ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6862/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6862/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra

recursului de față,

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul B.G. a solicitat anularea Ordonanței nr. 45

din 01 februarie 2011 emise de pârâta C.N.V.M., prin care s-a dispus sancționarea

sa cu „avertisment”, și a Deciziei C.N.V.M. nr. 223 din 07 martie 2011, prin

care s-a respins contestația formulată împotriva ordonanței de sancționare.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că ordonanța

contestată este netemeinică și nelegală, având în vedere că niciuna dintre

adresele C.N.V.M., enumerate în cuprinsul ordonanței, nu i-a fost adusă la

cunoștință și nici răspunsurile formulate de S.I.F. Oltenia. De asemenea, nu a

avut cunoștință nici de realizarea operațiunii de majorare a capitalului social

al SC C. SA.

A mai precizat reclamantul că actul contestat este

nelegal, având în vedere că, potrivit Hotărârii Consiliului de Administrație al

S.I.F. Oltenia din 16 aprilie 2009 și Referatului din 15 aprilie 2009, competența

privind aprobarea participărilor la majorarea capitalului social a fost

delegată către Directorul General și Directorul General Adjunct.

A formulat contestație împotriva Ordonanței nr. 45 din 01

februarie 2011, contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. 223 din 07

martie 2011, menținându-se dispozițiile ordonanței de sancționare și

reținându-se că fapta pentru care a fost sancționat constă în „netransmiterea

informațiilor solicitate de C.N.V.M., și anume motivul pentru care S.I.F.

Oltenia nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA”.

Susține reclamantul că nu a săvârșit fapta pentru care a

fost sancționat, întrucât nu i-a fost adusă la cunoștință solicitarea C.N.V.M.,

iar, în condițiile în care, în calitate de administrator, nu a avut o

activitate permanentă în cadrul S.I.F. Oltenia, participând numai la ședințele

Consiliului de Administrație, nici nu a avut cunoștință de corespondența S.I.F.

Oltenia cu C.N.V.M. Astfel, adresele respective i-au fost prezentate abia cu

ocazia Ședinței Consiliului de Administrație din data de 17 februarie 2011,

ulterior emiterii ordonanțelor de sancționare.

Mai arată că, din cele 5 adrese invocate de C.N.V.M. în

ordonanța de sancționare, adresele din 10 octombrie 2010, 20 octombrie 2010, 26

octombrie 2010, 22 noiembrie 2010 și 20 decembrie 2010, se poate observa că

numai una a fost transmisă în atenția Consiliului de Administrație al S.I.F.

Oltenia, și anume din 20 octombrie 2010.

instanței de fond

Pârâta C.N.V.M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea

acțiunii, ca nefondată.

A arătat pârâta că, prin Ordonanța nr. 45 din 01

februarie 2011, s-a dispus sancționarea pârâtului B.G. cu avertisment, în

calitate de membru al Consiliului de Administrație al S.I.F. Oltenia, având în

vedere faptul că această societate nu a răspuns concret la solicitările C.N.V.M.

cu privire la motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social

al SC C. SA.

Măsura a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 2, 7

și 9 alin. (2) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare aprobat

prin O.U.G. nr. 25/2002 modificată și aprobată prin Legea nr. 514/2002,

modificat și completat prin Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu

modificările și completările ulterioare.

Din analiza portofoliului S.I.F. Oltenia, s-a constatat,

la data de 30 iunie 2010, o diminuare a ponderii în capitalul social al

emitentului SC C. SA Craiova, de la 90,7308% la 9,1485%, și o scădere a valorii

totale a deținerilor pe acest emitent.

S.I.F. Oltenia nu a transmis fundamentarea privind

motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al societății

menționate, societate deținută de aceasta în proporție de 90,73%, pierzând astfel

controlul asupra acesteia.

