ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4179/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond La data de 28 noiembrie 2011, sub nr. 10123/2/2011, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, cererea reclamantei Asociația R.F. din Câmpina prin care a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Organismul Intermediar Regional Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia, Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia, prin care a solicitat obligarea acestora la plata diferențelor din contract neachitate, precum și la plata de daune morale.

De asemenea a solicitat anularea Deciziei nr. 47/CAN din 22 iulie 2011 a DGAM-POSDRU. La 6 februarie 2012 a fost depusă cererea precizatoare de către reclamantă indicând faptul că solicita anularea Deciziei nr. 47/CAN din 22 iulie 2011, a Procesului-verbal de constatare E983/AZ din 22 iulie 2011, Deciziei nr. E 6007din 3 decembrie 2010 și Procesului-verbal de constatare nr. E8829/AZ din 15 noiembrie 2010. La 7 februarie 2012 pârâtul MMFPS a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile netimbrării, inadmisibilității introducerii în cauză a tuturor salariaților care au semnat documente administrative, a lipsei calității sale procesuale pasive. La termenul din 9 mai 2012 au fost puse în discuție excepțiile invocate de pârâtul MMFPS prin întâmpinare.

Cauza a fost repusă pe rol la 13 iunie 2012, întrucât nu au fost citate persoanele fizice de la filele 18 - 19 din primul volum al dosarului, și s-a pus în vedere reclamantei să indice domiciliile a doi pârâți, persoane fizice. A.J.O.F.M. Prahova a depus o cerere prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a persoanelor fizice P.F. și R.C., precum și a instituției. Întrucât la termenul din 14 noiembrie 2012 nu a fost procedura legal îndeplinită cu pârâta I.L.C., reclamanta a renunțat la judecată în contradictoriu cu această pârâtă. La același termen au fost puse în discuție excepțiile invocate de pârâți și s-a acordat cuvântul și pe fondul cauzei.

Prin Sentința nr. 7197 din 19 decembrie 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și a lipsei calității procesuale pasive a celorlalți pârâți, și a respins acțiunea formulată de reclamanta Asociația R.F. din Câmpina, ca neîntemeiată. Pârâtul MMFPS a invocat prin întâmpinare excepția inadmisibilității capătului de cerere prin care a chemat în judecată funcționarii publici ca persoane fizice, considerând că reclamanta putea să se judece numai cu instituțiile la care aceștia erau funcționari și nu cu funcționarii ca persoane fizice.

A reținut instanța că excepția invocată este neîntemeiată față de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Funcționarii publici, persoane juridice pot figura ca pârâți ori de câte ori reclamanții solicită pe lângă anularea unor acte administrative și plata unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de acele acte. Astfel, s-a constatat că atât excepția inadmisibilității capătului de cerere formulat în contradictoriu cu pârâții persoane fizice, cât și excepțiile lipsei calității procesuale pasive a respectivilor funcționari publici sunt neîntemeiate. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MMFPS s-a reținut că la dosarul cauzei se află răspunsul acestui pârât la plângerea prealabilă a reclamantei; s-a reținut că în cazul în care nu ar fi fost competent să soluționeze respectiva plângere, ar fi trebuit să o înainteze autorității competente.

Mai mult, s-a reținut că reclamanta a solicitat și acordarea unor daune materiale și morale, astfel că, având în vedere această solicitare, nu s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a pârâtului MMFPS, acțiunea fiind formulată în contradictoriu și cu acesta. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a funcționarilor din cadrul A.J.O.F.M. Prahova care au îndeplinit funcții de directori, P.F. și R.C., s-a reținut de asemenea că reclamanta a solicitat daune materiale de la aceste persoane, astfel că a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive a celor două funcționare mai sus indicate. Cu privire la fondul cauzei, s-a reținut că acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată/completată este neîntemeiată în considerarea următoarelor argumente.

În martie 2008 între reclamantă în calitate de beneficiar și MMFPS AMPOSDRU ca și autoritate contractantă și OIR-POSDRU în calitate de autoritate de implementare a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă identificat PHARE 2006/018-147.0402030101.310 "Ecluza Prahoveana a Incluziunii Sociale". Costul total eligibil al Proiectului a fost estimat la valoarea de 163500 euro fără TVA. La 15 noiembrie 2010 a fost înregistrat sub nr. E 8829/AZ procesul-verbal de constatare întocmit de MMFPS AMPOSDRU la data de 2 noiembrie 2010 privind proiectul de mai sus, proces verbal în care s-au reținut o serie de nereguli, precum și faptul că în perioada ianuarie 2010 - august 2010 beneficiarul nu a putut fi contactat de către ofițerii din cadrul OIR-POSDRU Sud Muntenia.

