ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 867/2014

Obiectul cauzei; Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B. - Comisia de Atribuire a Dreptului de Gestionare a Faunei Cinegetice, anularea deciziei Comisiei de atribuire din cadrul B. și a referatului de aprobare emis de C. din 24 februarie 2011 (aprobat de ministrul D. la data de 25 februarie 2011 sub nr. 924/LB și publicat în data de 01 martie 2011 pe site-ul B.), act ce conține la Anexa 1, poz.51, propunerea E. Nana Sohatu în vederea atribuirii directe a fondului cinegetic Măcelaru către A. 2007. Totodată, a solicitat suspendarea actelor administrative contestate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că terenul deținut de E. Nana Sohatu nu însumează 50% din suprafața fondului cinegetic Măcelaru, întrucât modalitatea de calculare a suprafețelor de teren a fost eronată. Reclamanta a arătat că fondul cinegetic Măcelarul nu se află și în raza comunei Nana, astfel că, cele 3.168,5032 ha. aferente com. Nana nu se suprapun pe suprafața fondului, întrucât primăria nu poate elibera adeverințe de proprietate decât pentru terenurile din raza sa teritorială. De asemenea, reclamanta a invocat o serie de nereguli cu privire la înființarea E. Nana Sohatu, respectiv faptul că în listele cu proprietarii de suprafețe de teren ce au înființat asociația, sunt multe persoane decedate, că asociația s-a înființat în baza unor evidențe false, arătând că persoanele care se află pe listele asociației și care au fost contactate telefonic au afirmat că nu au auzit de această asociație și că nu au semnat pe nici o listă. A mai arătat reclamanta că persoanele înscrise pe lista aferentă com. Radovanu, începând de la poziția 307 din tabel, nu au C.N.P., iar în listele persoanelor ce au subscris din com. Sohatu, C.N.P.-ul primei persoane din listă are doar 12 cifre, în timp ce C.N.P.-ul de la poziția 10 are 14 cifre și multe alte persoane au C.N.P.-ul inventat aleatoriu. Reclamanta a susținut că adeverința din 17 ianuarie 2011 emisă de Primăria Sohatu, jud. Călărași prin care se certifică amplasarea terenurilor deținute de Asociație ca fiind pe teritoriul fondului Măcelaru este falsă, potrivit declarației secretarului primăriei dl. F. care susține că nu a semnat o asemenea adeverință. Un al doilea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a făcut printr-o listă sau tabel emis de către primărie și nu prin acte autentice sau copii legalizate. Reclamanta a arătat că atribuirea directă a fondului de vânătoare s-a făcut cu încălcarea gravă a legii având la bază falsuri evidente și abuzuri ale membrilor comisiei, întrucât dovada proprietății în materie de terenuri, nu poate fi făcută prin înscrisuri eliberate de unitățile administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află suprafețele de teren respective, altele decât certificatele de atestare a proprietății emise în baza H.G. nr. 834/1991. În ceea ce privește cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate, reclamanta a arătat că schimbarea gestionarului fondului cinegetic până la stabilirea de către instanța de contencios administrativ a legalității deciziei de atribuire, ar avea efecte negative atât asupra A. Unirea, cât și asupra efectivelor faunei sălbatice existente.

