ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1626/2013

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 8125/62/2009 la data de 21 octombrie 2009 reclamantul Municipiul Brașov, prin Regia Autonomă de Transport Brașov a chemat în judecată pe pârâta SC E. SRL, solicitând instanței prin sentința ce o va pronunța să dispună evacuarea acesteia din imobilul situat în Brașov, Str. H. nr. 49, jud. Brașov - Hala de întreținere taximetre mecano-energetic (construcții și instalații) proprietatea reclamantului și obligarea pârâtei să îi lase acest spațiu în deplină proprietate și posesie, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 1709/C din 16 noiembrie 2011, Tribunalul Brașov a respins excepția lipsei calității procesuale active a Municipiului Brașov, a admis cererea formulată de reclamantă, dispunându-se evacuarea pârâtei din spațiu menționat; s-a admis cererea reconvențională cu acest obiect și, ca atare, s-a dispus obligarea reclamantei la achitarea către pârâtă a sumei de 225.410 RON, reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate de către pârâtă la acest imobil, constituindu-se în favoare pârâtei reclamante un drept de retenție până la achitarea contravalorii investițiilor; s-au compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți. Împotriva acestei sentințe, ambele părți au formulat apel, fiecare dintre ele criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie pe calea unor critici proprii.

La termenul din 27 martie 2012, pe parcursul soluționării apelului, apelanta - pârâtă a formulat cerere de suspendare a soluționării cauzei în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 6306/197/2012.

Cauza menționată, declanșată de pârâta SC E. SRL Brașov, are ca obiect: constatarea nulității absolute a „protocolului de predare-primire” încheiat la 12 august 1991 între RAT Brașov și SC E. SRL Brașov în măsura și cu privire la existența dreptului de proprietate al RAT Brașov asupra imobilului „hală de întreținere taximetrie”, cu nr. de inventar 1185; constatarea inexistenței în patrimoniul RAT Brașov a dreptului de proprietate asupra imobilului imobilului „hală de întreținere taximetrie”, cu nr. de inventar 1185; constatarea că în capitalul SC E. SRL Brașov este inclus acest imobil cu titlu de aport în natură, obligarea pârâtei RAT Brașov să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul „hală de întreținere taximetrie”, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din ședința publică din 24 aprilie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis cererea formulată de apelanta pârâtă și a dispus suspendarea judecății până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 6306/197/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Brașov. Pentru a dispune această măsură, instanța de apel a reținut că cererea formulată în cauza de față este o acțiune cu caracter personal, întrucât contractul de locațiune nu reprezintă decât un drept de creanță, în situația în care durata locațiunii nu depășește 5 ani, iar de prerogativa folosinței dispune proprietarul. S-a constatat că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, în Dosarul nr. 6306/197/2012, se pune în discuție, într-o acțiune petitorie cu caracter real, dreptul de proprietate asupra imobilului din a cărui incintă s-a solicitat evacuarea pârâtei.

Instanța de apel a apreciat că, deși se confruntă două acțiuni de naturi diferite, cu toate acestea ambele se raportează la calitatea titularului dreptului de proprietate și această calitate este pusă în discuție în litigiul în considerarea căruia s-a solicitat suspendarea judecății. Pentru aceste motive, curtea de apel a constatat că dispozițiile art. 244 pct. 1 C. proc. civ. sunt aplicabile și, în consecință, s-a dispus suspendarea soluționării apelului. În termen legal, împotriva acestei încheieri, reclamantul Municipiul Brașov prin Regia Autonomă de Transport Brașov a formulat recurs, prevalându-se de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul învederează că aspectul invocat de intimata SC E. SRL ca motiv al suspendării, anume existența pe rolul altei instanțe a unei pricini în care este pusă în discuție existența unui drept ce face obiectul unei alte judecați, nu poate fi luat în considerare, întrucât natura celor două litigii este total diferită. Astfel, cauza de față are natura unei acțiuni în revendicare, având ca unic petit solicitarea Municipiului Brașov de a se dispune evacuarea pârâtei SC E. SRL din imobilul proprietatea sa, cu consecința de a-i fi lăsată posesia și folosința acestuia; cealaltă cauză, pentru a cărei soluționare s-a dispus măsura suspendării, are ca obiect constatarea nulității unui act administrativ.

Soluția pronunțată de prima instanță în litigiul de față, prin Sentința civilă nr. 1709/C din 16 noiembrie 2011 a fost în sensul admiterii acțiunii acțiunii, dispunându-se evacuarea intimatei din imobilul pe care îl ocupa abuziv de 10 ani. Recurentul învederează că pricina de față a fost declanșată la 21 octombrie 2009, iar până la momentul pronunțării soluției de prima instanță (16 noiembrie 2011) intimata nu a făcut niciun fel demers în scopul obținerii unui așa-zis drept al său față de acest imobil. Prin urmare, numai după admiterea acțiunii de Tribunalul Brașov și doar în scopul trenării finalului previzibil al acestui litigiu, în etapa apelului, aceasta a solicitat suspendarea soluționării cauzei, motivat de faptul că a promovat o acțiune în instanță, cu o indisolubilă legătură cu pricina de față.

