și pe fond admiterea cererii introductive. Intimata SC B. SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului, ca nefondat.

Intimatul P.C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, admiterea recursului declarat de P.R.V.R., astfel cum acesta a fost formulat. De asemenea, prin întâmpinare, intimata SC R.C.C. SA a solicitat admiterea recursului, susținând în esență că procedura de citare cu P.R.V.R. a fost viciată și nelegală, fiind lovită de nulitate absolută, fiind încălcat principiul contradictorialității și rolului judecătorului în aflarea adevărului. Examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 304 1 C. proc.

civ., în raport de criticile formulate și temeiurile de drept invocate, ținând cont, totodată, și de apărările intimaților formulate prin întâmpinările aflate la dosar, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, motiv pentru care, acesta va fi respins pentru următoarele considerente: Înalta Curte constată că obiectul recursului de față îl reprezintă Decizia civilă nr. 41/Ap din 19 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea P.R.V.R. împotriva Deciziei civile nr. 43/Ap din 04 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul numărul 12454/62/2012, decizie prin care s-a soluționat apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 124/C/2013 a Tribunalului Brașov.

Potrivit art. 319 C. proc. civ., contestația în anulare se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă. În speță, contestația în anulare a fost soluționată de Curtea de Apel Brașov, prin urmare, de instanța care a pronunțat decizia a cărei anulare s-a solicitat, astfel că recurenta în mod nejustificat a înțeles să invoce incidența dispozițiilor art. 304 pct. 1 și 3 C. proc. civ. care vizează alcătuirea instanței și încălcarea normelor de competență. Verificând modul de îndeplinire a procedurii de citare față de contestatoarea P.R.V.R.

(fila 86 din dosarul de contestație) se constată că aceasta a fost citată pentru termenul de judecată din 12 ianuarie 2015 (termen la care instanța a rămas în pronunțare), la sediul ales din România la Cabinetul de Avocat A.V., situat în Bacău, strada V., județ Bacău, "declarat" expres de către contestatoare "pentru ușurarea actelor de procedură civilă" prin precizările depuse la data de 21 noiembrie 2014, ceea ce este de natură să demonstreze lipsa de temei legal a susținerilor recurentei. De altfel, contestatoarea a fost citată și prin e-mail, conform art. 86 alin. (3) C. proc. civ. inclusiv pentru termenul din 12 ianuarie 2015, P.R.V.R.

confirmând primirea actelor de procedură și transmițând la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de SC B. SRL, precum și concluzii scrise la data de 16 ianuarie 2015, în condițiile în care la 12 ianuarie 2015 Curtea de Apel Brașov amânase pronunțare pentru data de 19 ianuarie 2015. Prin urmare, în cauză, au fost respectate drepturile procesuale ale contestatoarei, fiind nefondate criticile formulate sub acest aspect. În raport de cele reținute, Înalta Curte constată că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și invocat de recurentă nu-și găsește incidența în speță. Art. 304 pct. 7 C. proc. civ. invocat vizează nemotivarea hotărârii, precum și motivarea contradictorie, dar decizia atacată cuprinde elementele obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ., respectiv motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, motivarea fiind clară și concisă, argumentele instanței constituindu-se într-o înlănțuire logică a regulilor de drept pe baza cărora s-a fundamentat soluția adoptată, decizia instanței de apel fiind legală sub aspectul prevederilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Criticile recurentei nu susțin nici contradictorialitatea sau motivarea străină de natura pricinii, iar simpla nemulțumire a recurentei-contestatoare cu privire la soluția pronunțată, la argumentele care au format convingerea instanței, neînsușirea de către instanță a susținerilor formulate de către contestatoare, sunt aspecte care nu justifică invocarea motivului de recurs instituit de prevederile pct. 7 al art. 304 C. proc.

civ. Deși recurenta a invocat în drept motivul de nelegalitate instituit de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., se constată că indicarea acestuia are un caracter pur formal, întrucât textul legal menționat vizează situațiile în care instanța procedează la interpretarea unui act juridic dedus judecății cu toate că nu avea dreptul să o facă, clauzele fiind clare și precise, dar în dezvoltarea acestui motiv de recurs, reclamanta își exprimă nemulțumirea cu privire la soluția pronunțată fără a argumenta în ce constată nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva textului legal invocat, criticând, în realitate, aplicarea greșită a legii. Este de reținut că legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Indiferent de temeiul de drept pe care se întemeiază (art. 317 sau art. 318 C. proc. civ.), contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita în cazurile anume prevăzute de textele de lege anterior menționate, numai împotriva deciziilor irevocabile. Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

În acest context juridic s-a reținut în mod legal că se poate exercita calea de atac a contestației în anulare numai împotriva hotărârilor irevocabile, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, neputând fi exercitată în paralel cu apelul sau recursul, dat fiind faptul că motivele de contestație pot fi formulate numai dacă nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, astfel cum prevede art. 317 alin. (1) C. proc. civ. pe care s-a întemeiat contestația în anulare. În condițiile în care părțile au exercitat calea de atac a recursului, care nu era încă soluționat, s-a reținut în mod corect că exercitarea concomitentă a contestației în anulare este inadmisibilă, contrară dispozițiilor legale menționate.

Așa fiind, față de corecta soluționare a contestației în anulare pe excepția inadmisibilității, analizarea pe fond a motivelor contestației au rămas de prisos, în raport de prevederile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. Nemulțumirea recurentei cu privire la soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 320 alin. (2), art. 322 și art. 324 C. proc. civ. formulată de o altă parte (intimatul P.C.), precum și la soluționarea cererii de ajutor public judiciar formulată în cadrul contestației în anulare de către intimatul P.C., este lipsită de interes, nefiind îndeplinită condiția ca interesul să fie personal și direct, deoarece folosul practic ce putea fi obținut în urma demersului judiciar inițiat nu o viza pe recurenta în cauză.

Fără a reitera considerentele expuse, se constată că niciuna dintre cele două ipoteze ale art. 304 pct. 9 C. proc. civ. (hotărârea recurată este lipsită de temei legal sau hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii) nu a fost demonstrată și astfel cum s-a arătat, instanța a cărei hotărâre este recurată a dat o corectă eficiență dispozițiilor legale și principiilor de drept incidente speței. Pentru rațiunile înfățișate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că decizia recurată se află la adăpost de orice critică, va respinge recursul declarat de recurenta P.R.V.R. împotriva Deciziei civile nr. 41/Ap din 19 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, ca nefondat, menținând decizia recurată, ca fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta P.R.V.R. împotriva Deciziei civile nr. 41/Ap din 19 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2015. Procesat de GGC - NN