ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2283/2015

Asupra recursului constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Prin Decizia nr. 329 A din 17 iunie 2015, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de B.I. împotriva Deciziei nr. 202 din 6 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în Dosarul nr. 76472/3/2011, în contradictoriu cu intimații Primăria municipiului București prin Primar general, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, D.H. și V.E. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că prin Sentința civilă nr. 13892 din 16 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București a fost admisă excepția necompetenței materiale și, pe cale de consecință, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Prin Sentința nr. 2027 din 12 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, s-a admis excepția inadmisibilității invocată din oficiu, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B.I., V.E. și D.H. în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului București reprezentată prin Primarul general și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, precum și cererea de chemare în garanție formulată de reclamanți în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, ca inadmisibile. Prin Decizia nr. 202A/6 iunie 2013, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanți. Pornind de la prevederile art. 317 C. proc.

civ., curtea de apel a constatat că prin contestația în anulare, care este o cale extraordinară de atac, de retractare, se pot ataca numai hotărârile irevocabile, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege. Una din condițiile de admisibilitate a contestației în anulare se referă la imposibilitatea invocării motivelor prin căile ordinare de atac. Prin urmare, s-a reținut că această a doua condiție restrânge admisibilitatea contestației în anulare la situația în care motivul pe care se sprijină cererea părții să nu fi putut fi invocat pe calea recursului. Or, în cazul de față, contestatorul, deși avea la dispoziție calea de atac a recursului, nu a exercitat-o, motiv pentru care contestația în anulare a fost constatată ca fiind inadmisibilă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul B.I., arătând că o consideră incorectă și nedreaptă, întrucât nu îndeplinește scopul Legii nr. 10/2001 de a repara abuzurile comise de regimul comunist. În continuare, recurentul a înțeles a se referi la o serie de aspecte legate de soluționarea dosarului, făcând o serie de mențiuni legate de statul de drept, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de discriminare și de vârsta sa înaintată. Recursul este nul. Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din Cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică. Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din Cod. Or, în speță, se observă că recurentul nu a susținut în vreun fel nelegalitatea soluției atacate, de respingere, ca inadmisibilă, a contestației în anulare, limitându-se a face considerații generale asupra unor aspecte legate de actul de justiție. Eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronat și nelegal raționamentul Curții de Apel București.

Văzând dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din Cod, se va constata nulitatea căii de atac exercitată în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de contestatorul B.I. împotriva Deciziei nr. 329 A din 17 iunie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2015. Procesat de GGC - NN