ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 214/2016

Decizia nr. 214/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20 ianuarie 2015 pe rolul Tribunalului București, secția a VIlI-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantele A. și B. au chemat în judecată pe pârâții: ministrul Justiției, M.F.P. Tribunalul București, Curtea de Apel București solicitând obligarea pârâților la plata de daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1084, 1088 C. civ., respectiv art. 1531 și 1535 din N.C.C., O.G. nr. 9/2000. O.G. nr. 13/2011.

Prin sentința civilă nr. 8142 din 10 septembrie 2015 Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut ca reclamanieie își desiașoară activitatea, în calitate de grefieri, în cadrul Judecătoriei sectorului 4 București.

Potrivii art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin raporiare la alin. (3) al aceluiași articol, dacă un judecător (procuror, asistent judiciar, grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desiașoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de aceiași grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se afla instanța la care își desfășoară activitatea.

Astfel, în analiza competenței instanței judecătorești la care trebuie introdusă cererea, în cazul în care calitatea de reclamant o are un judecător (procuror, asistent judiciar, grefier) de la o instanță, trebuie avută în vedere nu numai instanța la care funcționează acesta, ci și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță, întrucât legiuitorul nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere Ia circumscripția curții de apel în care se afla instanța unde se introduce cererea.

Tribunalul Prahova a declinat, prin sentința civilă nr. 3455 din 9 decembrie 2015, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând că, în forma actuală a C. proc. civ., în căzul în care reclamantul are calitatea de judecător ori deține una din calitățile expres și limitativ arătate la alin. (3) din art. 127 C. proc. civ., respectiv procuror, asistent judiciar și grefier la instanța competentă să judece cauza, acesta este obligat să sesizeze o instanță de aceiași grad aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu ciulea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Or, în cauză se constată că, la data sesizării instanței, reclamantele aveau calitatea de grefieri în cadrul Judecătoriei sectorului 4 București, instanță care nu este însă competentă să soluționeze cauza, astfel încât nu este incidentă reglementarea prevăzută de art. 127 C. proc. civ. privind competența facultativă a instanței.

Înalta Curte de Casație și Justiție, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între cele doua instanțe, urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru considerentele ce succed:

Art. 127 C. proc. civ. statuează că: „Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel, învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”.

Sintagma folosită de legiuitor în art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care își desfășoară activitatea” nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui circumscripție își desiașoară activitatea judecătorul reclamant, ci are înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv.

În consecință, competența soluționării pricinii revine Tribunalului București, potrivit dispozițiilor art. 208 și art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 cu modificările ulterioare.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Slabiiește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi, 29 ianuarie 2016.