ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1110/2016

Decizia nr. 1110/2016

Asupra cauzei de

față, reține următoarele:

La data de 24 februarie 2015, Tribunalul Botoșani a

fost învestit cu soluționarea contestației la titlu și a

contestației la executare formulată de contestatoarea CN A. SA

București Sucursala B. Iași, Întemeiată pe dispozițiile art.

711 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicat, cu privire la

punerea în executare silită a sentinței civile nr. 196 din 06

februarie 2013 pronunțate de Tribunalul București în Dosarul nr. x/40/2012

ce face obiectul Dosarului de executare nr. x/2013.

Prin sentința civilă

nr. 422 din 07 aprilie 2015, Tribunalul Botoșani, în raport de dispozițiile

art. 406 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a luat act de

renunțarea contestatoarei CN A. SA București-Sucursala B. Iași

la soluționarea capătului de cerere privind suspendarea

executării silite până la soluționarea contestației la executare

formulate în contradictoriu cu intimatul C., a admis în parte contestația

la executare formulată de contestatoarea CN A. SA București-Sucursala

B. Iași, în contradictoriu cu intimatul C. cu privire la punerea în

executare silită a sentinței civile nr. 196 din 6 februarie 2013,

pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. x/40/2012. A

lămurit dispozitivul sentinței menționate în sensul că

diferențele salariale și salariul suplimentar aferent anului 2010 la

plata cărora a fost obligată contestatoarea, se calculează

pornind de la salariul efectiv încasat de către intimat la SN D. SA

și cel ce va rezulta prin luarea în considerare a salariului de bază

minim brut lunar de 700 lei, și respectiv, a perioadei efectiv

lucrată la SN D. SA. Au fost respinse ca nefondate celelalte capete de

cerere.

Soluția primei

instanțe a fost menținută de instanța de control judiciar,

prin respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de contestatoarea C. SN A.

SA București - Sucursala B. Iași împotriva sentinței civile nr.

422 din 07 aprilie 2015 a Tribunalului Botoșani, conform Deciziei civile nr.

825 din 20 octombrie 2015 a Curții de Apel Suceava.

La data de 12 ianuarie 2016 a

fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă, recursul declarat de contestatoarea CN

A. SA București, Sucursala B. Iași împotriva Deciziei civile nr. 825

din 20 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția

a I-a civilă, și repartizat Completului filtru nr. 10.

Prin rezoluția

completului de filtru din 13 ianuarie 2016, cererea de recurs a fost

comunicată intimatului C., cu mențiunea de a depune întâmpinare în

termen de 30 zile de la comunicare.

Motivele de recurs au fost

comunicate intimatului conform dovezii aflate la fila 18, la data de 21

ianuarie 2016, care nu a depus întâmpinare.

Raportul asupra

admisibilității în principiu a recursului, întocmit la data de 25

februarie 2016 și însușit de completul de filtru prin rezoluția

din aceeași dată, a fost comunicat părților la data de 18

martie 2016, conform dovezilor aflate la filele 32 și 33. La data de 31

martie 2016, recurenta CN A. SA București, Sucursala B. Iași a depus

punct de vedere la raport prin care a învederat că întrucât cauza a fost

înregistrată anterior intrării în vigoare al Legii nr. 134/2010 privind

C. proc. civ., decizia curții de apel este supusă recursului.

Asupra recursului, de

față, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.

718 din cap. VI intitulat Contestația de executare din cuprinsul Legii nr,

134/2010 privind C. proc. civ., în vigoare la data sesizării

instanței, conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru

punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "(1)

Hotărârea pronunțată cu privire Ia contestație poate fi

atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate

în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în

condițiile dreptului comun. (2) Hotărârea prin care s-a

soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau

aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac

ca și hotărârea ce se execută. Dacă prin contestație

s-a cerut lămurirea înțelesului, întinderii ori aplicării unui

titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicție,

hotărârea prin care s-a soluționat contestația va putea fi

atacată numai cu apel, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod

corespunzător.„

Din interpretarea

sistematică și literală a prevederilor legale evocate,

rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate în

soluționarea contestațiilor Ia executare poate fi atacată numai

cu apel, cu excepția situațiilor prevăzute de dispozițiile art.

712 alin. (4) care reglementează împărțirea bunurilor proprietate

comună pe cote-părți sau în devălmășie, respectiv

art. 71.5 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. care

reglementează situația în care o terță persoană

pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra

bunului urmărit, situații care însă nu se regăsesc în

speță.

