ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 820/2015

Asupra recursului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Timiș, secția a II-a civilă, reclamanta SC GB&N G. SRL a

chemat în judecată pe pârâții Municipiul Timișoara, prin Primar, Consiliul

Local al Municipiului Timișoara și Unitatea Administrativ Teritorială a

Municipiului Timișoara, solicitând obligarea acestora la plata sumei de

1.155.466,52 RON, reprezentând contravaloare spațiu cu altă destinație, conform

Contractului de vânzare-cumpărare nr. 126/2003, actualizată cu indicele

inflației la data plății efective, la plata sumei de 84.706,48 RON,

reprezentând majorări potrivit Legii nr. 550/2002, actualizată cu indicele

inflației la data plății efective precum și toate taxele și impozitele achitate

până în prezent, la plata sumei de 109.827,87 RON, actualizată cu indicele

inflației la data plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru sporul de

valoare adus imobilului prin îmbunătățirile necesare și utile efectuate și

recunoașterea unui drept de retenție asupra imobilului din care se solicită

evacuarea, până la data achitării despăgubirilor de către pârâți.

Pârâții au formulat

cerere reconvențională, prin care au solicitat obligarea SC GB&N G. SRL la

plata daunelor interese pentru folosința spațiului în perioada martie 2007 -

februarie 2013, în cuantum de 28.113,22 RON la care se adaugă majorări de

întârziere, solicitând totodată compensarea diferenței între valoarea spațiului

și despăgubirile pentru folosința spațiului.

La 3 iunie 2013,

pârâtul Municipiul Timișoara, prin Primar a formulat cerere de chemare în

garanție a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, care a fost

disjunsă de cererea principală prin încheierea din 2 decembrie 2013.

Prin Sentința civilă

nr. 409 din 10 iunie 2014, Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă a admis în

parte cererea principală, având ca obiect obligația de a face, a obligat pârâții

la restituirea sumei de 155.466,52 RON, actualizată cu rata inflației la data

plății și la plata dobânzii legale aferente începând cu data 11 noiembrie 2009,

la restituirea sumei de 84.706,48 RON, reprezentând penalități, actualizată cu

rata inflației la data plății, la plata dobânzii legale aferente începând cu

data formulării acțiunii, la plata sumei de 114.756,08 RON, reprezentând

despăgubiri îmbunătățiri, actualizată cu indicele de inflație și la dobândă

legală începând cu data formulării acțiunii, respingându-se în rest acțiunea

principală; a admis în parte cererea reconvenționala, a obligat

pârâta-reconvențională la plata sumei de 33.970,12 RON, contravaloarea

folosinței spațiului în perioada martie 2007 - mai 2014, precum și în

continuare până la evacuarea spațiului, a compensat sumele datorate reciproc

până la concurența sumei de 33.970,12 RON, scadentă la data pronunțării

sentinței, a respins în rest cererea reconvențională și a compensat

cheltuielile de judecată reprezentate de cheltuieli cu taxele de timbru și

angajarea de apărători, sens în care fiecare parte va suporta propriile

cheltuieli de judecată, fiind obligată reclamanta să achite pârâților suma de

1.567,5 RON reprezentând jumătate din valoarea expertizei.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel reclamanta SC GB&N G. SRL și pârâții Municipiul

Timișoara, prin Primar și Consiliul Local al Municipiului Timișoara,

criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin Decizia nr.

983/A din 27 noiembrie 2014, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a

admis apelul declarat de pârâții Municipiul Timișoara, prin Primar și Consiliul

Local al Municipiului Timișoara împotriva Sentinței civile nr. 409 din 10 iunie

2014 pronunțată de Tribunalul Timiș, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că

a înlăturat din sentință obligarea pârâților la plata sumelor de 84.706,48 RON

c/val. penalități, actualizate cu rata inflației și dobânzile legale aferente

acesteia, a sumei de 114.756,08 RON reprezentând despăgubiri îmbunătățiri,

actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă acesteia;

totodată, a admis și apelul reclamantei SC GB&N G. SRL împotriva aceleiași

sentințe pe care a schimbat-o în parte și cu privire la cheltuielile de

judecată în sensul că se compensează în parte cheltuielile de judecată ale

părților la fond și, în final, a obligat pârâții la 5.590,33 RON cheltuieli

parțiale către reclamantă. Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței.

Împotriva acestei

decizii, SC GB&N G. SRL, prin lichidator C.I.I., B.B. a declarat recurs,

întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., în baza cărora

a solicitat modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul admiterii în tot

a apelului său și respingerii în tot a apelului pârâților, cu consecința

modificării în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii cererii de

chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, în ceea ce privește

restituirea contravalorii impozitului achitat în perioada 2003 - 2009,

respingerea petitului privind obligarea sa la plata sumei de 33.970,12 RON,

reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a spațiului în perioada 2004 -

2007, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în primă

instanță și în apel și înlăturarea dispozițiilor privind compensarea datoriilor

reciproce, menținând în rest sentința apelată.