Întâmpinările formulate în cauză; Pârâtul B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării actelor administrative contestate. Totodată, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. De asemenea, a solicitat introducerea în cauză a A., câștigătoarea procedurii de atribuire a fondului Măcelaru. Prin încheierea de ședință din data de 22 noiembrie 2011, Curtea a dispus introducerea în cauză a E. Nana Sohatu și A., pentru motivele cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată. Pârâtele E. Nana Sohatu și A. au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea cererii de suspendare a executării actelor administrative contestate. Totodată, au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Hotărârea Curții de apel; Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2349 din 03 aprilie 2012, a respins excepția inadmisibilității și a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B. - Comisia de Atribuire a Dreptului de Gestionare a Faunei Cinegetice, E. Nana Sohatu și A.. Pentru a pronunța această soluție, instanță de fond a reținut că prin actele administrative contestate s-a aprobat atribuirea directă către A., a fondului de vânătoarea Măcelaru, la cererea E. Nana Sohatu. Instanța de fond a constatat că reclamanta a contestat actele administrative contestate la data de 04 martie 2011, în condițiile în care acestea nu i-au fost comunicate, astfel încât nu se poate vorbi de o tardivitate a plângerii prealabile care să atragă inadmisibilitatea acțiunii. Referitor la fondul cauzei, Curtea de Apel București a constatat că actele administrative contestate au la bază adeverințe emise de primăriile de pe raza fondului de vânătoare supus atribuirii, astfel că declarațiile depuse ulterior de persoane care sunt cuprinse în asociația de proprietari menționată, declarații prin care se afirmă că tabelul în cauză nu a fost semnat de proprietar nu poate conduce la invalidarea adeverinței, neexistând certitudinea, pe de o parte, că aceste declarații provin de la persoanele menționate și, pe de altă parte, că aceste declarații sunt adevărate, existând și posibilitatea ca persoanele în cauză să se fi răzgândit între timp, fapt care nu mai prezintă nici o relevanță juridică. Instanța de fond a apreciat că afirmațiile reclamantei tind să pună în discuție legala înființarea a asociației de proprietari, în condițiile în care reclamanta nu a urmat căile legale pentru contestarea actelor de înființare a acestei asociații. Cu privire la dovada dreptului de proprietate și includerea terenurilor în fondul de vânătoare în litigiu, instanța de fond a constatat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 4 alin. (1) și (2) din Ordinul M.M.C. nr. 1221/2010 pentru atribuirea directă a fondului de vânătoare. Instanța de fond a reținut că afirmațiile reclamantei privind lipsa acordului proprietarilor de terenuri nu pot fi primite în condițiile în care actele care cuprind semnăturile acestora nu au fost declarate false.

Motivele de recurs înfățișate de reclamanta A. București; Reclamanta a atacat cu recurs sentința nr. 2349 din 3 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. În motivarea căii de atac recurenta-reclamantă a arătat că sentința a fost pronunțată cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale aplicabile în speță și a probatoriului administrat, iar în dezvoltarea motivului de recurs a reiterat situația de fapt și apărările prezentate în cererea de chemare în judecată. A susținut în esență, că terenurile aparținând E. Nana Sohatu nu coincid cu cele din anunțul public de supunere la procedura atribuirii, anume suprafața de 801 ha a com. Radovanu nu face parte din fondul Măcelaru, iar fără această suprafață asociația proprietarilor deține mai puțin de 50% din fond. Mai arată recurenta-reclamantă că în listele aferente comunei Sohatu, la poziția 311 din tabelul anexă adeverinței găsim „teren la dispoziția comisiei” în suprafață de 350 ha (anexa 3), teren ce se află în interiorul fondului Măcelaru, dar proprietar este în acest caz A.D.S., teren pus la dispoziția comisiei locale în scopul exclusiv al reconstituirii dreptului de proprietate, în timp ce conform dispozițiilor Legii nr. 407/2006 și Ordinului B. nr. 1221/2010, asociația proprietarilor poate fi constituită doar din proprietari. Concluzionează recurenta că cele 350 ha teren aparținând com. Sohatu trebuie excluse din calculul aferent asociației proprietarilor. De asemenea, lipsa documentelor din dosarul E., respectiv cele prevăzute de art. 4 alin. (3) din Ordinul Ministrului nr. 1221/2010 (certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fondatorilor și certificatul de grefă) ar fi trebuit să ducă la respingerea dosarului. Reclamanta-recurentă invocă totodată neconcordanța dintre suprafețele de teren cuprinse în fondul de vânătoare Măcelaru, cu care persoanele deținătoare de terenuri au intrat în asociația de proprietari și cele prevăzute în adeverințele emise de administrațiile locale (spre exemplu G. deține, conform adeverinței eliberată de primărie, suprafața de 1,85 ha, iar în anexa nr. 393 din 17 ianuarie 2011 figurează în mod eronat cu suprafața de 158,16 ha). În acest sens, arată recurenta că au fost formulate mai multe plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița.

Apărările intimatei-pârâte A. București; Prin întâmpinarea depusă la 3 februarie 2014 (fila 58 dosar), intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, răspunzând fiecăreia dintre criticile formulate în recurs cu privire la neconcordanțele existente între suprafețele menționate în adeverințele eliberate de Primărie și cele menționate de E. Mai arată intimata-pârâtă că recurenta-reclamantă nu probează afirmațiile, declarațiile luate ulterior proprietarilor nefiind de natură a conduce la invalidarea adeverințelor. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului; Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât și sub toate aspectele, conform art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente: II.1. Argumente de fapt și de drept relevante Recurenta-reclamantă a investit instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând legalitatea Deciziei Comisiei de atribuire din cadrul B. și Referatului emis de C. din 24 februarie 2011, respectiv poziția 51, Anexa I, ce se referă la propunerea E. Nana Sohatu în vederea atribuirii directe a fondului cinegetic Măcelaru către A. 2007. Principala critică referitoare la atribuirea Fondului cinegetic Măcelaru către A. 2007, la propunerea E. Nana Sohatu este constituită de împrejurarea că respectiva asociație nu deține 50% din suprafața fondului de vânătoare, respectiv că terenurile com. Radovanu nu se află în raza fondului de vânătoare și astfel, calcularea suprafețelor de teren a fost eronată. Astfel, arată reclamanta că cele 3.168,5032 ha aferente com. Nana nu se suprapun pe suprafața fondului, cu consecințe asupra procentului de 50% deținut de E. Un al doilea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a făcut printr-o listă-tabel, emis de primărie și nu prin acte autentice sau copii legalizate. Instanța de fond a reținut că actele atacate au la bază adeverințe emise de primăriile de pe raza fondului de vânătoare, cuprinsul acestor adeverințe fiind contestat de reclamantă, care susține că persoanele menționate în aceste adeverințe nu au semnat tabelul cuprins în anexă. Însă, apreciază judecătorul fondului că probatoriul administrat nu este convingător, declarațiile depuse ulterior de persoane care sunt cuprinse în asociația de proprietari menționată, prin care se afirmă că tabelul în cauză nu a fost semnat de proprietar, nu pot conduce la invalidarea adeverinței, neexistând certitudinea că aceste declarațiile provin de la persoanele menționate. Analizând documentația atașată, Înalta Curte constată că între suprafețele cuprinse în tabelul privind situația detaliată a terenurilor incluse în fondul cinegetic Măcelaru, județul Călărași - Anexă la dovada din 17 ianuarie 2011 (fila 532 dosar) și adeverințele eliberate de primarii com. Sohatu, Radovanu, Nona, județul Călărași există o serie de neconcordanțe. Jurisprudența Curții Europene a Dreptului Omului este constantă în a aprecia că dreptul la un proces echitabil nu poate fi examinat efectiv decât în situația în care instanța procedează la un examen efectiv al cererilor, argumentelor și mijloacelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. În prezenta cauză, Înalta Curte constată că la pronunțarea sentinței recurate, instanța de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susținerilor și apărărilor invocate de părți. Examinând considerentele hotărârii pronunțate, se desprinde concluzia că situația de fapt nu a fost corect stabilită, întrucât nu au fost analizate în concret susținerile părților, respectiv nu au fost analizate documentele ce fac dovada dreptului de proprietate cu privire la terenurile cuprinse în Asociația de proprietari pârâtă. Cum stabilirea situației de fapt, sub aspectul dovedirii dreptului de proprietate pentru terenurile deținute are consecințe în planul procedurii aplicabile pentru atribuirea fondului de vânătoare, soluția care se impune în cauză este casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Urmează ca judecătorul fondului să administreze probatoriul necesar pentru a stabili suprafața deținută în mod real de E. Nana Sohatu, având în vedere neconcordanțele existente între suprafața declarată și cea care rezultă din documentele eliberate de Primăriile localităților pe teritoriul cărora se află Fondul cinegetic Măcelaru și declarațiile date de persoanele înscrise în E. menționată, declarații prin care se afirmă că tabelele cuprinse în anexă, nu au fost semnate de proprietari. De asemenea, se va verifica dacă suprafața de 801 ha teren aparținând com. Radovanu este inclusă în Fondul de vânătoare Măcelaru, împrejurare invocată de recurenta-reclamantă și necontestată de celelalte părți. Ca urmare, concluzionând în sensul că situația de fapt nu a fost pe deplin stabilită și pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, va fi admis recursul, trimițându-se cauza spre rejudecare. II.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (5) C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamantă, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.