ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1158/2015

Decizia nr. 1158/2015

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 9333/2013 din 28 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu SC B. SRL - prin administrator judiciar - C. SPRL.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A.

Prin Decizia nr. 1019/2014 din 27 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București a admis apelul și, rejudecând fondul, a admis, în parte, contestația. A fost anulată Decizia nr. 45 din 25 iunie 2008. S-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția de director salarizare, pentru perioada 16 iunie 2008 - 15 iulie 2008. Â fost obligată pârâta la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în perioada 16 iunie 2008 - 15 iulie 2008. Au fost respinse restul pretențiilor, ca neîntemeiate.

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a concluzionat în sensul că decizia atacată nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, soluția preconizată fiind aceea de anulare a recursului, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, care nu se înscrise în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

În temeiul art. 493 alin. (4) C.proc. civ, raportul a fost comunicat părților.

Recurentul a depus contestație la raport prin care a susținut că dispozițiile legale nu permit recalificarea căii de atac iar acesta nu are nicio incidență în cauză deoarece este motivat în temeiul art. 493 alin. (2) noul C. proc. civ. care se referă la calea de atac a recursului.

Conform art. 499, teza a II-a C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, cum este și recursul în cauză, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.

Cu referire la motivul de inadmisibilitate, Înalta Curte retine următoarele:

Înalta Curte, reține că hotărârile pronunțate în litigiile de muncă promovate după data de 15 februarie 2013, cum este și cea de față se pot ataca doar cu apel, conform art. 214 din Legea nr. 62/2011 care prevede că hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului, prin urmare hotărârea instanței de apel nu poate fi atacată cu recurs.

Art. 214 din Legea nr. 62/2011 a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013 conform art. I, pct. 1 din O.U.G. nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of. nr. 68/31.01.2013.

Recursul este o cale extraordinară de atac și poate fi exercitat numai în cazurile prevăzute de art. 483 (1) C. proc. civ.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțare, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Conform acestui principiu hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, prin urmare, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Cum, hotărârea atacată în cauză este definitivă conform art. 634 alin. (1) C. proc. civ., înseamnă că împotriva acesteia nu se mai poate exercita calea de atac a recursului.

În aceste condiții, recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 (2) C. proc. civ., întrucât legea nu prevede această cale de atac.

În consecință, Înalta Curte, va respinge recursul astfel promovat ca inadmisibil, prezenta hotărâre urmând a fi comunicată părților conform cu dispozițiile menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 1019 din 27 iunie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a Civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 aprilie 2015.

Procesat de GGC - NN