ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1336/2016

Decizia nr.

1336/2016

Asupra cauzei

de față, reține următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Judecătoria Brașov, la data de 7 aprilie 2016,

executorul judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării

silite și autorizarea intrării/pătrunderii în încăperi

privind titlul executoriu reprezentat de Actul de adjudecare întocmit la data

de 13 august 2015 de Biroul Executorului Judecătoresc A. în dosarul

execuțional nr. x/2014.

Cererea de

executare silită a fost formulată de creditoarea SC B. SRL, cu sediul

în București, iar debitori fiind C. și D., ambii domiciliați în

Râmnicu Vâlcea.

Prin

încheierea fără număr din Camera de Consiliu de la 21 aprilie

2016, Judecătoria Brașov a declinat competența de

soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

În motivare,

a reținut incidența art. 651 C. proc. civ., precum și

împrejurarea că debitorii C. și D., locuiesc în Municipiul Râmnicu

Vâlcea, localitate aflată în circumscripția teritorială a

Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Învestită

prin declinare, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a pronunțat încheierea

civilă nr. 1827 de la 6 mai 2016, prin care a admis excepția

necompetenței teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea,

invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov. A

constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus

înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție,

în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivare,

a reținut că domiciliul debitorilor, așa cum rezultă din

actul de adjudecare din 13 august 2015, emis în dosarul nr. x/2014, se afla în

municipiul Brașov.

A

reținut incidența art. 856 alin. (2) C. proc. civ., care prevede

că "La cererea adjudecatarului, acesta va fi pus în posesia

imobilului adjudecat de către executorul judecătoresc, actul de

adjudecare constituind titlu executoriu împotriva tuturor persoanelor

arătate la art. 854 lit. i). Dispozițiile art. 664 și

următoarele sunt aplicabile."

Chiar

dacă, pentru punerea în posesie a adjudecatarului s-a constituit un dosar

de executare separat, întrucât adjudecarea imobilului a constituit actul care a

finalizat executarea silită imobiliară, se reține că, în

speță, sunt incidente dispozițiile art. 651 alin. (2) C. proc.

civ., care stipulează expres că schimbarea domiciliului debitorului

după începerea executării silite nu atrage schimbarea

competenței instanței de executare. Cum în cauză domiciliul

inițial al debitorilor, indicat în cererea de executare silită, se

află în Brașov, instanța de executare este, potrivit textelor

mai sus, indicate Judecătoria Brașov.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a

fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1)

C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea

formulată în cauza pendinte, s-a solicitat încuviințarea

executării silite în dosarul de executare nr. x/2014 al BEJ A., privind pe

debitorii C. și D.

Potrivit

dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanța de

executare este judecătoria în a cărei circumscripție se

află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau,

după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune

altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se

află în țară, este competentă judecătoria în a

cărei circumscripție se află, la data sesizării organului

de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă

acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei

circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc

învestit de creditor", iar alin. (2) prevede că "Schimbarea

domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului

după începerea executării silite nu atrage schimbarea

competenței instanței de executare".

Prin urmare,

potrivit textului de lege sus-menționat, competența de

soluționare a unei cereri privind încuviințarea executării

silite, cum este cazul în speța de față, aparține

judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul

debitorului.

Înalta Curte

constată că la data sesizării organului de executare, debitorii

C. și D. aveau domiciliul în Brașov.

Ulterior

însă, debitorii și-au schimbat domiciliul în Râmnicu Vâlcea,

județul Vâlcea, cum rezultă din adresa din data de 26 septembrie

2016, din verificările efectuate în Direcția pentru Evidența

Informatizată a Persoanei, aflată la dosarul Judecătoriei

Brașov.

Așadar,

în cauză, pentru stabilirea competenței de soluționare a cererii

pendinte, prezintă relevanță domiciliul debitorilor la data

sesizării organului de executare.

În

consecință, având în vedere considerentele expuse, constatând că

în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) și (2)

C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Brașov.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2016.

Procesat de GGC - CL