ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4590/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată, prin declinare de

la Tribunalul Timiș, pe rolul Curții de Apel Timișoara reclamanta Comuna

Ghiroda, Primăria Ghiroda prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâta

Agenția Națională de Administrare Fiscală SAF - Direcția Generală a Finanțelor

Publice Timiș - Activitatea de Inspecție Fiscală Serviciul de Control

Financiar, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Timișoara, anularea

în totalitate a actului administrativ emis de pârâtă, Decizia de impunere

privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția

fiscală nr. înregistrare X1 din 26 octombrie 2011 comunicată prin Adresa nr. X2

din 27 octombrie 2011 înregistrată la Comuna Ghiroda sub nr. X3 din 1 noiembrie

2011 alături de Raportul de Inspecție Fiscală nr. X4 din 26 octombrie 2011 și

anexa 4 cu privire la calculul TVA suplimentar și al accesoriilor aferente prin

care s-a verificat Comuna Ghiroda.

De asemenea, a

solicitat suspendarea actului a cărei anulare s-a cerut până la soluționarea

definitivă și irevocabilă a acțiunii și suspendarea oricăror forme de executare

silită până la soluționarea acțiunii în anularea actului.

Prin Sentința civilă

nr. 391 din 13 februarie 2012, Tribunalul Timiș a dispus declinarea competenței

de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, ca urmare a

admiterii excepției necompetenței materiale invocate de pârâtă, reținând că

obligațiile fiscale care formează obiectul litigiului, de 851.715 RON, la care

se adaugă accesorii de 1.088.751 RON depășesc plafonul de 500.000 RON prevăzut

de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și atrag competența de soluționare

a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 7 mai 2012.

Pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscală Direcția Generală

a Finanțelor Publice Timiș a formulat completare la întâmpinare și pe cale de

excepție a invocat inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ.

În motivarea

excepției, pârâtul a susținut, în esență, că reclamanta a solicitat anularea

deciziei de impunere și a RIF-ului care a stat la baza emiterii acesteia, fără

a solicita și anularea Deciziei nr. X5 din 21 decembrie 2011, emisă în

procedură prealabilă, prin care s-a respins contestația administrativă a

reclamantei, ca etapă obligatorie, premergătoare sesizării instanței, conform

art. 205 alin. (1) coroborat cu art. 218 alin. (2) C. proc. fisc.

La termenul din 21

ianuarie 2013, reclamanta, prin reprezentant, a declarat că renunță la cererile

de suspendare formulate în acțiunea introductivă.

Hotărârea instanței

de fond

Prin Sentința nr. 61

din 21 ianuarie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios

administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta

Comuna Ghiroda, Primăria Ghiroda prin Primar, împotriva pârâtei Agenția

Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice

Timișoara având ca obiect anularea Deciziei de impunere nr. X4 din 26 octombrie

2011 și a Raportului de Inspecție Fiscală (RIF) nr. X4 din 26 octombrie 2011 și

anexa 4; Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat anularea

Deciziei de impunere nr. X1 din 26 octombrie 2011 comunicată prin Adresa nr. X2

din 27 octombrie 2011, comunicată acesteia, precum și Raportul de Inspecție

Fiscală nr. X4 din 26 octombrie 2011, care a stat la baza emiterii acesteia,

împreună cu anexa 4 la acest raport, fără a contesta și Decizia nr. X5 din 21

decembrie 2011, de respingere pe fond a contestației administrative promovate,

conform art. 205 și urm. C. proc. fisc., decizie emisă și comunicată

reclamantei la data introducerii acțiunii, despre care face vorbire în

cuprinsul acesteia.

A reținut prima

instanță că decizia de impunere reprezintă un titlu de creanță împotriva

reclamantei care poate fi contestat pe cale administrativă, potrivit procedurii

speciale instituite de dispozițiile art. 205 și urm. C. proc. fisc, iar în

condițiile în care a fost urmată această procedură, numai decizia de

soluționare a contestației poate fi atacată de contestatar la instanța de

contencios administrativ competentă, în condițiile și termenele prevăzute de

Legea nr. 554/2004.

S-a constatat că,

deși reclamanta a parcurs această procedură, scopul său nu este atins în

condițiile în care nu atacă în instanță și decizia care finalizează procedura,

având în vedere că doar prin aceasta se poate desființa total sau parțial actul

administrativ atacat, conform prevederilor art. 216 alin. (3) C. proc. fisc, și

mai mult, potrivit dispozițiilor art. 210 alin. (2) C. proc. fisc, decizia sau

dispoziția emisă în soluționarea contestației este definitivă în sistemul

căilor administrative de atac.

