ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.03.2016

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 638/2016

HOTĂRÂRE
30.03.2016
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 638/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 638/2016

Deliberând asupra cererii de recurs, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 56/2015 din 1 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins ca fiind tardivă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 651 din 27 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița - Năsăud în Dosar nr. x/190/2011.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., susținând că în mod greșit tribunalul a respins cererea ca tardivă, întrucât ultimul act de procedură a fost finalizat la data de 19 iunie 2014 prin Decizia nr. 5325 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, iar raportat la data cererii de anulare, 19 ianuarie 2015, rezultă că acțiunea a fost introdusă în termenul legal.

Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 159

1

raportat la art. 299 C. proc. civ. cu referire la art. 105 alin. 1 din același act normativ, apreciază că aceasta este întemeiată și, în consecință, constată că nu este competentă să soluționeze recursul pentru următoarele considerente:

Este de reținut că în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor, într-o anumită ordine, precum și soluționarea acestora de către instanța prevăzută de lege.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea în limitele competenței atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Înalta Curte constată că, în speță, recurentul A. a învestit instanța cu o cerere de recurs formulată împotriva Deciziei civile nr. 56/2015 din 1 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Conform art. 299 alin. (2) C. proc. civ., recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea.

În consecință, pentru toate considerentele anterior expuse,

având în vedere că, în speța de față, s-a declarat recurs împotriva Deciziei civile nr. 56/2015 din 1 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în raport de dispozițiile art. 299 alin. (2) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Cluj, motiv pentru care, Înalta Curte,

în temeiul dispozițiilor, art. 158 alin. (3) cu referire la art.

159

1

raportat la art. 299 C. proc. civ., va stabili competența de soluționarea a recursului

în favoarea

Curții de Apel Cluj și va trimite de îndată dosarul acestei instanțe în vederea soluționării cauzei.

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Trimite cauza spre soluționare la instanța competentă, respectiv Curtea de Apel Cluj.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-02-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 213/2016
Decizia nr. 213/2016 Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 281/2015-R din 24 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I ci
ÎCCJ 2016-06-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1180/2016
Decizia nr. 1180/2016 Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 187 din 16 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă
ÎCCJ 2017-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1084/2017
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 190 din 20 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015, a fost respi
ÎCCJ 2017-02-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 321/2017
că prezentul recurs este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanța de apel a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta S.C. A.
ÎCCJ 2016-03-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 602/2016
/186/2012. Prin Decizia nr. 19/A din 26 ianuarie 2016, Tribunalul Bistrița Năsăud, secția I civilă, a declinat soluționarea cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând în motivarea acestei soluții dispozi
Sursă