ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6862/2013

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul B.G. a solicitat anularea Ordonanței nr. 45 din 01 februarie 2011 emise de pârâta C.N.V.M., prin care s-a dispus sancționarea sa cu „avertisment”, și a Deciziei C.N.V.M. nr. 223 din 07 martie 2011, prin care s-a respins contestația formulată împotriva ordonanței de sancționare. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că ordonanța contestată este netemeinică și nelegală, având în vedere că niciuna dintre adresele C.N.V.M., enumerate în cuprinsul ordonanței, nu i-a fost adusă la cunoștință și nici răspunsurile formulate de S.I.F.

Oltenia. De asemenea, nu a avut cunoștință nici de realizarea operațiunii de majorare a capitalului social al SC C. SA. A mai precizat reclamantul că actul contestat este nelegal, având în vedere că, potrivit Hotărârii Consiliului de Administrație al S.I.F. Oltenia din 16 aprilie 2009 și Referatului din 15 aprilie 2009, competența privind aprobarea participărilor la majorarea capitalului social a fost delegată către Directorul General și Directorul General Adjunct. A formulat contestație împotriva Ordonanței nr. 45 din 01 februarie 2011, contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. 223 din 07 martie 2011, menținându-se dispozițiile ordonanței de sancționare și reținându-se că fapta pentru care a fost sancționat constă în „netransmiterea informațiilor solicitate de C.N.V.M., și anume motivul pentru care S.I.F.

Oltenia nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA”. Susține reclamantul că nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat, întrucât nu i-a fost adusă la cunoștință solicitarea C.N.V.M., iar, în condițiile în care, în calitate de administrator, nu a avut o activitate permanentă în cadrul S.I.F. Oltenia, participând numai la ședințele Consiliului de Administrație, nici nu a avut cunoștință de corespondența S.I.F. Oltenia cu C.N.V.M. Astfel, adresele respective i-au fost prezentate abia cu ocazia Ședinței Consiliului de Administrație din data de 17 februarie 2011, ulterior emiterii ordonanțelor de sancționare. Mai arată că, din cele 5 adrese invocate de C.N.V.M. în ordonanța de sancționare, adresele din 10 octombrie 2010, 20 octombrie 2010, 26 octombrie 2010, 22 noiembrie 2010 și 20 decembrie 2010, se poate observa că numai una a fost transmisă în atenția Consiliului de Administrație al S.I.F.

Oltenia, și anume din 20 octombrie 2010. 2. Apărările pârâtei și procedura derulată în fața instanței de fond Pârâta C.N.V.M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca nefondată. A arătat pârâta că, prin Ordonanța nr. 45 din 01 februarie 2011, s-a dispus sancționarea pârâtului B.G. cu avertisment, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al S.I.F. Oltenia, având în vedere faptul că această societate nu a răspuns concret la solicitările C.N.V.M. cu privire la motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA. Măsura a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 2, 7 și 9 alin. (2) din Statutul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare aprobat prin O.U.G.

nr. 25/2002 modificată și aprobată prin Legea nr. 514/2002, modificat și completat prin Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare. Din analiza portofoliului S.I.F. Oltenia, s-a constatat, la data de 30 iunie 2010, o diminuare a ponderii în capitalul social al emitentului SC C. SA Craiova, de la 90,7308% la 9,1485%, și o scădere a valorii totale a deținerilor pe acest emitent. S.I.F. Oltenia nu a transmis fundamentarea privind motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al societății menționate, societate deținută de aceasta în proporție de 90,73%, pierzând astfel controlul asupra acesteia. Astfel, a concluzionat pârâta, decizia Consiliului de Administrație al S.I.F.

Oltenia, privind nesubscrierea la operațiunea de majorare a capitalului social al unei societăți deținute în proporție de 90,73%, și care a înregistrat profit în perioada 2001-2009, este de natură a influența negativ portofoliul S.I.F., pierzându-se astfel controlul asupra SC C. SA. 3. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 7438 din 7 decembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a, a admis acțiunea și a anulat Ordonanța nr. 45 din 01 februarie 2011 și Decizia nr. 223 din 07 martie 2011 emise de C.N.V.M. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că reclamantul ar fi putut și trebuit să prevină săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat, întrucât C.N.V.M.