În motivare,

recurenta a susținut, în esență, că instanța de apel a reținut trunchiat starea

de fapt, a făcut rabat de la principiile de drept vizând îmbogățirea fără justă

cauză și accesorium sequitur principale, i-a reținut în mod nejustificat

reaua-credință în efectuarea îmbunătățirilor necesare și utile și a respins în

mod nelegal, cu încălcarea art. 249 C. fisc., motivul său de apel vizând

restituirea sumelor achitate cu titlu de impozit.

Astăzi, în ședință

publică, recurenta-reclamantă a invocat, ca motiv de ordine publică, incidența

art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Înalta Curte

precizează, cu titlu prealabil, că susținerile recurentei-reclamante vizând

incidența art. 36 din Legea nr. 85/2006, invocate ca motiv de ordine publică,

se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc.

civ.

Astfel, analizând

actele dosarului, precum și decizia atacată, prin prisma motivului de recurs de

ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pe care îl va examina

cu prioritate, Înalta Curte reține următoarele:

Conform prevederilor

art. 304 pct. 5 C. proc. civ., raportat la art. 312 alin. (3) din același Cod,

casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a

încălcat formele de procedură prevăzute de art. 105 alin. (2).

în speță, instanța

judecătorească a fost sesizată cu cererea prin care reclamanta SC GB&N G.

SRL a chemat în judecată pe pârâții Municipiul Timișoara, prin Primar,

Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Unitatea Administrativ Teritorială

a Municipiului Timișoara, solicitând obligarea acestora la plata sumei de

1.155.466,52 RON, reprezentând contravaloare spațiu cu altă destinație, conform

Contractului de vânzare-cumpărare nr. 126/2003, actualizată cu indicele

inflației la data plății efective, la plata sumei de 84.706,48 RON,

reprezentând majorări potrivit Legii nr. 550/2002, actualizată cu indicele

inflației la data plății efective precum și toate taxele și impozitele achitate

până în prezent, la plata sumei de 109.827,87 RON, actualizată cu indicele

inflației la data plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru sporul de

valoare adus imobilului prin îmbunătățirile necesare și utile efectuate și

recunoașterea unui drept de retenție asupra imobilului din care se solicită

evacuarea, până la data achitării despăgubirilor de către pârâte.

Totodată, pârâții au

formulat cerere reconvențională prin care au solicitat obligarea SC GB&N G.

SRL la plata daunelor interese pentru folosința spațiului în perioada martie

2007 - februarie 2013 în cuantum de 28.113,22 RON la care se adaugă majorări de

întârziere, solicitând totodată compensarea diferenței între valoarea spațiului

și despăgubirile pentru folosința spațiului.

Urmare a admiterii în

parte atât a cererii principale, cât și a cererii reconvenționale prin Sentința

civilă nr. 409 din 10 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a II-a

civilă, reclamanta SC GB&N G. SRL și pârâții Municipiul Timișoara prin

Primar și Consiliul Local al Municipiului Timișoara au declarat apel, criticând

sentința pentru nelegalitate și netemeinice.

Înalta Curte constată

că, în cursul judecării apelului, prin Sentința civilă nr. 438/JS din 26 iunie

2014, Tribunalul Caraș-Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva SC

GB&N G. SRL, fiind numit administrator judiciar CLI. B.B.

Potrivit art. 36 din

Legea nr. 85/2006 „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate

acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru

realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția

acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal."

Prin urmare,

întrucât, în speță, se urmărește, conform celor solicitate prin cererea

reconvențională, realizarea unei creanțe asupra SC GB&N G. SRL, față de

textul de lege evocat mai sus, curtea de apel era obligată să suspende

judecata, fiind vorba despre o suspendare de drept, legală.

Cum însă instanța de

apel a procedat la continuarea dezbaterilor și la pronunțarea deciziei, Înalta

Curte constată că aceasta a încălcat formele de procedură prevăzute sub

sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

De aceea, motivul de

casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. se dovedește a fi fondat,

astfel că se impune casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei aceleiași

instanțe, pentru a face aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.

În considerarea

argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite cauza

aceleiași instanțe, pentru a face aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr.

85/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de recurenta-reclamantă SC GB&N G. SRL, prin lichidator CLI. B.B. împotriva

Deciziei nr. 983/A din 27 noiembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel

Timișoara, secția a II-a civilă.

Casează decizia

atacată și trimite cauza aceleiași instanțe, pentru a face aplicarea

prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 13 martie 2015.

Procesat de GGC - LM