ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5308/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 42945/3/2010, reclamanta S.S.C. Snagov a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, obligarea pârâtului la emiterea unui răspuns punctual, obiectiv și cu temei legal la cererea adresată acestuia, înregistrată din data de 22 iunie 2010 și repetată în data de 20 iulie 2010. În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că prin memoriul adresat pârâtului, a solicitat răspuns la 17 întrebări, iar prin adresa din 1 iulie 2010, Autoritatea Națională pentru Sport a emis o adresă de răspuns, deși cererea nu îi fusese adresată.

Reclamantul a susținut că prin adresa transmisă nu s-a răspuns la niciuna dintre întrebările adresate pârâtului, motiv pentru care s-a adresat din nou acestuia prin adresa din data de 20 iulie 2010, la care nu a primit răspuns. În drept, reclamantul a invocat Legea nr. 554/2004, O.G. nr. 27/2002 și art. 998 C. civ. Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale și excepția lipsei calității procesuale pasive. Prin sentința civilă nr. 2265 din data de 3 iunie 2011, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârât și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, cu motivarea că pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca autoritate publică organizată la nivel național, este organ al administrației centrale.

Prin sentința civilă nr. 6385 din 2 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât. A respins acțiunea formulată de reclamantul S.S.C. Snagov prin T.V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ministerul pârât, prima instanță a constatat că prezenta acțiune se referă la refuzul pârâtului de a răspunde unei petiții adresate de reclamant, fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 și pe dispozițiile O.G.

nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare. Or, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 27/2002, calitatea de autoritate publică sesizată cu o petiție de cetățeni sau de organizații legal constituite conferă legitimitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect refuzul de soluționare a petiției respective, actul normativ prevăzând în mod expres obligația autorității sesizate, chiar și în ipoteza petițiilor greșit îndreptate, de a le transmite autorităților publice în a căror competență intră rezolvarea aspectelor sesizate. În cazul de față, petiția a fost adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, iar acțiunea are ca obiect refuzul acestei autorități publice de a răspunde la petiție, ceea ce conferă pârâtului calitate procesuală pasivă.

Pe de altă parte, a reținut instanța de fond, chiar dacă în domeniul sportului, atribuțiile ministerului sunt exercitate prin intermediul Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, conform prevederilor art. 7 din H.G. nr. 81/2010, nu se poate spune că pârâtul nu are atribuții în ceea ce privește constituirea federațiilor sportive naționale, întrucât, așa cum rezultă din prevederile art. 36 din Legea nr. 69/2000, federațiile sportive naționale se constituie numai cu avizul expres al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Pe fondul cauzei, Curtea de apel a reținut următoarele: La data de 22 iunie 2010, reclamantul a adresat pârâtului o petiție înregistrată în data de 22 iunie 2010, prin care a semnalat o serie de aspecte referitoare la legalitatea înființării Federației române de snooker, solicitând răspuns la 17 întrebări, precum și revocarea recunoașterii funcționării acestei federații.

Prin adresa înregistrată în data de 1 iulie 2010, Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret a răspuns petiției adresate de reclamant, în sensul că problemele semnalate nu se confirmă că petiția se referă la aceleași subiecte, relația și nemulțumirile reclamantului față de Federația română de snooker. În cuprinsul adresei se mai precizează și faptul că, anterior, între pârâtul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret pe de o parte și reclamant, pe de altă parte, s-a mai purtat anterior corespondență referitoare la aceleași aspecte. Ulterior, la data de 20 iulie 2010, reclamantul, nemulțumit de răspunsul primit, a revenit cu o nouă petiție adresată pârâtului, înregistrată în data de 20 iulie 2010 prin care reiterează solicitarea de a se răspunde punctual la cele 17 întrebări adresate.

Întrucât reclamantul nu a primit răspuns la această ultimă petiție, a formulat prezenta acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare și pe dispozițiile O.G. nr. 27/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu art. 8 alin. (1), teza a II-a din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, „ De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.” Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. i) din același act normative refuzul nejustificat de a soluționa o cerere reprezintă „exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;”.

Or, în cazul de față, Curtea constată că pârâtul a transmis petiția la autoritatea în a cărei sferă de competență intră analizarea aspectelor semnalate de reclamantul-petiționar iar autoritatea competentă, respectiv Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret a răspuns petiției formulate de reclamant, înăuntrul termenului legal de 30 de zile prevăzut la art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002, având în vedere faptul că petiția a fost înregistrată la data de 22 iunie 2010, iar răspunsul a fost transmis la data de 1 iulie 2010, neaflându-ne, așadar, în prezența unui refuz al autorității de a soluționa o cerere.

