ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2486/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I

civilă, la data de 11 august 2015 sub

nr. 3046/1/2015 contestatorul G.M. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 317

pct. 2, art. 318, art. 319 C. proc. civ., anularea deciziei nr. 484 din 18 februarie

2015 a acestei instanțe ca fiind nelegală și netemeinicia.

În motivare, contestatorul a arătat că

pretențiile deduse judecății în litigiul finalizat prin hotărârea contestată în

prezenta cauză nu au fost analizate de către instanța de recurs prin prisma

art. 96 clin Legea nr. 303/2004, deși în virtutea rolului să activ reglementat de

art. 129-190 C. proc. civ., instanța putea și trebuia să aplice art. 48 din Constituția

României, text legal ce nu condiționează obligarea Statului Român la repararea prejudiciului

numai în cazul existenței unei hotărâri de condamnare. așa cum s-a motivat În decizia

atacată.

Contestatorul a mai arătat că în toate

plângerile ce au stat la baza pretențiilor sale nu a fost analizată latura civilă

a cauzei, nu s-au administrat probatoriile necesare, hotărârile pronunțate sunt

nedrepte, întrucât nu reflectă adevărul în cauză și a precizat că va completa aceste

critici după ce va lua cunoștință de conținutul deciziei atacate.

Analizând cauza, Înalta Curte constată

următoarele:

Fotrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ.

„cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului,

obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă".

Alin. (2) al aceluiași articol statuează

că „lipsa semnăturii se poate totuși împlini în tot cursul judecății. Dacă pârâtul

invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima

zi de înfățișare următoare, iar când este prezent în instanță, în chiar ședința

de judecata în care a fost invocată nulitatea".

Textul legal reglementează nulitatea, ea

sancțiune incidență în cazul lipsei mențiunilor esențiale ale cererii de chemare

în judecată.

Semnătura este o condiție de formă esențială,

întrucât ea atestă în mod neechivoe nu numai voința părții de a se judeca, ci și

exactitatea conținutului cererii de chemare în judecată.

Regimul juridic al nulității este însă

diferit, în sensul că absența numelui părților sau a obiectului cererii este sancționată

cu nulitatea, fără ca legea să acorde posibilitatea împlinirii acestor lipsuri,

în vreme ce, pentru lipsa semnăturii, art. 133 alin. (2) C. proc. civ. permite remedierea

în tot cuprinsul judecății, dar nu mai târziu de prima zi de înfățișare ce urmează

după invocarea neregulariîății procedurale.

În cauză, pentru termenul de judecată dîn

11 noiembrie 2015 contestatorul a fost citat cu mențiunea de a semna contestația

în anulare, sub sancțiunea anulării cererii prevăzută de art. 133 alin. (1) C. proc.

civ., citația fiind emisă la data de 18 septembrie 2015.

Contestatorul avea posibilitatea de a transmite

la dosarul cauzei o copie semnată a cererii, ele a se prezenta la compartimentul

arhivă pentru a semna personal cererea ori de a se prezenta Ia termenul de judecată

pentru acest lucru.

Cum deși legal citat, acesta nu a complinit

neregularitatea procedurală învederată prin citație și nici nu s-a prezentat Ia

termenul de judecată pentru a beneficia de dispozițiile art. 133 alin. (2) C. proc.

civ., Înalta Curte va anula contestația în anulare, ca nesemnată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca nesemnată, contestația în

anulare formulată de contestatorul G.M. împotriva deciziei nr. 484 din 18 februarie

2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

11 noiembrie 2015.