S-a calculat astfel o creanță bugetară în sumă totală de 500464,64 lei (echivalentul a 116800 euro), sumă primită în avans de reclamantă. Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestație. A observat instanța că singurele aspecte relevante pentru cauză atât în contestație, cât și în acțiune se referă la faptul că în primul proces-verbal de constatare contestat, cel din noiembrie 2010 s-a reținut că reclamanta nu ar fi depus în termen rapoartele trimestriale, respectiv raportul pe trimestrul IV și cel final.

S-a apreciat că la dosar se află două adrese de înaintare din 16 iunie 2009, privind raportul trimestrului 4 și respectiv din 21 septembrie 2009 privind raportul final, însă s-a observat ca ambele aceste două rapoarte sunt depuse cu depășirea termenelor prevăzute la art. 7.2.1 din contractul de finanțare nerambursabilă, deoarece ultimul trimestrul și perioada de implementare s-a încheiat la 30 aprilie 2009 conform prevederilor art. 2 din contract, raportate la data ultimei semnături 31 martie 2008. A constatat instanța că reclamanta nu a dispus niciun alt înscris de natură a demonstra că cele reținute în actele contestate nu ar fi corecte și legale.

S-a mai reținut că totuși reclamantei i s-a permis depunerea din nou a rapoartelor, inclusiv al celui final și prin procesul-verbal de constatare din 15 iulie 2011 și prin Decizia contestată nr. 47/CAN din 22 iulie 2011 s-a reevaluat situația contractului de finanțare încheiat de reclamantă cu pârâtele și s-a stabilit o creanță bugetară mai mică decât cea inițială. Instanța a reținut că încă din februarie 2009 au fost constatate grave nereguli cu ocazia vizitelor speciale.

De asemenea s-a reținut că în februarie 2010 reclamantei i s-a restituit raportul final în vederea refacerii, iar reclamanta nu a refăcut și redepus respectivul raport, decât după primirea primului proces-verbal în care se stabilea recuperarea întregii sume de care a beneficiat în baza contractului de finanțare din cauză, adică în martie 2011. A observat instanța că reclamanta a recunoscut prin adresa din 8 iunie 2009 că, în data respectivă nu era în măsură să depună raportul pe trimestrul 4, neavând nicio relevanță că o structură parteneră era cauza respectivei situații. În opinia instanței, reclamanta avea obligația folosirii fondurilor numai pentru plățile din descrierea proiectului și bugetul proiectului.

Instanța a constatat că reclamanta a indicat doar la nivel declarativ că a îndeplinit toți indicatorii proiectului, aspect nedovedit în cauză. În ceea ce privește aspectele privind discriminarea, s-a reținut că nu au nicio relevanță în cauză deoarece obiectul cauzei nu este constatarea unei situații de discriminare, cererea nefiind introdusă în baza O.G. nr. 137/2000 și nici nu are ca obiect contestarea unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Față de prevederile contractuale, instanța nu a reținut o culpă a pârâților și a funcționarilor publici din cadrul acestora în ceea ce privește neacordarea concursului sau faptul că reclamanta nu ar fi fost sprijinită în desfășurarea proiectului.

În opinia instanței, sunt neîntemeiate în acest context, și solicitările reclamantei de obligare a pârâților la plata de daune materiale sau morale, de obligare la plata diferențelor din contract. 2. Calea de atac exercitată Împotriva Sentinței pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs Asociația R.F. Câmpina, considerând-o ca fiind netemeinică și nelegală. În motivarea căii de atac, în esență, se aduc următoarele critici sentinței recurate: - instanța de fond nu a aplicat prioritar dreptul comunitar; - nu a fost analizat fondul cauzei și "interesul legitim al reclamantei"; - sentința încalcă principiul realizării obiectivelor contractului, principiul proporționalității pedepsei, principiul continuității metodologice, fiind aplicate greșit și normele de drept material; - în cauză se ridică problema contradictorialității cifrelor reținute de intimată.

Intimații-pârâți au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, întrucât reclamanta-reclamantă nu a respectat prevederile contractuale privind depunerea raportului final, fiind constatate și încălcări grave ale obligațiilor asumate prin contractul de finanțare. 3. Soluția instanței de recurs Înalta Curte, analizând recursul formulat, reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Rezultă din dispozitivul și considerentele sentinței recurate că instanța de fond a analizat cauza și s-a pronunțat atât asupra excepțiilor invocate cât și pe fondul cauzei, astfel că susținerea potrivit căreia prima instanță nu a analizat fondul cauzei este nefondată.