Astfel, a concluzionat pârâta, decizia Consiliului de Administrație

al S.I.F. Oltenia, privind nesubscrierea la operațiunea de majorare a

capitalului social al unei societăți deținute în proporție de 90,73%, și care a

înregistrat profit în perioada 2001-2009, este de natură a influența negativ

portofoliul S.I.F., pierzându-se astfel controlul asupra SC C. SA.

3.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința nr. 7438 din 7 decembrie 2011,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a, a admis acțiunea și a anulat

Ordonanța nr. 45 din 01 februarie 2011 și Decizia nr. 223 din 07 martie 2011

emise de C.N.V.M.

Pentru a pronunța această soluție, instanța

de fond a reținut că, din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că

reclamantul ar fi putut și trebuit să prevină săvârșirea contravenției pentru

care a fost sancționat, întrucât C.N.V.M. a solicitat respectivele informații

vicepreședintelui S.I.F. Oltenia, iar, prin adresa ce poartă mențiunea „în

atenția membrilor Consiliului de Administrație”, nu se solicită informațiile ce

au făcut obiectul solicitărilor adresate vicepreședintelui S.I.F. Oltenia.

Astfel, nu se poate reține în sarcina

reclamantului nici cea mai ușoară culpă, neexistând dovezi că acesta ar fi avut

cunoștință despre solicitarea de informații.

Curtea de apel a apreciat drept nerelevante

dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004

și cele ale art. 142 din Legea nr. 31/1990, invocate în apărare de către

pârâtă, în condițiile în care furnizarea informațiilor solicitate nu este o

activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor investiționale, ori o

activitate esențială pentru realizarea obiectului de activitate al societății

comerciale, numai aceste activități putând atrage o responsabilitate solidară a

membrilor consiliului de administrație.

în cauză

Împotriva hotărârii

instanței de fond, considerând-o netemeinică și nelegală, pârâta C.N.V.M. a

formulat recurs, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304

1

C. proc. civ., modificarea, în tot, acesteia și, pe fond, menținerea

prevederilor Ordonanței nr. 45 din 01 februarie 2011 și ale Deciziei nr. 223

din 07 martie 2011.

Motivează

recurenta-pârâtă, în susținerea recursului, că măsura adoptată prin Ordonanța nr.

45 din 01 februarie 2011, de sancționare a pârâtului B.G. cu avertisment, a

fost adoptată în temeiul art. 2, 7 și 9 alin. (2) din Statutul C.N.V.M.,

avându-se în vedere politica de investiții desfășurată de conducerea S.I.F.

Oltenia.

Prin adresele din 19

octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 20 octombrie 2010), din 20

octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 25 octombrie 2010), din 28

octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 02 noiembrie 2010), S.I.F. Oltenia

nu a răspuns concret la solicitările C.N.V.M. formulate prin adresele Direcției

Generale de Supraveghere - D.G.S. din 14 octombrie 2010, din 20 octombrie 2010,

din 26 octombrie 2010, din 22 noiembrie 2010 și din 20 decembrie 2010, cu

privire la motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al

SC C. SA.

Apreciază recurenta

că, în contradicție cu dispozițiile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital

și ale O.U.G. nr. 25/2002 privind Statutul C.N.V.M., instanța de fond a reținut

că furnizarea informațiilor solicitate nu este o activitate care să fie inclusă

în elaborarea strategiilor investiționale ori o activitate esențială pentru

realizarea obiectului de activitate al societății comerciale, însă S.I.F.

Oltenia este o entitate care se află sub supravegherea și controlul C.N.V.M.,

dispozițiile legale fiind obligatorii, de strictă și imediată aplicare.

Continuă

recurenta-pârâtă, referitor la faptul că adresele prin care se solicită

informații au fost formulate în atenția vicepreședintelui S.I.F. Oltenia, și nu

către toți membrii Consiliului de Administrație al S.I.F., că o adresă

transmisă unei persoane juridice se formulează către persoana juridică și

reprezentantul său legal.

