ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 324/2016

Decizia nr. 324/2016

A

supra recursului de față, constată următoarele:

Prin Decizia

nr. 389/A din data de 16 septembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,

a admis excepția netimbrării și a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta SC A. SRL (fosta SC B. SRL) împotriva sentinței civile nr. 114 din 29 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu reclamanta C., obligând pe apelantă la 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă, reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele considerente:

Prin acțiunea înregistrată la data de 20 august 2012 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, reclamanta C., a chemat în judecată pe pârâta SC B. SRL solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea acesteia la: repararea prejudiciului constând în remunerația unică echitabilă reprezentând drepturi conexe patrimoniale cuvenite producătorilor de fonograme pentru utilizarea prin radiodifuzare a fonogramelor de comerț și a celor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, începând cu data de 01 ianuarie 2011 și până în prezent, actualizată cu rata inflației, precum și penalitățile de întârziere aferente (in cuantum de 0,1% din sumele neachitate la termen, pe zi de întârziere); predarea playlist-urilor cuprinzând fonogramele radiodifuzate începând cu data de 01 ianuarie 2012 și până în prezent, conform modelului de playlist reglementat de metodologiile în vigoare, necesare în vederea repartiției remunerațiilor colectate de reclamantă, sub sancțiunea plății unei amenzi civile pe fiecare zi de întârziere, conform art. 580

3

parag. 1 C. proc. civ.; obținerea licenței neexclusive pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerț și a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, sub sancțiunea plății unei amenzi civile pe fiecare zi de întârziere, potrivit prevederilor art. 580

3

parag. 1 C. proc. civ., precum și plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 114 din 29 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, s-a admis în parte acțiunea. A fost obligată pârâta la plata sumei de 97.875,44 lei reprezentând remunerație datorată pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerț, a celor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora în perioada 01 ianuarie 2011-30 iunie 2014 și la plata sumei de 61.602,24 lei reprezentând penalități de întârziere aferente remunerației, precum și la predarea playlist-urilor cuprinzând fonogramele radiodifuzate începând cu data de 01 ianuarie 2012 și până în prezent, precum și la plata sumei de 3.329,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respingându-se ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la încheierea licitației neexclusive pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerț și a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora.

Împotriva sentinței primei instanțe a formulat cerere de apel pârâta și, deși a fost citată legal atât la sediul procesual ales, cât și la sediul social, cu mențiunea de a plăti o taxă judiciară de timbru în valoare de 19,5 lei, aceasta nu s-a conformat și nu a făcut dovada plății respectivei taxe, motiv pentru care, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, a fost anulat apelul ca netimbrat.

În baza art. 274 C. proc. civ. a fost obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimată, constând în onorariul avocațial, însă numai în parte, întrucât, în raport cu complexitatea redusă a analizei excepției de netimbrare și cu faptul că intimata nu a formulat alte apărări mai dezvoltate (nu a depus nici întâmpinare), onorariul de 3.000 lei pretins depășește un nivel rezonabil în raport cu volumul de muncă depus de avocat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

pârâta

SC A. SRL (fosta SC B. SRL), formulând critici de nelegalitate, cu indicarea dispozițiilor art. 304 pct. 9, precum și ale art. 312 alin. (3) raportat la art. 313 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a invocat netimbrarea cererii de recurs, solicitând aplicarea sancțiunii legale, contestând totodată criticile de recurs.

Recurenta-pârâtă a formulat cerere de renunțare la judecata recursului, însă instanța va analiza problema timbrajului cererii de recurs, care se impune cu prioritate.

Potrivit art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit, în ipoteza în care acestea nu au fost plătite la momentul înregistrării, se sancționează cu anularea cererii.

Art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar prevede că în cazul nerespectării dispozițiilor pe care le cuprinde, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.

Deși citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, cu indicarea cuantumului acestora, recurenta pârâtă nu s-a conformat măsurii dispuse de instanță.

În consecință, în temeiul dispozițiilor legale mai sus arătate, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta SC A. SRL (fosta SC B. SRL) împotriva Deciziei nr. 389/A din data de 16 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2016.