CtEDO 26.08.2008 Auto

SZASZ AND OTHERS v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
26.08.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
SZASZ AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 34249/04 de Gavril SZASZ și alții împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 26 august 2008 ca Cameră compusă din: Josep Casadevell, Președintele, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 29 iulie 2004, având în vedere decizia de examinare a admisibilității și a fondurilor cazului împreună (art. 29 § 3 din Convenție), având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții, dl Gavril Szasz, dl Petru Szeremy și dna Ilona Bauer, sunt cetățeni români născuți în 1922, 1949 și, respectiv, 1947 și trăiesc în Cluj-Napoca, Satu Mare și, respectiv, Düsseldorf. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dna Mihaela Liliana Chiș, avocat practicant în Cluj-Napoca. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Răzvan-Horațiu Radu. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1950, proprietățile imobiliare situate în Cluj-Napoca, pe străzile V. Fulicea nos. 6 și 13, și Memorandumulului nr. 16, proprietatea părinților reclamanților, au fost confiscate de stat în temeiul decretului 92/1950 privind naționalizarea. În 1996-1997, statul a vândut chiriașilor cele șase apartamente care au constituit aceste proprietăți imobiliare, în temeiul Legii nr. 112/1995. La 14 decembrie 1998, acțiunea reclamanților de recuperare a posesiunii de bunuri imobile a fost susținută de o hotărâre executivă care a recunoscut că naționalizarea clădirilor a fost ilegală și a ordonat autorităților administrative să le returneze reclamanților. În 2001-2002, în trei seturi diferite de proceduri, reclamanții au solicitat instanței să constate că vânzarea de către statul celor șase apartamente a fost nulă și nu a fost anulată. Ei au considerat că, întrucât naționalizarea nu era ilegală, statul nu era proprietarul de drept și, prin urmare, nu putea să vândă în mod legal nici o parte a bunurilor imobiliare. La 30 ianuarie 2004, 4 și 9 februarie 2005 Curtea de Apel Cluj, prin hotărâri finale, a respins cererile de rescisiune a contractelor de vânzare din cauza faptului că statul a respectat dispozițiile Legii nr. 112/1995 și că chiriașii au făcut achiziționarea de bună credință. Reclamanții au plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că soluțiile oferite în procedura privind anularea vânzării bunurilor lor către terți au fost nedrepți și că judecătorii nu au fost imparțiali. Reclamanții au susținut încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1, plângând că, în ciuda recunoașterii dreptului de proprietate în favoarea lor, nu au putut să își bucure de posesiunile lor, deoarece statul le-a vândut persoane terțe, considerate de instanțe ca fiind de bună credință. HOTĂRÂREA La 18 iunie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Răzvan-Horațiu Radu, Agent al Guvernului României în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declară că Guvernul României propune să plătească împreună ex-grația 160 000 de euro (o sută șaizeci de mii de euro) către dl Gavril Szasz, Petru Szeremy și dna Ilona Bauer, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în New Romanian Lei la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 2 iunie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamanților: „Eu, Mihaela Liliana Chis, reprezentant al dlui Gavril Szasz, al dlui Petru Szeremy și al dnei Ilona Bauer, observă că guvernul României sunt dispus să plătească împreună grația suma de 160 000 de euro (o sută șaizeci de mii de euro) pentru dl Gavril Szasz, Petru Szeremy și doamna Ilona Bauer, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în New Romanian Lei la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Acceptăm propunerea și renuntăm la orice nouă afirmații împotriva României în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declarăm că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri. Santiago Quesada Josep Casadevell Președintele grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă