- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 26 august 2008
- Stat pârât
- UKR
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Shavel împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
A cincea secțiune DECIZIE FINALĂ CU ADMINISIBILITATEA cererii nr. 25486/03 de către Aleksandr Vladimirovich SHAVEL împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care așezează la 26 august 2008 ca Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președinte, Rait Maruste, Volodymyr Butkevych, Renate Jaeger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judecători, având în vedere cererea depusă la 3 iulie 2003, având în vedere decizia parțială din 8 ianuarie 2007, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul respondent, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Aleksandr Vladimirovich Shavel, este un național ucrainean care s-a născut în 1985 și locuiește în Ivankovchi, regiunea Khmelnitskiy, Ucraina.
El a fost reprezentat în fața Curții de către dna Vagina Natalia, un avocat care practică în Khmelnitskiy, Ucraina. Guvernul ucrainean (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Zaytsev. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 12 iulie 2001, reclamantul a fost prins pe suspect de crimă agravată. În cursul anchetei preliminare, el a mărturisit că el și ceilalți suspecți au ucis dl B. La 15 iulie 2001, Tribunalul orașului Khmelnitskiy (denumit în continuare – Tribunalul orașului) a ordonat arestarea reclamantului. La 20 iulie 2001, Curtea Regională de Apel Khmelnitskiy (denumită în continuare Curtea de Apel) a susținut această hotărâre.
La 11 septembrie 2001, Curtea de Apel a prelungit perioada anchetei și detenția reclamantului la patru luni. La 17 septembrie 2001, Curtea de Apel a susținut această hotărâre. La 9 noiembrie 2001, Tribunalul Orașului a prelungit perioada anchetei și detenția reclamantului la cinci luni și la 11 decembrie 2001 la șase luni. La 9 ianuarie 2002, ancheta a fost finalizată și reclamantul a primit acces la dosarul. La 27 martie 2002, atât reclamantul, cât și avocatul său au terminat de consultat dosarul. La 5 iunie 2002, Curtea de Apel a renunțat la 2 august 2002, Curtea a respins cererea de eliberare a reclamantului. Potrivit reclamantului, instanța a refuzat să examineze plângerea reclamantului cu privire la ilegalitatea deținerii sale în timpul deținut între 27 martie și 5 iunie 2002. La 27 noiembrie 2002, Curtea de Apel a remis cazul pentru ancheta preliminară suplimentară.
Curtea a refuzat să ridice măsura preventivă de detenție. La 11 februarie 2003, Curtea Supremă a susținut această hotărâre. Într-o dată neespecificată, ancheta suplimentară a fost încheiată și cazul a fost înaintat Curții de Apel. La 26 octombrie 2004, Curtea de Apel a trimis cazul pentru anchetă preliminară suplimentară. De asemenea, Curtea a eliberat reclamantul în temeiul obligației de a nu părăsi locul de reședință. Pe parcursul perioadei de la 26 octombrie 2004 și până în prezent, autoritățile de investigare au încheiat de șase ori procedura penală împotriva reclamantului pentru lipsa de probă (la 30 martie 2005, 19 mai 2005, 25 iulie 2005, 25 septembrie 2005, 25 ianuarie 2006 și 2 aprilie 2006). Toate aceste hotărâri au fost ulterior anulate de procurorul regional Khmelnitskiy.
Reclamantul a susținut că detenția sa a fost irazonabil de lungă și ilegală. El s-a bazat pe art. 5 §§ § 1 litera (c) și 3 din Convenție. De asemenea, el s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția cu privire la durata procedurii penale împotriva sa. Reclamantul a invocat, în continuare, art. 3 plângând de condițiile de detenție și de maltratare în custodie. HOTĂRÂREA În formularul său de cerere, reclamantul a furnizat adresa postală a avocatului său care l-a reprezentat în fața acestei instanțe. Reclamantul nu a furnizat acesteia propria adresă permanentă.