În ceea ce privește critica reclamantului în sensul că nu s-a răspuns punctual celor 17 întrebări, Curtea de apel a apreciat nu o poate reține, având în vedere, pe de o p caarte, că unele întrebări depășesc limitele unui limbaj decent sau se referă la săvârșirea unor presupuse fapte infracționale de către anumite persoane, formularea unui răspuns la aceste întrebări excedând atribuțiilor pârâtului și a Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. De asemenea, Curtea de apel a reținut și faptul că, așa cum rezultă din adresa de răspuns, între reclamant și pârât a mai existat o corespondență anterioară cu privire la aceleași aspecte, reclamantul necontestând această afirmație, situație în care devin incidente prevederile art. 10 alin. (2) din O.G.

nr. 27/2002, potrivit cărora „ Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul că s-a răspuns.”. Pe de altă parte, a reținut prima instanță că rezolvarea unei cereri într-un sens care nu mulțumește pe deplin pe petiționar nu echivalează cu un refuz nejustificat, autoritatea fiind obligată doar să soluționeze cererea și nu să dea o soluție favorabilă sau mulțumitoare pentru petiționar, în acest sens fiind și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție. În ceea ce privește critica reclamantului, în sensul că răspunsul la petiția sa a fost comunicat de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret și nu de către pârât, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 6 1 din O.G.

nr. 27/2002 „ Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta”. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S.S.C. Snagov, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept, dispozițiile art. 304 pct. 6, pct. 7, pct. 8, pct. 9 C. proc. civ., fără ale dezvolta pe fiecare în parte. În susținerea recursului, recurentul-reclamant arată, în esență, că în mod greșit instanța de fond a considerat că în cauză nu este vorba despre un refuz nejustificat, prin prisma faptului că la cele 17 întrebări adresate de reclamant ministerului pârât, a răspuns Autoritatea Națională pentru Tineret, prin adresa din iulie 2010 și că la aspectele semnalate s-a mai răspuns anterior.

Afirmă recurentul că instanța de fond și-a însușit susținerile pârâtului, fără a avea vreo dovadă la dosar în acest sens. Mai arată recurentul că, nelegal, a considerat prima instanță că petiția a fost greșit îndreptată, deși în antetul acesteia era menționat că este adresată Ministerului Sportului, în atenția domnului ministru. Recursul este nefondat. Analizând cererea de recurs, sumar motivată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile speței, Înalta Curte constată că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și a aplicat temeinic prevederile legale invocate de reclamant în cererea introductivă de instanță. De altfel, recurentul-reclamant nu a indicat în motivele de recurs nicio normă legală pe care instanța de fond a încălcat-o prin hotărârea pronunțată, limitându-se a face aprecieri asupra modului în care prima instanță a apreciat inscrisurile depuse ca probă în dosar.

Cercetând cauza sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., fără a relua raționamentul juridic al instanței de fond, la care s-a ajuns prin argumente de fapt și de drept amplu dezvoltate și pe care instanța de recurs și-l însusește în totalitate, Înalta Curte reține faptul că dispozițiile H.G. nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, stabilesc faptul că atribuțiile în domeniul sportului se exercită prin intermediul Autorității Naționale pentru Sport și Tineret, iar în temeiul dispozițiilor art. 6 1 din O.G. nr. 27/2002, în mod corect, pârâtul a procedat la trimiterea petiției către această autoritate, în vederea soluționării, în raport de aspectele semnalate de reclamant.

Totodată, se constată că Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret i-a transmis reclamantului răspunsul în termen de 10 zile de la formularea petiției, deci, în interiorul termenului prevăzut de lege, iar împrejurarea că nu a fost înștiințată, în prealabil, în legătură cu acest aspect, nu este în măsură să îl prejudicieze. Pe de altă parte, răspunsul primit de clubul sportiv reclamant satisface exigențele O.G. nr. 27/2002, astfel încât, Înalta Curte constată că nu există un refuz nejustificat al pârâtului de soluționare a petiției reclamantului, instanța de fond pronunțând o sentință legală și temeinică. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.S.C. Snagov, împotriva sentinței civile nr. 6385 din 2 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2012.