În concluzie, pentru

motivele expuse, judecătorul fondului a apreciat acțiunea ca fiind

inadmisibilă.

Recursul

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs reclamanta Comuna Ghiroda - Primăria Comunei Ghiroda

prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În contextul unei

succinte prezentări a situației de fapt, recurenta a dezvoltat următoarele

critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidența

motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu

referire la art. 304 C. proc. civ.:

Susține recurenta că

nu a înțeles să conteste separat decizia prin care s-a respins contestația

întrucât a fost contestată decizia de impunere privind obligațiile fiscale

împreună cu actele subsecvente, aspect reținut și de instanța de fond în considerentele

sentinței.

S-a arătat că, prin

admiterea excepție inadmisibilității acțiunii a fost privată reclamanta de

dreptul de a se apăra pe fondul cauzei, solicitând casarea sentinței și

trimiterea cauzei spre rejudecare.

Procedura în fața

instanței de recurs

Intimata pârâtă a

formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A

arătat pârâtul că din petitul acțiunii reiese că nu s-a solicitat anularea

Deciziei nr. X5/2011.

Considerentele și

soluția instanței de recurs

Examinând sentința

atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de

recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este

fondat, după cum se va arăta în continuare.

Obiectul cauzei,

potrivit acțiunii introductive de instanță, îl constituie cererea de anulare a

Deciziei de impunere nr. X1 din 26 octombrie 2011 comunicată prin Adresa nr. X2

din 27 octombrie 2011, comunicată reclamantei, precum și Raportului de Inspecție

Fiscală nr. X4 din 26 octombrie 2011, care a stat la baza emiterii acesteia,

împreună cu anexa 4 la acest raport.

Potrivit Titlului IX,

art. 205 - 218 C. proc. fisc., a fost reglementată o procedură administrativă

obligatorie de contestare a actelor administrative fiscale, procedură care se

finalizează prin decizia emisă în temeiul art. 216 - 217, care poate fi atacată

în contencios administrativ, conform dispozițiilor art. 218 alin. (2) C. proc.

civ.

Din probatoriul

administrat în cauză (dosarul Tribunalului Timiș) rezultă că recurenta

reclamantă s-a conformat dispozițiilor legale mai sus menționate și au urmat

procedura administrativă obligatorie care s-a finalizat prin emiterea Deciziei

nr. X5 din 21 decembrie 2011.

Întrucât procedura

administrativă a fost finalizată prin emiterea deciziei de respingere a

contestației, instanța de judecată după stabilirea cadrului procesual putea

proceda la analiza pe fondul cauzei și la stabilirea existenței sau

inexistenței obligațiilor fiscale suplimentare de plată în sarcina recurentei

reclamante, constatate prin Decizia nr. X1 din 26 octombrie 2011. În acest

context și din perspectiva dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța de

control jurisdicțional constată că respingerea ca inadmisibilă a cererii de

chemare în judecată apare excesiv de formală cu atât mai mult cu cât recurenta

reclamantă a depus la dosar toate actele administrativ-fiscale contestate.

În aceste condiții

instanța de fond a pronunțat o soluție greșită, întrucât nu a cercetat

legalitatea și temeinicia cererilor formulate de reclamantă.

Astfel, judecătorul

fondului nu s-a pronunțat asupra cererii care a învestit instanța,

neclarificând cadrul procesual în raport cu obiectul acțiunii, cu scopul real

urmărit de reclamantă, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei,

context în care nu se poate exercita controlul judiciar.

Este adevărat că, în

mare parte, confuziile privind obiectul acțiunii provin din modul în care

reclamanta și-a conceput demersul în justiție, mai ales că la acordarea

cuvântului asupra excepției inadmisibilității reprezentantul acesteia a

considerat că nu este necesară atacarea și a deciziei de soluționare a

contestației, câtă vreme obligațiile fiscale au fost stabilite prin decizia de

impunere și RIF, dar în temeiul art. 129 alin. (4) - (5) C. proc. civ.,

instanța avea îndatorirea să pună în discuția părților împrejurările de fapt și

de drept apte să ducă la clarificarea obiectului acțiunii și cadrului

procesual, instanța fiind îndrituită să califice acțiunea în funcție de scopul

real urmărit prin promovarea ei.

Având în vedere toate

aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (5)

C. proc. civ., va admite recursul formulat și va casa sentința atacată,

dispunând trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru a se pronunța pe fondul

cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Comuna Ghiroda - Primăria Comunei Ghiroda prin Primar împotriva

Sentinței nr. 61 din 21 ianuarie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția

contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel

Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 2 decembrie 2014.

Procesat

de GGC - AZ