a solicitat respectivele informații vicepreședintelui S.I.F. Oltenia, iar, prin adresa ce poartă mențiunea „în atenția membrilor Consiliului de Administrație”, nu se solicită informațiile ce au făcut obiectul solicitărilor adresate vicepreședintelui S.I.F. Oltenia. Astfel, nu se poate reține în sarcina reclamantului nici cea mai ușoară culpă, neexistând dovezi că acesta ar fi avut cunoștință despre solicitarea de informații. Curtea de apel a apreciat drept nerelevante dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 15/2004 și cele ale art. 142 din Legea nr. 31/1990, invocate în apărare de către pârâtă, în condițiile în care furnizarea informațiilor solicitate nu este o activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor investiționale, ori o activitate esențială pentru realizarea obiectului de activitate al societății comerciale, numai aceste activități putând atrage o responsabilitate solidară a membrilor consiliului de administrație. 4. Recursul exercitat în cauză Împotriva hotărârii instanței de fond, considerând-o netemeinică și nelegală, pârâta C.N.V.M. a formulat recurs, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304 1 C. proc. civ., modificarea, în tot, acesteia și, pe fond, menținerea prevederilor Ordonanței nr. 45 din 01 februarie 2011 și ale Deciziei nr. 223 din 07 martie 2011. Motivează recurenta-pârâtă, în susținerea recursului, că măsura adoptată prin Ordonanța nr. 45 din 01 februarie 2011, de sancționare a pârâtului B.G.

cu avertisment, a fost adoptată în temeiul art. 2, 7 și 9 alin. (2) din Statutul C.N.V.M., avându-se în vedere politica de investiții desfășurată de conducerea S.I.F. Oltenia. Prin adresele din 19 octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 20 octombrie 2010), din 20 octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 25 octombrie 2010), din 28 octombrie 2010 (înregistrată la C.N.V.M. din 02 noiembrie 2010), S.I.F. Oltenia nu a răspuns concret la solicitările C.N.V.M. formulate prin adresele Direcției Generale de Supraveghere - D.G.S. din 14 octombrie 2010, din 20 octombrie 2010, din 26 octombrie 2010, din 22 noiembrie 2010 și din 20 decembrie 2010, cu privire la motivul pentru care nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA.

Apreciază recurenta că, în contradicție cu dispozițiile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și ale O.U.G. nr. 25/2002 privind Statutul C.N.V.M., instanța de fond a reținut că furnizarea informațiilor solicitate nu este o activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor investiționale ori o activitate esențială pentru realizarea obiectului de activitate al societății comerciale, însă S.I.F. Oltenia este o entitate care se află sub supravegherea și controlul C.N.V.M., dispozițiile legale fiind obligatorii, de strictă și imediată aplicare. Continuă recurenta-pârâtă, referitor la faptul că adresele prin care se solicită informații au fost formulate în atenția vicepreședintelui S.I.F.

Oltenia, și nu către toți membrii Consiliului de Administrație al S.I.F., că o adresă transmisă unei persoane juridice se formulează către persoana juridică și reprezentantul său legal. Fapta reținută, obiect al sancționării membrilor Consiliului de Administrație al S.I.F. Oltenia cu avertisment, constă în netransmiterea informațiilor solicitate, referitoare la motivul pentru care societatea de investiții financiare nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA, faptă pentru care se fac responsabili membrii C.A. Precizează recurenta că, în calitate de acționar majoritar al SC C. SA, S.I.F. Oltenia a aprobat operațiunea de majorare a capitulului social cu suma de 17.000.000 lei, reprezentând 6.800.000 acțiuni, la o valoare nominală egală cu valoarea de achiziție, respectiv 2,50 lei/ acțiune, și care este inferioară activului net pe acțiune la data de 30 decembrie 2009, respectiv de 8,2389 lei/ acțiune.

În elaborarea strategiilor investiționale/ deciziilor de afaceri și a informării corespunzătoare a autorității pieței de capital, responsabilitatea membrilor Consiliului de Administrație este solidară, respectarea dispozițiilor C.N.V.M. nereprezentând o facultate de apreciere din partea entităților și a persoanelor aflate în sfera de supraveghere a autorității pieței de capital. II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului 1. Înalta Curte, analizând motivele de recurs, în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc. civ., constată că recursul este fondat,după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 2 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, C.N.V.M., în scopul exercitării activității de supraveghere, poate „să solicite informații și documente emitenților ale căror valori mobiliare fac obiectul unor oferte publice sau au fost admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau tranzacționate într-un sistem alternativ de tranzacționare”. În conformitate cu art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 25/2002 privind Statutul C.N.V.M., cu modificările și completările ulterioare, „în vederea îndeplinirii obiectivelor sale privind protecția operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, precum și pentru funcționarea corectă și transparentă a pieței, prevenirea manipulării și evitarea apariției riscului sistemic pe piețele reglementate, C.N.V.M.

va supraveghea în timp real și periodic instituțiile, operatorii și operațiunile de pe piața de capital și de pe piețele reglementate de mărfuri și instrumente financiare derivate.” În vederea îndeplinirii acestor atribuții legale, potrivit art. 7 alin. (3 3 ) din ordonanța de urgență menționată, „C.N.V.M. are dreptul de a solicita orice informații și are acces la orice document, sub orice formă ar fi, de la și cu privire la orice persoană sau entitate supusă supravegherii sale, în exercitarea atribuțiilor sale de autorizare, supraveghere și control pentru îndeplinirea obiectivelor sale fundamentale”. În speță, în temeiul acestor atribuții legale, recurenta-pârâtă C.N.V.M. a solicitat, prin mai multe adrese succesive, comunicarea motivului pentru care S.I.F.

