ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2752/2013

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin cererea

înregistrată

inițial

pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 27 iunie 2011, reclamanta S.A. a

chemat în judecată Primăria Municipiului Turnu Severin, Primăria com.

Ponoarele, SC O.S.M.P. SRL, SC Z.S. SRL pentru ca, în contradictoriu cu

acestea, să se dispună obligarea fiecărui pârât la plata sumei de 4.000.000 RON,

reprezentând prejudiciul adus ca urmare a încălcării dreptului reclamantei la

imagine ca artist interpret și a difuzării și folosirii fără drept a operei

reclamantei.

Prin sentința civilă 16/P.I.

din 14 noiembrie 2011, Tribunalul Mehedinți, a admis excepția necompetenței teritoriale

și a trimis cauza pentru soluționare Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată

la Tribunalul București, secția a V a civilă sub nr. 77110/3/2011.

În ședința publică din

data de 16 februarie 2011, Tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării

acțiunii formulată de către creditoare.

Prin sentința civilă

nr. 358 din 16 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a

civilă, a fost anulată cererea, ca netimbrată.

În motivarea sentinței,

s-a reținut că, la înregistrarea acțiunii pe rolul acestei instanțe, s-a stabilit,

în baza art. 20 alin. (2) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, obligația

de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 RON și timbru judiciar în cuantum

de 0,15 RON, în sarcina recurentului, care a fost citat cu această mențiune, așa

cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 5 dosar.

La termenul de judecată

din data de 16 februarie 2012, Tribunalul, a constatat că reclamanta nu a înțeles

să se conformeze dispoziției de a timbra.

Față de aceste împrejurări,

văzând și dispozițiile art. 20 alin. (1), (3) din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora

taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până la primul termen de judecată,

neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit sancționându-se cu

anularea cererii, tribunalul a dispus anularea acțiunii, ca netimbrată.

Împotriva acestei sentințe,

în termenul legal a formulat apel reclamanta S.A.

, criticând-o ca netemeinică și nelegală

și susținând că în mod nelegal s-a admis excepția netimbrarii acțiunii deoarece,

in momentul in care a formulat precizarea de acțiune prin care a solicitat și chemarea

in judecata a paratei, a achitat taxa judiciară de timbru.

Mai mult, chiar Tribunalul

Mehedinți, cu ocazia disjungerii cererilor și „împrăștierii” lor prin toată țara,

ca efect al declinării de competență, a reținut că toate cererile au fost legal

timbrate și a detașat chitanțele de plată a taxei judiciare de timbru pentru a fi

atașate în dosarele nou create.

Prin urmare, cererea formulată

în contradictoriu cu pârâta a fost legal timbrată și nu trebuia să achite o altă

taxă.

Prin decizia nr. 156A

din data de 25 octombrie 2012, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă

și pentru cauze privind

proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis apelul

formulat de reclamantă, a anulat sentința apelată și, evocând fondul, a respins

acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a reținut că, în condițiile în care prin încheierea de ședință

din 17 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosar nr. 4813/101/2011,

instanța a constatat achitarea taxei judiciare de timbru pentru toate capetele ce

au fost ulterior disjunse, apar ca fiind fondate criticile formulate de către reclamantă

referitoare la împrejurarea că tribunalul a admis eronat excepția netimbrării apelului.

Procedând astfel, actul de procedură atacat este lovit de nulitate în condițiile

prevăzute de dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., tribunalul producându-i

apelantei, o vătămare a intereselor sale procesuale, ce nu se poate înlătura decât

prin anularea sentinței.

Evocând fondul

cauzei, curtea de apel a reținut că

reclamanta căreia îi incumbă sarcina probei, nu

a făcut în cauză dovada întrunirii în persoana pârâtei, a condițiilor necesare angajării

răspunderii civile delictuale a acesteia, în condițiile în care nu a făcut dovada

săvârșirii de către pârâtă a pretinsei fapte ilicite constând în încălcarea de către

aceasta din urmă a dreptului său moral și patrimonial exclusiv de autor și interpret

al melodiilor „AAA”, faptă ce ar fi constat în postarea de reclame pe Internet care

erau asociate cu clipuri referitoare la melodiile în discuție, drept care este prevăzut

de dispozițiile art. 10, 12 și 13 și art. 96 și 98 din Legea nr. 8/1996, după cum

nu a făcut dovada calității sale de autor și de interpret al melodiilor menționate.

De asemenea, curtea de

apel a reținut că reclamanta nu a făcut dovada suferirii vreunui prejudiciu produs

ca urmare a faptei pârâtei, a vinovăției acesteia și a raportului de cauzalitate

dintre faptă și prejudiciu.

Împotriva acestei decizii,

a exercitat calea de atac a recursului reclamanta S.A., invocând în drept dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând modificarea hotărârii și admiterea acțiunii,

cu consecința obligării pârâtei la plata despăgubirilor cerute.

La data de 6 martie 2013,

recurenta-reclamantă a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru

de 4 RON și timbru judiciar de 0,15 RON.

Pentru termenul de judecată

din data de 21 mai 2013, recurenta a fost citată cu mențiunea achitării diferenței

de taxă judiciară de timbru de 15,5 RON, potrivit dispozițiilor art. 5 lit. a) raportat

la art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

La termenul de judecată

din data de 21 mai 2013, Înalta Curte a invocat din oficiu, excepția insuficientei

timbrări a recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul

art. 137 alin. (1) C. proc. civ..

R

ecurenta-reclamantă

S.A. nu a timbrat recursul

în cuantumul datorat, deși a fost legal citată pentru termenul din 21 mai 2013 (dosar

recurs) cu mențiunea îndeplinirii obligației de plată a diferenței de taxă judiciară

de timbru datorate.

Potrivit dispozițiilor

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată

și ale art. 3 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările

ulterioare, taxele de timbru și timbrul judiciar se plătesc anticipat.

Cu totul excepțional,

în condițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, instanțele judecătorești

pot reține cereri sau acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea

să plătească taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligații

se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii, în conformitate cu dispozițiile

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, dispoziții incidente și în cazul neaplicării

timbrului judiciar.

Cum în speță, r

ecurenta-reclamantă

S.A. nu s-a conformat

îndeplinirii obligației legale de plată prevăzută de actele normative menționate,

achitând doar suma de 4 RON cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar

de 0,15 RON, recursul declarat de aceasta va fi anulat, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca insuficient timbrat, recursul declarat

de reclamanta S.A. împotriva deciziei nr. 156A din data de 25 octombrie 2012 a Curții

de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală,

conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2013.