ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2799/2015

Asupra conflictului negativ de competență

de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 1790/99/2015,

reclamanții J.R., B.C., C.L., B.C., C.L.,

B.M., U.G.D., G.M., V.M., S.E., A.E.D., R.A., B.C., P.R., F.G.G., A.C.M., C.R.,

M.C., I.B., B.C.I., P.L., C.I.C., M.C., U.G., C.M., A.D., C.A., C.S., D.R., I.M.,

A.O., Ș.M.C., S.M., V.D.N., M.N., S.I., U.D.M., A.M., V.H.R., A.M., Ș.S., A.A.,

P.C., A.A., moștenitoare al defunctei L.C., B.C., N.E.I. și R.D. în contradictoriu

cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de apel Suceava, Tribunalul Botoșani și

Ministerul Finanțelor Publice au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care

o va pronunța, să dispună obligarea pârâților să acorde fiecăruia dintre reclamanți

o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanță aferente

perioadei 2012-2014 în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate

în plată/an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an, astfel cum a fost stabilit

prin actele normative speciale.

Prin sentința nr. 1644 din 01 Iulie 2015,

Tribunalul lași, secția I civilă, și-a declinat competența de soluționare a acțiunii

în favoarea

Tribunalului Botoșani.

Pentru a decide astfel, instanța Tribunalului

Iași a reținut următoarele:

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.,

dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței

la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești

de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate

cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară

activitatea.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede

că dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor,

asistenților judiciari și grefierilor.

Instanța Tribunalului Iași a apreciat că

art. 127 C. proc. civ. nu este aplicabil în cauză deoarece, din cuprinsul acțiunii

nu reiese că reclamanții au calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Botoșani

ci calitatea personal auxiliar și conex.

Pentru a fi aplicabile dispozițiile

art. 127 este necesar să existe o cauză în curs de soluționare pe rolul unei instanțe,

iar reclamantul din acțiunea dedusă judecății, în nume propriu sau în calitate de

reprezentant, să fie un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier, care

să își desfășoare activitatea profesională Ia instanța competentă să

judece cauza, rațiunea normei fiind aceea

de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina

calității părții.

Așadar, față de prevederile art. 54 coroborat

cu art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., care instituie drept, caz de incompatibilitate

a judecătorului situația în care „există alte elemente care nasc în mod întemeiat

îndoieli cu privire la imparțialitatea sa", art. 127 C. proc. civ. instituie

o prezumție legală de lipsă de aparență a imparțialității grefierului, peste care

nu se poate trece numai prin voința reclamantului unită cu pasivitatea pârâtului;

prin urmare, într-o astfel de situație, norma de competență este de ordine publică,

iar nu facultativă, excepția de necompetentă teritorială putând fi invocată din

oficiu de către instanță în ipoteza în care reclamantul alege să sesizeze instanța

la care are calitatea de grefier.

Pe de altă parte, alin. (1) al art. 127

C. proc. civ. folosește imperativul „va sesiza", în timp ce alin. (2) arată

că „poate sesiza"; astfel, legiuitorul a avut în vedere o obligație a reclamantului

în ipoteza de la alin. (1) și o facultate a acestuia în ipoteza de la alin. (2).

Tribunalul Iași a apreciat, pentru considerentele

expuse și în raport de art. 269 din Legea nr. 53/2003 coroborat cu dispozițiile

art. 210 din Legea nr. 62/2011 că Tribunalul Botoșani este competent să soluționeze

acțiunea reclamanților.

Tribunalul Botoșani, secția I

civilă, astfel învestit, prin încheierea

din 19 octombrie 2015, a disjuns judecarea cererii formulate de reclamanții S.M.,

M.N., S.l., U.D.M., A.M., V.H.R., A.M., S.S., A.A., P.C., A.A. - în calitate de

moștenitor al numitei L.C., B.C., N.E.I. și R.D. în contradictoriu cu pârâții Ministerul

Justiției București, Curtea de apel Suceava, Tribunalul Botoșani și Ministerul Finanțelor

Publice București, dispunând înregistrarea cererii sub un nou număr de dosar, reținând

ca acești reclamanți nu aveau calitatea de grefier la data de 13 martie 2015 (data

formulării acțiunii).

Prin aceeași încheiere, Tribunalul a amânat,

pronunțarea, Ia data de 26 octombrie 2015, în soluționarea acțiunii formulată de

reclamanții cu privire s-au administrat probe din care a reieșit că au calitatea

de grefieri la Tribunalul Botoșani.

Prin sentința nr. 100 din 26 octombrie

2015, Tribunalul Botoșani, secția I civilă, și-a declinat, la rândul său, competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului lași și, constatând ivit conflictul

negativ de competență l-a înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Pentru a decide astfel, Tribunalul Botoșani

a reținut următoarele:

Din adresa emisă la 19 octombrie 2015 de

Tribunalul Botoșani rezultă că reclamanții J.R., B.C., C.L., B.C., C.L., B.M., U.G.D.,

G.M., V.M., S.E., A.E.D., R.A., B.C., P.R., F.G.G., A.C.M., C.R., M.C., I.B., B.C.I.,

P.L., C.I.C., M.C., U.G., C.M., A.D., C.A., C.S., D.R., I.M., A.O., Ș.M.C. și V.D.N.

au calitatea de prim grefier, grefier șef secție, grefier și grefier arhivar în

cadrul acestei instanțe.