Fapta reținută,

obiect al sancționării membrilor Consiliului de Administrație al S.I.F. Oltenia

cu avertisment, constă în netransmiterea informațiilor solicitate, referitoare

la motivul pentru care societatea de investiții financiare nu a subscris la

majorarea capitalului social al SC C. SA, faptă pentru care se fac responsabili

membrii C.A.

Precizează recurenta

că, în calitate de acționar majoritar al SC C. SA, S.I.F. Oltenia a aprobat

operațiunea de majorare a capitulului social cu suma de 17.000.000 lei,

reprezentând 6.800.000 acțiuni, la o valoare nominală egală cu valoarea de

achiziție, respectiv 2,50 lei/ acțiune, și care este inferioară activului net

pe acțiune la data de 30 decembrie 2009, respectiv de 8,2389 lei/ acțiune.

În elaborarea

strategiilor investiționale/ deciziilor de afaceri și a informării corespunzătoare

a autorității pieței de capital, responsabilitatea membrilor Consiliului de

Administrație este solidară, respectarea dispozițiilor C.N.V.M. nereprezentând

o facultate de apreciere din partea entităților și a persoanelor aflate în

sfera de supraveghere a autorității pieței de capital.

II. Considerentele

Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în

cauză, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C. proc. civ., constată că

recursul este fondat,după cum se va arăta în continuare.

Potrivit

art. 2 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, C.N.V.M.,

în scopul exercitării activității de supraveghere, poate „să solicite informații

și documente emitenților ale căror valori mobiliare fac obiectul unor oferte

publice sau au fost admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau

tranzacționate într-un sistem alternativ de tranzacționare”.

În

conformitate cu art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 25/2002 privind Statutul

C.N.V.M., cu modificările și completările ulterioare, „în vederea îndeplinirii

obiectivelor sale privind protecția operatorilor și investitorilor împotriva

practicilor neloiale, precum și pentru funcționarea corectă și transparentă a

pieței, prevenirea manipulării și evitarea apariției riscului sistemic pe

piețele reglementate, C.N.V.M. va supraveghea în timp real și periodic

instituțiile, operatorii și operațiunile de pe piața de capital și de pe

piețele reglementate de mărfuri și instrumente financiare derivate.”

În

vederea îndeplinirii acestor atribuții legale, potrivit art. 7 alin. (3

3

)

din ordonanța de urgență menționată, „C.N.V.M. are dreptul de a solicita orice

informații și are acces la orice document, sub orice formă ar fi, de la și cu

privire la orice persoană sau entitate supusă supravegherii sale, în

exercitarea atribuțiilor sale de autorizare, supraveghere și control pentru

îndeplinirea obiectivelor sale fundamentale”.

În

speță, în temeiul acestor atribuții legale, recurenta-pârâtă C.N.V.M. a

solicitat, prin mai multe adrese succesive, comunicarea motivului pentru care

S.I.F. Oltenia S.A. nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA.

Adresele

respective au rămas fără răspuns, astfel că, prin Ordonanța C.N.V.M. nr. 45 din

01 februarie 2011, s-a dispus sancționarea cu „avertisment” a reclamantului B.G.,

în calitate de administrator al S.I.F. Oltenia, iar, prin Decizia C.N.V.M. nr. 223

din 07 martie 2011, s-a respins contestația acestuia formulată împotriva

ordonanței de sancționare.

Înalta

Curte reține ca fondate criticile recurentei-pârâte, în sensul că instanța de

fond a apreciat, eronat, că furnizarea informațiilor solicitate de către

C.N.V.M. nu este o activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor

investiționale, neatrăgând răspunderea solidară a membrilor C.A.

La

data de 30 iunie 2010, s-a constatat de către C.N.V.M., o diminuare a ponderii

în capitalul social al emitentului SC C. SA Craiova, de la 90,7308% la 9,1485%,

și o scădere a valorii totale a deținerilor S.I.F. Oltenia S.A. pe acest

emitent.