Oltenia S.A. nu a subscris la majorarea capitalului social al SC C. SA. Adresele respective au rămas fără răspuns, astfel că, prin Ordonanța C.N.V.M. nr. 45 din 01 februarie 2011, s-a dispus sancționarea cu „avertisment” a reclamantului B.G., în calitate de administrator al S.I.F. Oltenia, iar, prin Decizia C.N.V.M. nr. 223 din 07 martie 2011, s-a respins contestația acestuia formulată împotriva ordonanței de sancționare. Înalta Curte reține ca fondate criticile recurentei-pârâte, în sensul că instanța de fond a apreciat, eronat, că furnizarea informațiilor solicitate de către C.N.V.M. nu este o activitate care să fie inclusă în elaborarea strategiilor investiționale, neatrăgând răspunderea solidară a membrilor C.A.

La data de 30 iunie 2010, s-a constatat de către C.N.V.M., o diminuare a ponderii în capitalul social al emitentului SC C. SA Craiova, de la 90,7308% la 9,1485%, și o scădere a valorii totale a deținerilor S.I.F. Oltenia S.A. pe acest emitent. La data de 09 februarie 2010, când Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor - SC C. SA a aprobat majorarea capitalului social, S.I.F. Oltenia deținea 90,7308% din capitalul social și, în calitate de acționar majoritar, a aprobat operațiunea de majorare a capitalului social cu suma de 17.000.000 lei, reprezentând 6.800.000 acțiuni, la o valoarea nominală egală cu valoarea de achiziție, respectiv de 2,50 lei/acțiune și care este inferioară activului net pe acțiune la data de 30 decembrie 2009, respectiv 8,2389 lei/acțiune.

S.I.F. Oltenia nu a subscris la această operațiune, pierzând, astfel, controlul acestei societăți, care, în perioada 2001-2009, a înregistrat profit, aspect care este de natură a influența negativ portofoliul său. Astfel, Înalta Curte apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004, conform cărora: „(1) Structura organizatorică a Societăților de Administrare a Investițiilor este constituită cu luarea în considerare, în mod obligatoriu, a următoarelor elemente: a) consiliul de administrație este responsabil pentru elaborarea strategiilor investiționale pentru fiecare entitate administrată, care va fi conformă cu prevederile documentelor de constituire ale OPC/ contractelor încheiate pentru administrarea de conturi individuale.

Conducerea efectivă și direcția privind analiza oportunităților investiționale sunt responsabile pentru respectarea acestor strategii; b) în cadrul societății de administrare a investițiilor va exista o direcție distinctă care va fi responsabilă cu analiza oportunităților investiționale și plasarea activelor în conformitate cu strategia indicată de consiliul de administrație.” Conform art. 142 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „Consiliul de administrație este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății (…)”, iar, potrivit art. 144 2 din aceeași lege, administratorii societății sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligațiilor, de stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun.

Astfel, în elaborarea strategiilor investiționale/deciziilor de afaceri, responsabilitatea membrilor Consiliului de Administrație este solidară. În raport cu aceste prevederi legale, Înalta Curte apreciază ca fondat și motivul de recurs referitor la culpa reclamantului. Sancționarea cu avertisment a fost aplicată intimatului-reclamant B.G., în calitate de membru al Consiliului de Administrație al S.I.F. Oltenia, având în vedere responsabilitățile acestui organism, prevăzute de textele legale citate. Nu pot fi reținute apărările intimatului-reclamant, în sensul că nu ar fi avut cunoștință de conținutul adreselor C.N.V.M., care nu i-au fost comunicate personal, și că realizarea operațiunii de majorare a capitalului social al SC C. SA s-a efectuat fără știința sa, având în vedere atribuțiile și responsabilitățile pe care le avea în calitate de membru al Consiliului de Administrație al S.I.F.

Oltenia. De asemenea, sunt nefondate susținerile intimatului-reclamant, potrivit cărora competența privind aprobarea participărilor la majorarea capitalului social ar fi fost delegată, de către Consiliul de Administrație, Directorului General și Directorului General Adjunct prin Hotărârea nr. 6 din 16 aprilie 2009, avându-se în vedere, pe de o parte, că această hotărâre nu a fost adusă la cunoștința Comisiei Naționale Valorilor Mobiliare, și, pe de altă parte, că delegarea de atribuții nu exonerează de răspundere pe membrii Consiliului de Administrație pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ce le revin. Drept urmare, față de aceste argumente, ce demonstrează legalitatea actelor emise de C.N.V.M., Înalta Curte apreciază ca întemeiate criticile recurentei-pârâte.

2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ. cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.N.V.M. împotriva Sentinței nr. 7438 din 7 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de B.G., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2013.