În altă ordine, hotărârea recurată este temeinică și legală, fiind nefondate criticile recurentei care se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Situația de fapt expusă de pârâtă în cuprinsul întâmpinărilor formulate cât și cronologia derulării evenimentelor până la emiterea actelor administrative contestate, astfel cum a fost reținută și de instanța de fond nu a făcut obiectul vreunor critici. Recurenta-reclamantă deși susține că nu a fost aplicat prioritar dreptul comunitar, nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată și nici în calea de atac nu menționează/indică în concret care dispoziții comunitare nu au fost aplicate în cauză. Referitor la principiul invocat, al realizării obiectivelor contractului, astfel cum însăși recurenta a afirmat, aceasta rezultă din prevederile art. 1.1.

și 7 din Contractul de finanțare nerambursabilă PHARE 2006/018-147.0402030101.310. Potrivit prevederilor, beneficiarul finanțării nerambursabile este răspunzător pentru implementarea proiectului în termenii și condițiile stabilite în contrat. Or, scopul contractului a fost acela de acordare a finanțării nerambursabile pentru implementarea Proiectului "Ecluza Prahoveană a Incluziunii Sociale", cu respectarea dispozițiilor legale și contractuale, iar în cazul constatării neregulilor, recuperarea sumelor plătite necorespunzător să se facă conform prevederilor legale în domeniu, respectiv O.U.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 1306/2007.

Potrivit art. 7.1.16 din contractul de finanțare menționat anterior prin neregulă se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor contractului de finanțare a legislației comunitare și naționale în domeniu, rezultată dintr-o acțiune sau omisiune a beneficiarului care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene, bugetelor administrate de aceasta ori în numele acesteia sau a bugetelor din care provine finanțarea publică națională. Conform art. 7.1.17 din Contract, constatarea neregulilor și recuperarea sumelor plătite necorespunzător se realizează conform prevederilor legale în domeniu, respectiv O.G.

nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare și a H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003. Conform art. 2 lit. a) din O.G.

nr. 79/2003 "neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită". Prin actele contestate în cauză s-a stabilit că nu a fost respectat contractul de finanțare și legislația în domeniu, respectiv că nu au fost respectate procedurile de achiziție, nu au existat documente justificative sau nu au fost întocmite conform prevederilor legale, nu a fost respectată Anexa I - Descrierea Proiectului și Anexa II - Bugetul Proiectului, anexe ale contractului de finanțare.

Aceste fapte se circumscriu noțiunii de neregulă, astfel cum a fost definită potrivit dispozițiilor legale și contractuale menționate anterior. Analizând cauza, se reține că nici la fond și nici în recurs nu au fost depuse dovezi care să combată constatările referitoare la neregulile stabilite de autoritatea pârâtă în cuprinsul actelor contestate, fiind făcute doar afirmații fără temei legal și probator privind îndeplinirea obiectivelor Proiectului, cu respectarea obligațiilor legale și contractuale asumate. Din cuprinsul Minutei încheiată la 21 ianuarie 2009, al Rapoartelor de vizită de monitorizare nr. 4989 din 11 decembrie 2008 și nr. 5745 din 3 februarie 2009, cât și din Adresa nr. 42 din 8 iunie 2009, cu nr. de intrare la OIR-POSDRU Sud Muntenia nr. 7673 din 9 iulie 2009, rezultă că au fost constatate încălcări ale obligațiilor asumate prin contractul de finanțare nerambursabilă, acestea fiind cunoscute și recunoscute de reprezentanții recurentei-reclamante.

Prin urmare, în mod corect s-a reținut că reclamanta nu a dovedit că neregulile consemnate și reținute în actele administrative contestate nu sunt reale, astfel că nu se poate susține realizarea obiectivelor contractului cu respectarea prevederilor contractuale și legale incidente în cauză. Mai mult, potrivit art. 7.1.14 din contractul de finanțare, autoritatea contractantă și cea de implementare nu sunt responsabile pentru managementul defectuos sau eșecul Proiectului, toată responsabilitatea revenind recurentei-reclamante. În consecință, în mod corect s-a stabilit de autoritatea pârâtă că recurenta-reclamantă are de restituit suma de 88.478,59 euro din avansul primit - cheltuieli declarate neeligibile ca urmare a nerespectării contractului de finanțare și legislației din domeniu.

Rezultă din actele contestate că beneficiarului i s-a impus restituirea sumelor formate doar din cheltuielile declarate neeligibile, defalcat pentru fiecare tip de activitate/costuri. Deci, aceste sume în mod corect au fost individualizate și impuse prin actele contestate emise cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 79/2003, astfel că nici celorlalte critici invocate de recurenta-reclamantă nu pot fi reținute ca fiind fondate. În altă ordine, se impune a sublinia că principiul proporționalității a fost introdus prin O.U.G. nr. 66/2011, respectiv art. 2 lit. n), însă acest act normativ nu este incident în cauză. Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Asociația R.F. Câmpina împotriva Sentinței nr. 7179 din 19 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2014. Procesat de GGC - NN