De altfel, recurentul arată că în cauza pentru a cărei soluționare s-a dispus suspendarea judecății, soluția de primă instanță este în sensul respingerii acțiunii formulate de intimată. Recurenta învederează că de-a lungul timpului au existat numeroase litigii cu intimata. a) Astfel, în anul 1999, intimata SC E. SA a formulat în contradictoriu cu R.A.T. Brașov o cerere de chemare în judecată, prin care reclamanta a solicitat: - să se constate existența dreptului său de proprietate asupra secției compuse din hală de întreținere și parcare a taximetrelor, cu terenul aferent, drept de proprietate rezultat din divizarea pârâtei R.A.T. Brașov; - să se dispună obligarea pârâtei să îi predea posesia juridică a construcțiilor și a terenului; - să se constate că la pct. 1 lit. a), mijloacele fixe în exploatare la Secția E. din Protocolul încheiat la 12 august 1991 fac parte: hala de întreținere, parcarea taximetrelor și terenul aferent.

Prin Sentința civilă nr. 815/C din 27 octombrie 1999, instanța a respins acțiunea reclamantei SC E. SA; soluția a fost menținută prin Decizia civilă nr. 122/Ap din 29 martie 2000 a Curții de Apel Brașov și, respectiv, prin Decizia civilă nr. 7643 din 14 decembrie 2001 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. b) În anul 1995, aceeași reclamantă a formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect obligarea Consiliului Local Brașov să emită hotărârea și, respectiv, obligarea Primăriei Brașov să fie de acord cu modificarea Deciziei nr. 282/1991 a Prefecturii Brașov, în sensul cuprinderii în capitalul social și al activului denumit hală de întreținere taximetre cu spațiu de parcare și amenajările aferente.

Prin Sentința civilă nr. 13 din 16 ianuarie 1996, Tribunalul Brașov își declină competența în favoarea Curții de Apel Brașov, care prin Sentința civilă nr. 145/F din 4 noiembrie 1997 a respins acțiunea reclamantei; soluția a fost menținută de instanța de control judiciar - Curtea Supremă de Justiție, prin Decizia civilă nr. 2573 din 17 decembrie 1998. c) În anul 2000, intimata SC E. SA a formulat o nouă cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu recurenta cauzei, având următoarele petite: - să se constate că imobilul cu nr. de inventar 1185 - hală de întreținere taximetre a făcut parte din inventarul secției de taximetre la data de 31 decembrie 1990; - să se constate că în capitalul social inițial al SC E. SA este cuprins și imobilul denumit hală întreținere taximetre cu nr. de inventar 1185. Prin Decizia civilă nr. 773R din 15 octombrie 2002, Curtea de Apel Brașov a admis recursul formulat de R.A.T.

Brașov și a respins acțiunea formulată de SC E. SA. d) În decembrie 2002 SC E. SA formulează o altă cerere de chemare în judecată prin care a solicitat instanței de judecată obligarea R.A.T. Brașov să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu reclamanta asupra cotei de 76,14% din activul denumit hală întreținere taximetre metano-energetic cu nr. de inventar 1185; Prima instanță - Tribunalul Mureș, prin Sentința civilă nr. 1858 din 1 octombrie 2004 a admis cererea reclamantei, însă Curtea de Apel Târgu Mureș prin Decizia civilă nr. 28A din 10 martie 2008 a admis apelul formulat de R.A.T. Brașov și a schimbat în tot hotărârea instanței de fond, respingând acțiunea reclamantei; Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia civilă nr. 1839 din 10 iunie 2009 a respins recursul declarat de SC E. împotriva hotărârii Curții de Apel Mureș.

e) Și în luna iulie 2009, intimata SC E. SA a promovat o acțiune pe rolul Tribunalului Brașov prin care a solicitat să se constate că este proprietar asupra cotei de 76,14% din mijlocul fix cu nr. de inventar 1185 denumit Hala Mecano-Energetic Hala întreținere Taximetre. Prin Sentința civilă nr. 1581C din 28 octombrie 2009, Tribunalul Brașov a respins acțiunea; prin Decizia civilă nr. 4993 din 11 noiembrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins excepția de nelegalitate formulată de SC E. SRL cu privire la poziția 5833 Cod clasificare 1.6.2.2 (sediu RAT Brașov) din Anexa 2 a H.G. nr. 972 din 5 septembrie 2002, astfel că, imobilul în care se află sediul RAT - Brașov a fost menținut în domeniul public al Municipiului Brașov.