Prin scrisoarea din 29 mai În 2007, observațiile guvernului au fost trimise avocatului reclamantului, care a fost solicitată să prezinte observații împreună cu orice reclamație pentru satisfacție în răspuns până la 16 iulie 2007. Prin scrisoarea din 20 septembrie 2007, trimisă prin post înregistrat avocatului reclamantului, aceaceasta a fost notificată că perioada permisă de prezentare a observațiilor reclamantului a expirat la 16 iulie. 2007 și că nu a fost solicitată o prelungire a timpului.Atenția reclamantului a fost atrasă la art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate trage un caz din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmeze cererea.
Nici primirea de returnare, nici răspunsul reclamantului sau al avocatului său nu au fost primite de către Curte. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista.
FIFTH SECTION
FINAL DECISION
AS TO THE ADMISSIBILITY OF
Application no. 25486/03 by Aleksandr Vladimirovich SHAVEL against Ukraine The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 26 August 2008 as a Chamber composed of: Peer Lorenzen, President, Rait Maruste, Volodymyr Butkevych, Renate Jaeger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judges, and Claudia Westerdiek, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 3 July 2003, Having regard to the partial decision of 8 January 2007, Having regard to the observations submitted by the respondent Government, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Aleksandr Vladimirovich Shavel, is a Ukrainian national who was born in 1985 and lives in Ivankovchi, Khmelnitskiy Region, Ukraine.
He was represented before the Court by Mrs Vagina Natalia, a lawyer practising in Khmelnitskiy, Ukraine. The Ukrainian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Y. Zaytsev. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 12 July 2001 the applicant was apprehended on suspicion of aggravated murder. During the preliminary investigation he confessed that he and the other suspects killed Mr B. On 15 July 2001 the Khmelnitskiy City Court ( hereinafter – the City Court) ordered the applicant’s arrest. On 20 July 2001 the Khmelnitskiy Regional Court of Appeal ( hereinafter – the Court of Appeal) upheld this ruling. On 11 September 2001 the City Court extended the period of the investigation and the applicant’s detention to four months.
On 17 September 2001 the Court of Appeal upheld this ruling. On 9 November 2001 the City Court extended the period of the investigation and the applicant’s detention to five months and on 11 December 2001 to six months. On 9 January 2002 the investigation was completed and the applicant was given access to the case-file. On 27 March 2002 both the applicant and his lawyer finished consulting the case-file. On 5 June 2002 the case was referred to the Court of Appeal. On 2 August 2002 the court rejected the applicant’s motion for his release. According to the applicant, the court refused to examine the applicant’s complaint about the unlawfulness of his detention on remand between 27 March and 5 June 2002. On 27 November 2002 the Court of Appeal remitted the case for additional pre-trial investigation.
The court refused to lift the preventive measure of detention. On 11 February 2003 the Supreme Court upheld this ruling. On an unspecified date the additional investigation was completed and the case was referred to the Court of Appeal. On 26 October 2004 the Court of Appeal remitted the case for additional pre-trial investigation. The court also released the applicant under the obligation not to leave his place of residence. During the period from 26 October 2004 and till the present time the investigative authorities six times terminated the criminal proceedings against the applicant for lack of evidence (on 30 March 2005, 19 May 2005, 25 July 2005, 25 September 2005, 25 January 2006 and 2 April 2006). All these rulings were subsequently quashed by the Khmelnitskiy Regional Prosecutor.
The proceedings are still pending. COMPLAINTS The applicant alleged that his detention had been unreasonably long and unlawful. He relied on Article 5 §§ 1 (c) and 3 of the Convention. He also complained under Article 6 § 1 of the Convention of the length of the criminal proceedings against him. The applicant further invoked Article 3 complaining about ill-treatment and detention conditions in the custody. THE LAW In his application form the applicant provided the postal address of his lawyer who represented him before this Court. The applicant did not provide this Court with his own full permanent address.
By letter dated 29 May 2007 the Government’s observations were sent to the applicant’s lawyer, who was requested to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 16 July 2007. By letter dated 20 September 2007, sent by registered post to the applicant’s lawyer, the latter was notified that the period allowed for submission of the applicant’s observations had expired on 16 July 2007 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application.
Neither the return receipt nor the response from the applicant or his lawyer was received by the Court. The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar President