ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1931/2016

Decizia nr. 1931/2016

Asupra conflictului negativ de

competență ivit între Judecătoria Sectorului 6 București

și Judecătoria Râmnicu Sărat, constată următoarele:

La data de 22 august 2016 a fost

înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, sub

nr. de dosar x/303/2016, cererea de încuviințare a executării silite

formulată de BEJ A., cu sediul în București, la cererea creditoarei

B., prin împuternicit C. SRL, împotriva debitorilor D. și E.

În motivarea cererii, creditoarea B.

SA a arătat că a formulat cerere de executare silită asupra

întregului patrimoniu aparținând terților garanți D. și E.,

în vederea valorificării unei creanțe certe, lichide și

exigibile în sumă de 20.219,95 lei, decurgând din contractul de credit nr.

x din 24 octombrie 2008 acordat debitorilor F. și G. și garantat de

D. și E..

La data de 30 august 2016 cererea a

fost precizată în sensul încuviințării executării silite

numai împotriva debitoarei D., domiciliată în București, nu și

împotriva numitului E..

În drept, cererea a fost

întemeiată pe prevederile art. 624 pct. 1, art. 628, art. 663, art. 731,

art. 781 și următoarele C. proc. civ. și art. 120 din O.U.G. nr.

99/2006.

Prin Sentința civilă nr.

6542 din 2 septembrie 2016, Judecătoria Sectorului 6 București a

admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Râmnicu Sărat.

În motivarea acestei soluții s-a

reținut că, la data sesizării organului de executare,

domiciliile debitorilor principali F. și G. erau în localitatea Râmnicu

Sărat, jud. Buzău și că Noul C. proc. civ.

reglementează, ca regulă, unicitatea instanței de executare,

instanță care se stabilește în funcție de domiciliul

debitorului.

S-a mai reținut că,

enumerând participanții la executarea silită, legiuitorul a

reglementat distinct noțiunea de părți, definite ca fiind

creditorul și debitorul, de cea de terți garanți apreciindu-se

că art. 651 C. proc. civ. trebuie interpretat ca vizând domiciliul

debitorului principal, iar nu pe cel al terțului garant.

Prin încheierea de

ședință din data de 16 septembrie 2016, pronunțată în

dosarul nr. x/287/2016, Judecătoria Râmnicu Sărat a admis, la rândul

său, excepția necompetenței teritoriale, a declinat

competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei

Sectorului 6 București și, constatând ivit conflictul negativ de

competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație

și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de

competență.

Pentru a pronunța această

hotărâre această instanță a reținut că prin

cererea adresată executorului judecătoresc, creditoarea B. SA a

solicitat executarea silită asupra patrimoniului aparținând debitorilor

D. și E., prin toate formele de executare prevăzute de lege, în

vederea recuperării unei creanțe izvorâte din contractul de credit

nr. x din 24 octombrie 2008 pe care creditoarea l-a încheiat cu debitorii

principali G. și F., garantat de debitorii D. și E.. Debitorii

împrumutați F. și G. au domiciliile pe raza localității

Râmnicu Sărat, iar debitorii garanți D. și E. au domiciliile pe

raza Sectorului 6 al municipiului București, respectiv pe raza Sectorului

5 al municipiului București.

Prin precizări, executorul

judecătoresc a arătat că, prin cererea adresată

Judecătoriei Sectorului 6 București a înțeles să solicite

încuviințarea executării silite numai împotriva debitoarei D., nu

și împotriva lui E.

Potrivit prevederilor art. 644 C.

proc. civ., participanții la executarea silită sunt

părțile, terții garanți, creditorii intervenienți,

instanța de executare, executorul judecătoresc, Ministerul Public,

agenții forței publice, martorii asistenți, experții,

interpreții și alți participanți, în condițiile anume

prevăzute de lege. Conform 645 alin. (1) C. proc. civ. părțile

din procedura de executare silită sunt debitorul și creditorul.

Creditorul, conform art. 648 C. proc.

civ., poate urmări, în limita creanței sale și a accesoriilor,

concomitent sau separat și bunurile terților care au garantat plata

datoriilor debitorului, ipoteză în care dispozițiile privitoare la

drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod

corespunzător și terților garanți.

S-a reținut că

Judecătoria Sectorului 6 București a fost sesizată cu privire la

începerea executării silite pentru recuperarea creanței numai cu

privire la terțul garant D., nu și cu privire la alți debitori,

ipoteză în care, prin trimitere la dispozițiile art. 112 C. proc.

civ. coroborate cu art. 651 C. proc. civ. s-ar fi putut lua în discuție

competența instanței, creditorul fiind cel care, în temeiul

principiului disponibilității are latitudinea a sesiza instanța.

Prin urmare, s-a reținut că

în condițiile în care s-a solicitat încuviințarea executării

silite doar împotriva terțului garant D., care are domiciliul pe raza

Sectorului 6 al municipiului București, competența de

soluționare a cauzei revine Judecătoriei Sectorului 6 București.

Cu privire la conflictul negativ de

competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată

în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte reține următoarele:

Prin cererea formulată la 22

august 2016, astfel cum a fost precizată la 30 august 2016, BEJ A. a

solicitat încuviințarea executării silite în dosarul de executare nr.

x/2016, la cererea creditoarei B. prin împuternicit C. SRL, împotriva

debitoarei D., domiciliată în București.

Din contractul de credit nr. x din 24

octombrie 2008 rezultă că debitorii principali sunt G. și F.,

iar D. și E. sunt codebitori, garanți care și-au asumat prin

contract obligația de a plăti în mod solidar și indivizibil

datoria asumată de împrumutați în cazul în care aceștia nu

rambursează debitul și dobânzile scadente, renunțând la

beneficiile de diviziune și discuțiune.

Din perspectiva fazei executării

silite, debitorul poate fi reprezentat atât de împrumutat, cât și de

garant, așadar nu numai de debitorul din raportul obligațional.

În acest sens sunt dispozițiile

art. 645 alin. (1) C. proc. civ. care dispun că "sunt părți

în procedura de executare silită creditorul și debitorul"

și cele ale art. 648 alin. (1) din același act normativ.

Din această perspectivă,

Înalta Curte reține că în cauză sunt aplicabile

dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora:

"Instanța de executare este judecătoria în a cărei

circumscripție se află, la data sesizării organului de

executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara

cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după

caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă

judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul

creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară,

judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul

biroului executorului judecătoresc învestit de creditor"; alin. (3)

al aceluiași text legal prevede că "Instanța de executare

soluționează cererile de încuviințare a executării silite

(...)". Din perspectiva textelor de lege sus-menționate, competența

de soluționare a unei cereri privind încuviințarea executării

silite, cum este cazul în speța de față, aparține

judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul

debitorului.

Or, față de

dispozițiile legale sus evocate Înalta Curte constată că la data

sesizării organului de executare, 25 iulie 2016, debitoarea D., împotriva

căreia se solicită încuviințarea executării silite, avea

domiciliul în București, fapt ce rezultă din înscrisul de la dosarul

nr. x/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București.

Așa fiind, constatând că în

cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6

București.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6

București.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2016.

Procesat

de GGC - CL