În consecință, recurenta solicită instanței de recurs a observa că în toate aceste acțiuni intimata reia aceleași petite cu cele din cauza pentru care s-a dispus măsura suspendării judecății, astfel că, în speță sunt întrunite și cerințele art. 166 C. proc. civ., sens în care solicită instanței de recurs a analiza și constata. Astfel, în opinia sa, în toate aceste cauze există identitate totală sau parțială de părți, obiect și cauză. În sfera noțiunii de obiect al cererii se include nu numai obiectul material, ci și dreptul subiectiv care are înrâurire asupra obiectului material. Cauza cererii de chemare în judecată este reprezentată de instituția, categoria juridică sau principiul de drept substanțial pe care reclamanta și-a întemeiat pretenția.

Esențial este însă faptul că pentru a exista identitate de părți, obiect și cauză nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în acțiunile supuse analizei în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că este același, după cum trebuie observat că scopul urmărit de reclamantă este același. Față de toate aceste considerente, recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și, în consecință, să se dispună revocarea suspendării dispuse în Dosarul nr. 8125/62/2009 aflat în apel pe rolul Curții de Apel Brașov. După comunicarea motivelor de recurs, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea căii de atac, cu consecința menținerii măsurii suspendării dispuse de instanța de apel; a anexat întâmpinării un set de înscrisuri.

Recursul formulat este fondat, potrivit celor ce urmează. Suspendarea legală prevăzută de art. 244 C. proc. civ. reprezintă un incident ivit în derularea activității de judecată de natură a temporiza curgerea firească a activității de judecată care trebuie să se caracterizeze prin continuitate; ea poate interveni în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, având însă un caracter facultativ. Prin urmare, instanța sesizată cu soluționarea unei astfel de cereri, chiar dacă va constata îndeplinirea cerințelor normei, are puterea de apreciere asupra utilității (chiar a necesității), dar și asupra oportunității măsurii în ansamblul raporturilor juridice dintre părți, astfel încât măsura să nu permită concluzia unui abuz de drept procesual al părții care o invocă.

Suspendarea reglementată de art. 244 pct. 1 C. proc. civ. implică cercetarea următoarelor cerințe legale: dezlegarea pricinii cu care este învestită instanța în fața căreia se invocă acest incident, să depindă în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți. Aplicând aceste criterii legale la speța dedusă judecății, rezultă că instanța de apel a reținut că cererea în evacuare promovată de recurenta reclamantă depinde în tot de existența dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului din care se cere evacuarea sa, drept ce ar urma să fie stabilit prin soluționarea irevocabilă a cererii ce face obiectul Dosarului nr. 6306/197/2012 înregistrat pe rolul Judecătoriei Brașov (câtă vreme se solicită, între altele, a se constata că imobilul în litigiu a fost constituit de pârâtă ca aport în natură la momentul înființării sale).

Cu alte cuvinte, instanța de apel a considerat, în aplicarea art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., că nu este posibilă ori că este cel puțin inoportună, soluționarea pricinii cu care este învestită (aflată în etapa procesuală a apelului) și că aceasta depinde de soluționarea prioritară a dosarului anterior menționat și, în consecință, decizia pe care o va pronunța depinde întru totul de judecarea irevocabilă a celuilalt proces.

Înalta Curte constată că, în general, un atare raționament, în contextul celor două acțiuni în comparație, își verifică valabilitatea, însă ansamblul circumstanțelor cauzei nu susțin soluția suspendării procesului, întrucât dreptul de proprietate invocat de intimata pârâtă a fost supus anterior unor verificări jurisdicționale fie pe cale principală, fie pe cale incidentală, soldate cu pronunțarea unor soluții definitive și irevocabile; prin urmare, instanța de apel are la îndemână suficiente probatorii pe baza cărora să poată da dezlegare criticilor cu care a fost învestită prin apelurile promovate în cauză.

Pe de altă parte, promovarea unei noi acțiuni prin care să se reia disputa cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Brașov, Str. H. nr. 49, jud. Brașov - Hala de întreținere taximetre mecano-energetic (construcții și instalații), este susceptibilă a se circumscrie premiselor constatării unui abuz de drept procesual care se impunea a fi sancționat de instanța de apel prin împiedicarea tergiversării pricinii de față. Înalta Curte va înlătura însă solicitarea recurentei reclamante de a cerceta și statua asupra identității (fie totale, fie parțiale) de părți, obiect și cauză între pricinile derulate anterior între aceleași părți, enumerate în conținutul motivelor de recurs și cea în considerarea căreia s-a dispus suspendarea, întrucât excede limitelor recursului de față, al cărui obiect privește doar măsura dispusă de instanța de apel, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. Față de cele ce preced, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) și (3) rap. la art. 304 pct. 9 și art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., va admite recursul formulat de reclamantă, va modifica în tot încheierea recurată, în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de suspendare; se va trimite cauza instanței de apel în vederea continuării judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul Municipiul Brașov prin Regia Autonomă de Transport Brașov împotriva încheierii din 24 aprilie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Modifică în tot încheierea recurată, în sensul că: Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a soluționării apelului, formulată în baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 6306/197/2012 al Judecătoriei Brașov. Trimite cauza instanței de apel în vederea continuării judecății. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2013. Procesat de GGC - DG