ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1925/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva la data de 21 noiembrie 2014, sub nr. 11237/221/2014, creditoarea SC A. SA Simeria a formulat cerere privind ordonanța de plată prin care a solicitat obligarea debitoarei C.A. la plata sumei de 4.821,15 RON, pentru mărfurile livrate, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 281 din 30 ianuarie 2015, Judecătoria Deva a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a ordonanței de plată formulată de către creditorul SC A. SA Simeria, în contradictoriu cu debitorul C.A., în favoarea Judecătoriei Corabia. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Deva a reținut că potrivit art. 121 teza I C. proc.

civ. cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului, iar din contractul depus la dosarul cauzei nu rezultă indicii că debitorul ar acționa într-o altă calitate, decât aceea de consumator. În acest context, instanța a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 121 teza a ll-a C. proc. civ., raportat la art. 126 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorului, alegerea instanței competente poate interveni numai după nașterea dreptului la despăgubire, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă, astfel că, alegerea de competență efectuată prin intermediul contractelor este lipsită de eficacitate juridică, sens în care a apreciat că nu este competentă din punct de vedere teritorial să judece prezenta acțiune, domiciliul debitorului consumator aflându-se în comuna Izbiceni, județul Olt.

La Judecătoria Corabia, dosarul a fost înregistrat la data de 26 martie 2015, sub nr. 11237/221/2014. Prin sentința civilă nr. 498 din 25 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Corabia a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de creditoarea SC A. SA, fiind declinată competența de soluționare a cauzei, având ca obiect ordonanță de plată, în favoarea Judecătoriei Deva. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Corabia a apreciat, potrivit înscrisurilor din dosar că litigiul este între doi profesioniști și vizează activitățile lor de comerț și de producție, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 121 teza I C. proc. civ., conform cărora, cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.

În temeiul dispozițiilor art. 133 și art. 135 C. proc. civ., instanța a constatat intervenit conflictul negativ de competență, sens în care a dispus suspendarea soluționării cauzei și înaintarea dosarului pentru soluționarea conflictului la Înalta Curte de Casație și Justiție. Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva, pentru următoarele considerente: Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică. Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 C. proc. civ., conform căruia „cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”. Prin urmare, regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial. Potrivit art. 109 C. proc. civ.

„cererea de chemare în judecată formulată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta”. Conform art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107-art. 112, mai sunt competente (...) „instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract”.

În speță, Înalta Curte constată că creditoarea SC A. SA Simeria a învestit Judecătoria Deva cu o cerere pentru ordonanță de plată a sumei de 4.821,15 RON derivând din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părțile în litigiu la data de 16 februarie 2013. Din verificarea acestui înscris aflat la fila 5 din dosarul Judecătoriei Deva, se reține că prin art. 4 din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți, acestea au convenit ca, „în cazul în care nu se va ajunge la înțelegere, cauza va fi supusă organelor de justiție competente din Deva”. Potrivit art. 126 alin. (1) C. proc. civ. „părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă”.

În speța de față, competența teritorială nu este exclusivă, reclamantul creditor având alegerea între mai multe instanțe competente, potrivit art. 116 C. proc. civ., printre aceste instanțe fiind și Judecătoria Deva, astfel că, în cauză se constată că sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul competenței teritoriale alternative mai este competentă și instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea uni contract. Prin urmare, Judecătoria Deva este instanța locului prevăzut în contract pentru executarea obligației, dar și instanța convenită de părți.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie 2015.