La

data de 09 februarie 2010, când Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor -

SC C. SA a aprobat majorarea capitalului social, S.I.F. Oltenia deținea

90,7308% din capitalul social și, în calitate de acționar majoritar, a aprobat

operațiunea de majorare a capitalului social cu suma de 17.000.000 lei,

reprezentând 6.800.000 acțiuni, la o valoarea nominală egală cu valoarea de

achiziție, respectiv de 2,50 lei/acțiune și care este inferioară activului net

pe acțiune la data de 30 decembrie 2009, respectiv 8,2389 lei/acțiune.

S.I.F.

Oltenia nu a subscris la această operațiune, pierzând, astfel, controlul

acestei societăți, care, în perioada 2001-2009, a înregistrat profit, aspect

care este de natură a influența negativ portofoliul său.

Astfel,

Înalta Curte apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 44 alin. (1)

lit. a) și b) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004, conform cărora:

„(1)

Structura organizatorică a Societăților de Administrare a Investițiilor este

constituită cu luarea în considerare, în mod obligatoriu, a următoarelor

elemente:

a)

consiliul de administrație este responsabil pentru elaborarea strategiilor

investiționale pentru fiecare entitate administrată, care va fi conformă cu

prevederile documentelor de constituire ale OPC/ contractelor încheiate pentru

administrarea de conturi individuale. Conducerea efectivă și direcția privind

analiza oportunităților investiționale sunt responsabile pentru respectarea

acestor strategii;

b)

în cadrul societății de administrare a investițiilor va exista o direcție

distinctă care va fi responsabilă cu analiza oportunităților investiționale și

plasarea activelor în conformitate cu strategia indicată de consiliul de

administrație.”

Conform

art. 142 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „Consiliul de administrație este

însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea

obiectului de activitate al societății (…)”, iar, potrivit art. 144

2

din aceeași lege, administratorii societății sunt răspunzători de îndeplinirea

tuturor obligațiilor, de stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și

actul constitutiv le impun. Astfel, în elaborarea strategiilor

investiționale/deciziilor de afaceri, responsabilitatea membrilor Consiliului

de Administrație este solidară.

În

raport cu aceste prevederi legale, Înalta Curte apreciază ca fondat și motivul

de recurs referitor la culpa reclamantului.

Sancționarea

cu avertisment a fost aplicată intimatului-reclamant B.G., în calitate de membru

al Consiliului de Administrație al S.I.F. Oltenia, având în vedere

responsabilitățile acestui organism, prevăzute de textele legale citate.

Nu

pot fi reținute apărările intimatului-reclamant, în sensul că nu ar fi avut

cunoștință de conținutul adreselor C.N.V.M., care nu i-au fost comunicate

personal, și că realizarea operațiunii de majorare a capitalului social al SC

C. SA s-a efectuat fără știința sa, având în vedere atribuțiile și

responsabilitățile pe care le avea în calitate de membru al Consiliului de Administrație

al S.I.F. Oltenia.

De

asemenea, sunt nefondate susținerile intimatului-reclamant, potrivit cărora

competența privind aprobarea participărilor la majorarea capitalului social ar

fi fost delegată, de către Consiliul de Administrație, Directorului General și

Directorului General Adjunct prin Hotărârea nr. 6 din 16 aprilie 2009,

avându-se în vedere, pe de o parte, că această hotărâre nu a fost adusă la

cunoștința Comisiei Naționale Valorilor Mobiliare, și, pe de altă parte, că

delegarea de atribuții nu exonerează de răspundere pe membrii Consiliului de

Administrație pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ce le revin.

Drept

urmare, față de aceste argumente, ce demonstrează legalitatea actelor emise de

C.N.V.M., Înalta Curte apreciază ca întemeiate criticile recurentei-pârâte.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3)

C. proc. civ. cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va

admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii

acțiunii, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Admite recursul declarat de C.N.V.M.

împotriva Sentinței nr. 7438 din 7 decembrie 2011 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că

respinge acțiunea formulată de B.G., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23

octombrie 2013.