ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.04.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1744/2014

HOTĂRÂRE
03.04.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1744/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Decizia nr. 1744/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală Autoritatea de Management POSDRU și Organismul Intermediar POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia, pentru anularea și suspendarea executării titlului de creanță, respectiv a procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 1909 din 05 martie 2012 emis de OIPOSDRU Regiunea Sud-Vest  Oltenia.

La data de 16 mai 2012, pârâtul Organismul Intermediar POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.

A arătat pârâta că obiectul cererii de chemare în judecată se raportează la derularea contractului de finanțare POSDRU/82/5.1./S/55544 a cărui valoare eligibilă este de 7.299.360 lei fără TVA, astfel că reclamanta trebuia să timbreze cererea la valoarea contractului de finanțare potrivit art. 17 alin. (2) din Legea 554/2004.

În ce privește excepția de inadmisibilitate, pârâtul a arătat că cererea de anulare a procesului verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nu este admisibilă având în vedere că numai deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanța de contencios administrativ.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Prin Sentința nr. 669 din 13 iunie 2012, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de suspendare a executării procesului-verbal nr. 1909 din 05 martie 2012 emis de O.I.R. - POSDRU Regiunea Sud-Vest  Oltenia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală Autoritatea de Management POSDRU și Organismul Intermediar POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale privind suspendarea executării actelor administrativ fiscale, nefiind depusă cauțiunea în cuantumul fixat de către instanță.

La data de 05 septembrie 2012, reclamanta a depus la dosar note scrisă și un set de înscrisuri în sprijinul susținerii referitoare la legalitatea contractelor civile încheiate.

La termenul de judecată din data de 03 octombrie 2012, reținând, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, iar nu dispozițiile art. 17 alin. (2), teza finală din Legea nr. 554/2004, nefiind în prezența unui litigiu având ca obiect un contract administrativ, Curtea a respins excepția netimbrării acțiunii.

Prin Sentința civilă nr. 929/2012 din 10 octombrie 2012, Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală Autoritatea de Management POSDRU și Organismul Intermediar POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a pus în discuție excepția inadmisibilității acțiunii, excepție pe care, analizând-o cu precădere, potrivit art. 137 C. proc. civ., a apreciat-o ca fiind fondată pentru următoarele considerente:

Dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 instituie o procedură administrativă specială care, fără a fi calificată drept jurisdicție administrativă, derogă de la normele de drept comun privind procedura prealabilă, cuprinse în art. 7 din Legea nr. 554/2004. Procedura de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlului de creanță reprezintă o procedură administrativă obligatorie care, fără a constitui o încălcare a dreptului de acces la instanță, lasă posibilitatea instituției emitente de a reveni asupra măsurilor dispuse sau de a le redimensiona în limitele prevăzute de lege.

În aceste condiții, având în vedere că procesul verbal contestat, constituie un act premergător deciziei de soluționare a contestației, acesta nu poate fi supus cenzurii instanței de contencios decât odată cu decizia emisă de organul emitent al titlului de creanță, admițând excepția invocată, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată.

Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul A. a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304

1

În motivarea căii de atac, recurentul susține că procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 1909 din 05 martie 2012 emis de OIR POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia și a cărei anulare o solicită reprezintă un act administrativ, de sine stătător și nu doar un act premergător deciziei de soluționare a contestației, el putând fi supus cenzurii instanței de contencios administrativ.

Pe de altă parte, adresa nr. 3816 din 27 aprilie 2012 emisă de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Organismul Intermediar Regional POS DRU Regiunea Sud-Vest Oltenia nu poate fi asimilată unei decizii de soluționare a contestației administrative.

Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurent și a dispozițiilor art. 304

1

Recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere ce vizează anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare, emis de OIRPOSDRU - Regiunea Sud-Vest  Oltenia sub nr. 1909 din 05 martie 2012, precum și suspendarea titlului de creanță în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a emis Nota de debit înregistrată cu nr. 2066 din 09 martie 2012 - anexă a acestuia, acte administrative pe care OIRPOSDRU Regiunea Sud-Vest  Oltenia a stabilit obligații de plată constând într-un debit în sumă de 915.476,86 lei în sarcina CRFPA Dolj, în urma constatării ca neeligibile a o parte din cheltuielile efectuate pentru proiectul "Informare, consiliere, orientare și Formare Profesională pentru Egalitate de Șanse -INCOFOP ID 55544".

Înalta Curte împărtășește motivarea detaliată a primei instanțe și expusă la punctul 2 din prezenta decizie.

În speță, recurentul-reclamant a formulat contestație împotriva procesului-verbal atacat și a fost emisă Adresa nr. 3816/2012, pe care însă nu a înțeles să o conteste.

Instanța de control judiciar reține că în conformitate cu prevederile art. 50 alin (1) din O.U.G. nr. 66/2011: "Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz".

Potrivit art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011: "Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".

Este de necontestat că Legea nr. 554/2004 reprezintă dreptul comun în materie, iar normele instituite de O.U.G. nr. 66/2011 reprezintă norme speciale, care se aplică în mod prioritar, fiind derogatorii de la dreptul comun, astfel că prevederile art. 2 din Legea nr. 554/2004 invocate de recurent nu sunt aplicabile în cauză.

Așa cum prevăd dispozițiile legale citate, organul de soluționare a contestației se pronunță prin emiterea unei decizii, iar acțiunea în contencios administrativ poate fi introdusă doar împotriva respectivei decizii și nu pe cale principală împotriva titlului de creanță reprezentat de nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

Recurentul susține că nu a fost soluționată contestația administrativă formulată în termenul prevăzut de lege, ceea ce este de natură a-i deschide acestuia calea unei acțiuni în contencios administrativ în condițiile art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, aspecte nereale în contextul prezentei cauze.

În fine, instanța de control judiciar reține că, în speță, nu este vorba de refuzul instanței de a examina legalitatea unui act administrativ, încălcându-se astfel art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cu consecința afectării dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, ci de obiectul dedus judecății, de principiul general al procedurii contenciosului administrativ, conform căruia judecătorul se pronunță numai cu privire la actul administrativ atacat, la soluția dată în procedura administrativă și la motivele de nelegalitate ale soluției administrative.

În speță, soluția aleasă de legiuitor nu contravine liberului acces la justiție, pentru că, potrivit principiilor cristalizate în jurisprudența contenciosului constituțional român și a Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu aduce atingere substanței acestui drept, statele dispunând de o marjă de apreciere în instituirea condițiilor și limitelor exercitării dreptului la acțiune.

În concluzie, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită Curtea de apel, reflectă, așadar, interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art. 304

1

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinței civile nr. 929/2012 din 10 octombrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 aprilie 2014.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-05-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1879/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 06.05.2014, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții Organism Intermediar Regional - POSD
ÎCCJ 2016-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3550/2016
Decizia nr. 3550/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția a
ÎCCJ 2018-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 510/2018
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I Cererea de chemare în garanție 1. Prin cererea înregistrată la nr. x/2017 la Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclam
ÎCCJ 2015-11-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3625/2015
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Sesizarea instanței de fond Prin cererea adresată Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociați
ÎCCJ 2016-02-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 269/2016
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii. Prin acțiunea
Sursă