Totodată, din

interpretarea acelorași dispoziții legale redate, cererile prin care

se solicită lămurirea înțelesului, întinderii ori aplicării

unei hotărâri judecătorești sunt supuse acelorași căi

de atac ca și hotărârea a cărei lămurire a înțelesului

sau întinderii se solicită.

Obiectul prezentului dosar îl

reprezintă solicitarea contestatoarei CN A. SA București Sucursala B.

Iași, întemeiată pe dispozițiile art. 711 din Legea nr. 134/2010

privind C. proc. civ., republicat, de lămurire a înțelesului,

întinderii sau a aplicării titlului executoriu reprezentat de

sentința civilă nr. 196 din 02 februarie 2013 pronunțată de

Tribunalul Botoșani, rămasă irevocabilă prin Decizia

civilă nr. 649 din 15 mai 2013 a Curții de Apel Craiova,

pronunțată într-un litigiu de muncă.

Din înscrisul aflat la fila 2

a Dosarului nr. x/40/2012 a Tribunalului Botoșani, reiese că cererea de

chemare în judecată, finalizată prin pronunțarea sentinței

civilă nr. 196 din 02 februarie 2013, a fost înregistrată la data de

29 septembrie 2012, moment la care erau în vigoare dispozițiile C. proc.

civ. de la 1865.

Potrivit dispozițiilor

legale în vigoare la acel moment, litigiile în materia litigiilor de muncă

erau susceptibile a fi atacate doar cu recurs.

Contestația la titlu ce

face obiectul prezentei cauze a fost înregistrată la data de 24 februarie 2015,

și privește un proces de executare silită început ulterior

intrării în vigoare a N.C.P.C., 15 februarie 2013, moment la care erau în

vigoare dispozițiile Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind C. proc. civ.

Potrivit art. 7 din actul

normativ amintit, "(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel,

ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea

judecătorească de primă instanță este

"definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc.

civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care

printr-o lege specială se prevede că hotărârea

judecătorească de primă instanță este

"supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu

recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă

expresie similară.

Reiese deci, că în acele

materii în care hotărârea judecătorească pronunțată

sub vechea reglementare procesual civilă era supusă doar recursului,

cum este cazul hotărârilor judecătorești pronunțate în

soluționarea litigiilor de muncă, de la data intrării în vigoare

a Legii nr. 76/2012, aceasta este supusă doar apelului.

Prin urmare, în lumina noilor

dispoziții procedurale, în materia litigiilor de muncă, cum este

cazul în speță, legiuitorul a optat pentru înlocuirea recursului, cu

calea de atac a apelului.

Potrivit dispozițiilor art.

24 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Dispozițiile legii noi de

procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite

începute după intrarea acesteia în vigoare."

Cum normele de procedură

sunt de imediată aplicare, acestea se aplică tuturor proceselor

și executărilor silite începute după intrarea în vigoare a

noilor dispoziții procedurale.

Prevederile legale

enunțate sunt incidente și în cauza de față. Deși

hotărârea judecătorească ce face obiectul contestației la

titlu, respectiv contestației la executare, în speță,

sentința civilă nr. 196 din 02 februarie 2013 a Tribunalului

Botoșani, a fost pronunțată în temeiul vechilor dispoziții

procedurale potrivit cărora împotriva acestora se poate exercita doar

calea de atac a recursului, conform prevederilor legale, în vigoare la data

sesizării instanței, 25 februarie 2015, împotriva hotărârii

judecătorești prin care a fost soluționată contestația

la titlu sau la executare, se poate exercita doar apel.

Pentru considerentele mai sus

expuse, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul

declarat de contestatoarea CN A. SA București, Sucursala B. Iași

împotriva Deciziei civile nr. 825 din 20 octombrie 2015 pronunțată de

Curtea de Apel Suceava, secția a I-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de contestatoarea CN A. SA București, Sucursala B.

lași împotriva Deciziei civile nr. 825 din 20 octombrie 2015

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a I-a civilă.

Potrivit dispozițiilor art.

493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., decizia nu este

supusă nici unei căi de atac și se comunică

părților, conform dispozițiilor art. 427 alin. (1) din Legea nr.

134/2010 privind C. proc. civ.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 18 mai 2016.