Din dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

rezultă că grefierii nu pot avea calitatea de reclamant într-o cauză ce ar trebui

soluționată de instanța în care își desfășoară activitatea. Astfel, acest text de

lege stabilește o competență teritorială exclusivă în sensul că acțiunea poate fi

introdusă doar la instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția

oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție

se află instanța la care își desfășoară activitatea. Competența este facultativă

în sensul că reclamanții au posibilitatea alegerii unei instanțe competente dintre

cele aflate în raza de activitate a curților de apel învecinate și nu că aceștia

au la alegere oricare dintre aceste instanțe și cea în cadrul căreia își desfășoară

activitatea.

Cum, în sensul art. 127 C. proc. civ. reclamanții

din prezenta cauză, grefieri în cadrul Tribunalului Botoșani, au înțeles să învestească

Tribunalul Iași cu soluționarea acțiunii privind drepturi ce decurg din desfășurarea

activității lor, rezultă că această ultimă instanță este competentă teritorial exclusiv

să soluționeze acțiunea lor.

Conform art. 132 pct. 2, art. 133 și

art. 134 C. proc. civ., Tribunalul Botoșani, secția I civilă, a constatat ivit conflictul

negativ de competență și l-a înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

Înalta Curte, legal învestită cu soluționarea

conflictului negativ de competență, în temeiul art 133 pct. 2 raportat la art. 135

alin. (1) C. proc. civ., va stabili în favoarea Tribunalului Iași, competența de

soluționare a acțiunii reclamanților ce face obiectul Dosarului nr. 1790/99/2015

pentru considerentele care succed.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.,

„Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței

la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești

de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate

cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța ia care își desfășoară

activitatea”.

Alin. (2) al art. 127 C. proc. civ. prevede

că „în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară

activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una

dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia

dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se

află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii", iar alin. (3) că

„Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor,

asistenților judiciari și grefierilor".

În ipoteza în care judecătorul, procurorul,

asistentul judiciar, grefierul are calitatea de reclamării, norma interzice sesizarea

instanței competente, dacă este aceea la care judecătorul își desfășoară activitatea,

reclamantului revenindu-i însă alegerea între mai multe alte inslanțe dintre cele

indicate de legiuitor.

În ipoteza în care judecătorul, procurorul,

asistentul judiciar, grefierul are calitatea de are calitatea de pârât, reclamantul

poate alege să sesizeze fie instanța competentă - chiar dacă este cea la care pârâtul

respectiv își desfășoară activitatea, fie vreuna din instanțele arătate de legiuitor.

Atât în prima ipoteză, cât și în cea de-a

doua, atunci când reclamantul nu se adresează instanței competente, intervine o

prorogare legală a competenței teritoriale, deoarece instanța sesizată nu soluționează,

în mod obișnuit, cererea cu care este învestită.

Referitor la norma de competență statuată

de art. 127 C. proc. civ. în aplicarea căreia s-a ivit conflictul negativ de competență

în cauză se rețin următoarele:

Noțiunea de "instanța la care își

desfășoară activitatea" prevăzută de textul legal enunțat trebuie interpretată

în sens larg, cu privire la toate instanțele din raza unei curți de apel și ciclurile

procesuale ale judecății, întrucât finalitatea acestei dispoziții este aceea de

a evita suspiciunile de lipsă de imparțialitate ale judecătorilor, procurorilor,

asistenților judiciari sau grefierilor, care duceau la formularea de cereri de strămutare

sub vechea reglementare (și Ia care fac referire și dispozițiile art. 140 noul C.

proc. civ.), concluzie care rezidă din interpretarea teleologică a dispozițiilor

art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru a putea invoca aceste dispoziții

legale și pentru a sesiza o altă instanță este suficient ca, la data promovării

cererii, reclamanții să fie judecători, procurori, asistenți judiciari sau grefieri

care își desfășoară activitatea în raza teritorială a instanței competente să soluționeze

cauza.

În speță, din adresa emisă la 19

octombrie 2015 de Tribunalul Botoșani rezultă că reclamanții J.R., B.C., C.L., B.C.,

C.L., B.M., U.G.D., G.M., V.M., S.E., A.E.D., R.A., B.C., P.R., F.G.G., A.C.M.,

C.R., M.C., I.B., B.C.I., P.L., C.I.C., M.C., U.G., C.M., A.D., C.A., C.S., D.R.,

I.M., A.O., Ș.M.C. și V.D.N. au calitatea de grefieri în cadrul Tribunalului Botoșani.

Având în vedere considerentele expuse,

Înalta Curte constată că, în speță, operează prorogarea legală a competenței teritoriale

statuată prin art. 127 C. proc. civ., astfel că instanța competentă să soluționeze

raportul juridic dedus judecății de către reclamanții care au calitatea de grefieri

în cadrul Tribunalului Botoșani este Tribunalul lași, instanța inițial sesizată.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15

decembrie 2015.