ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2790/2015

Decizia nr. 2790/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și Ministerul pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale suspendarea executării efectelor notei de constatare neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 12 februarie 2013 și a completării din 21 februarie 2013 la nota anterior menționată, până la pronunțarea instanței de fond.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 57 din 24 februarie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea de suspendare, a dispus suspendarea executării notei de constatare neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 12 februarie 2013, astfel cum a fost completată, până la pronunțarea instanței de fond.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia au declarat recurs Ministerul pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale și Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Recursul declarat de Ministerul pentru Societatea Informațională

Referitor la primul motiv de recurs, în ceea ce privește condiția cazului bine justificat, se arată că niciunul dintre pretinsele motive de nelegalitate ale actului administrativ nu este de natură a răsturna prezumția de nelegalitate, astfel cum este definit la art. 2 lit. t) din Legea contenciosului administrativ.

Referitor la al doilea motiv de recurs, se arată că nu se poate susține că reclamantul a fost împiedicat să-și exprime un punct de vedere, în condițiile în care din actele puse la dispoziție rezultă fără echivoc temeiul legal și de drept al aplicării corecției.

Referitor la al treilea motiv de recurs, se arată că în cauză nu sunt îndeplinite nici condițiile impuse de dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În motivarea căii de atac, Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice arată în esență că, instanța de fond nu și-a motivat sentința pronunțată, iar în cauză nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 14 alin. (1) C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte examinând motivele de recurs, sentința primei instanțe, situația de fapt existentă în cauză și legislația aplicabilă, constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente.

Conform celor expuse anterior, reclamantul Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad a învestit instanța

cu o cerere de suspendare a executării efectelor notei de constatare neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 12 februarie 2013 și a completării din 21 februarie 2013 la nota anterior menționată, până la pronunțarea instanței de fond.

Prin sentința ce formează obiectul recursului, instanța s-a pronunțat în sensul admiterii cererii de suspendare, a dispus suspendarea executării Notei de constatare neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 12 februarie 2013, astfel cum a fost completată, până la pronunțarea instanței de fond.

Faptul că, prin sentința nr. 57 din 24 februarie 2014, instanța învestită cu acțiunea în anulare a dispus anularea actului administrativ contestat, reprezintă în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, o împrejurare legată de starea de drept, care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Soluția pronunțată de instanța de fond învestită cu acțiunea în anularea actului administrativ, care formează obiectul cererii de suspendare a executării întemeiate pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 în prezenta cauză, conferă consistență concluziei că este îndeplinită condiția cazului bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, pentru a fundamenta dispunerea, în cadrul procedurii sumare reglementate de art. 15 din Legea nr. 554/2004, a măsurii provizorii de suspendare a executării actului a cărui nelegalitate a fost constată în fond în cadrul acțiunii în anulare.

Din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, rezultă că noțiunea de pagubă iminentă are în vedere producerea unui prejudiciu.

În cauză, este necontestat că, prin măsura dispusă de autoritatea publică pârâtă, în ceea ce îl privește pe reclamant, raportat la cuantumul sumei în discuție, executarea silită care ar fi putut fi declanșată, i-ar fi generat dificultăți reale. Or, în situația în care această consecință este cauzată de un act administrativ în privința căruia a fost răsturnată prezumția de legalitate, prin anularea sa, diminuarea respectivă nu mai are caracter prezumat legal, astfel că se reține îndeplinirea condiției referitoare la prevenirea unei pagube iminente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și de Ministerul pentru Societatea Formațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale împotriva sentinței nr. 57 din 24 februarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2015.