ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1212/2014

DECIZIE nr. 1212/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării competenței teritoriale de soluționare a acestei cauze de către Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 30 din 06 februarie 2012, societatea reclamantă A. SA a solicitat în contradictoriu cu autoritatea publică pârâtă Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), să fie obligată pârâta să emită actul administrativ, respectiv Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, astfel cum a fost solicitat prin Nota de fundamentare anexă la cererea din 25 martie 2011 și să-l publice în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Autoritatea publică pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția rămânerii fără obiect a cauzei motivată de faptul că, prin adresa nr. 4940 din 21 noiembrie 2011, a răspuns societății reclamante așa-zisei plângeri prealabile a acesteia, comunicându-i că, în conformitate cu dispozițiile art. 104 și 105 din Decizia Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1078/2003, la înaintarea ECR, operatorii au obligația de a prezenta și un raport de audit extern al acesteia, ceea ce în cauză societatea reclamantă nu a prezentat odată cu documentația suplimentară solicitată, așa încât, nu se poate susține că autoritatea nu a soluționat în termen cererea reclamantei, cu atât mai mult, că nu ar fi răspuns cererii acestei.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința nr. 5763 din 15 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția invocată de autoritatea publică pârâtă, ca neîntemeiată și a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta A. SA - Mediaș, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ca neîntemeiată.

Recursul

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. SA - Mediaș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, a susținut, în esență, că nu există o legătură sau condiționare între procedura de ajustare a venitului reglementat și îndeplinirea cerințelor art. 104, 105 din Decizia nr. 1078/2003, aspect pe care instanța de fond în mod greșit nu l-a avut în vedere.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

Procedura derulată în fața instanței de recurs

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a invocat excepția rămânerii fără obiect a cauzei, arătând că, ulterior pronunțării hotărârii instanței de fond, au fost publicate Ordinele președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 13/2013 și nr. 39/2013, prin care tariful reglementat pentru prestarea serviciilor de transport al gazelor naturale prin SNT a fost majorat cu circa 17%, astfel că acțiunea recurentei-reclamante a rămas fără obiect.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând înscrisurile cauzei, raportat la susținerile și argumentele părților, Înalta Curte constată că recursul a devenit lipsit de interes și urmează a fi respins, pentru considerentele în continuare arătate.

Obiectul prezentei cauze îl constituie obligarea pârâtei Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei să emită Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, astfel cum a fost solicitat prin Nota de fundamentare anexă la cererea din 25 martie 2011 și publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La data de 15 martie 2013 și, respectiv, la data de 29 iunie 2013, s-au publicat în Monitorul Oficial Ordinele președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 13/2013 și nr. 39/2013, prin care tariful reglementat pentru prestarea serviciilor de transport al gazelor naturale prin SNT a fost majorat cu circa 17% față de perioada anterioară.

În acest context, Înalta Curte apreciază că recurenta nu mai justifică interes în soluționarea căii de atac a recursului.

Astfel, un demers judiciar nu poate fi inițiat și întreținut fără justificarea unui interes legitim.

Alături de afirmarea unui drept, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, una dintre condițiile cumulative de exercițiu ale acțiunii civile este existența unui interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, nu doar cu prilejul promovării acțiunii, ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce învestește instanța de judecată cu soluționarea unei cereri, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Deși C. proc. civ. nu definește această condiție de exercițiu a acțiunii, în doctrină s-a arătat că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obține prin promovarea acțiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului, și să subziste pe tot parcursul soluționării unei cauze.

În cauza de față, raportat la circumstanțele reținute anterior, instanța de recurs constată că, în mod evident, nu mai subzistă interesul părții în finalizarea demersului judiciar având acest obiect.

În aceste condiții, nu se mai impune nici analizarea argumentelor și criticilor dezvoltate în cererea de recurs.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. SA Mediaș împotriva Sentinței nr. 5763 din 15 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 martie 2014.

Procesat de GGC - CT