ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.
Circumstanțele cauzei
1.
Obiectul excepției de nelegalitate
Tribunalul
Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,
prin încheierea de ședință din data de 12 decembrie 2012, a investit
Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,
cu soluționarea excepției de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. I/654
din 10 iunie 2011 și a Dispoziției I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011,
excepție invocată de reclamantul V.C.C. în contradictoriu cu pârâții
M.A.I., I.G.J.R. și I.J. Botoșani.
În
motivarea excepției de nelegalitate, reclamantul arată următoarele:
a)
Nu
există concordanță între ordinele contestate și actele normative cu
forță juridică superioară, în temeiul și executarea cărora au fost emise,
ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative,
consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și art. 4 alin. (3) din
Legea 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative publicate.
b)
Ordinele
analizate sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ ce nu au
fost publicate în M. Of. al României, motiv pentru care acestea nu au intrat în
vigoare.
c)
Prin
cele două ordine nu a fost prevăzută procedura de ocupare a posturilor din noul
ștat de organizare al Inspectoratului de Jandarmi Botoșani.
d)
Actele
administrative ce fac obiectul excepției de nelegalitate au fost emise cu
nerespectarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 550/2004 privind
organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, în condițiile
în care noul ștat de organizare al I.J. Botoșani nu a avut la bază o
hotărâre de guvern.
În
întâmpinările formulate în cauză, pârâții M.A.I., I.G.J.R. au invocat:
-
excepția
inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că cele două ordine aflate
în litigiu sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ ce nu pot
fi atacate în procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004,
modificată;
-
excepția lipsei
calității procesuale pasive a M.A.I., întrucât Ordinul nr. 0130052 din 10
iunie 2011 a fost emis de I.G.J.R.
Pe
fond, pârâții au solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca
neîntemeiată.
2.
Hotărârea
Curții de Apel
Curtea
de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,
prin sentința nr. 131 din 10 aprilie 2013, a respins, ca neîntemeiate,
excepțiile invocate de pârâți, precum și excepția de
nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. l/654 din 10 iunie 2011 și a
Dispoziției I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011 invocată de reclamant.
Pentru
a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:
2.1.
Excepția inadmisibilității este neîntemeiată deoarece, din
coroborarea prevederilor art. 4 cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
554/2004, modificată, rezultă că pot fi cenzurate pe calea excepției de
nelegalitate actele administrative unilaterale, fără a distinge după cum
acestea au caracter normativ sau individual.
2.2.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. este
neîntemeiată, întrucât partea a fost introdusă în cauză în calitate de emitent
al Ordinului nr. I din 654 din 10 iunie 2011.
2.3.
Principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative este respectat:
Ordinul M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 a fost emis în baza Anexei nr. 3/19/2006
din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, iar Dispoziția I.G.J.R.
nr. 0130052 din 10 iunie 2011 a pus în aplicare primul ordin arătat, aprobând
ștatul de organizare al I.J. Botoșani.
2.4.
Ordinul M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 și Dispoziția I.G.J.R. nr.
0130052 din 10 iunie 2011 sunt acte administrative unilaterale cu caracter
individual și, prin urmare, nu sunt supuse regimului publicării în M. Of.
al României.
2.5.
Ordinele contestate nu reglementează procedura de ocupare a noilor posturi,
emitentul acestora neavând o astfel de obligație legală.
2.6.
Neconformitatea actelor administrative aflate în discuție cu C.E.D.O. nu
poate fi analizată în acest cadru procesual, procedura prevăzută de art. 4 din
Legea nr. 554/2004, modificată, fiind aplicabilă doar în măsura în care se
invocă încălcarea unor acte normative de drept intern.
3.
Recursul declarat de reclamantul V.C.C.
În
recursul său, reclamantul a solicitat modificarea sentinței, în sensul
admiterii excepției de nelegalitate.
În
motivarea căii extraordinare de atac, recurentul a prezentat aceleași
motive de nelegalitate ale actelor administrative deduse judecății,
respectiv:
-
încălcarea principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative;
-
nepublicarea în M. Of. al României a actelor contestate;
-
nereglementarea procedurii de ocupare a noilor posturi aflate în organigrama
instituției publice;
-
încălcarea principiului egalității în drepturi, statuat de art. 14 din C.E.D.O.
4.
Apărările
formulate de intimați
Intimații
au formulat întâmpinări în cauză în care au solicitat respingerea recursului ca
nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.
II.
Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Analizând
sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent și a apărărilor
cuprinse în întâmpinări, dar și din oficiu, în baza art. 304
1
C. proc.
civ., sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat
pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
1.
Argumentele
de fapt și de drept relevante
Curtea
de apel a fost investită, în temeiul art. 4 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, modificată, cu excepția de nelegalitate a
Ordinului M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 și a Ordinului I.G.J.R. nr. 0130052
din 10 iunie 2011
Prima
instanță a respins excepția de nelegalitate pentru argumentele prezentate
rezumativ la pct. I.2 din decizia de față.
Detaliind
problemele de drept deduse judecății și răspunzând la criticile formulate în
memoriul de recurs, Înalta Curte constată următoarele:
1.1.
În procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, modificată,
instanța de contencios administrativ investită cu soluționarea unei excepții de
nelegalitate este abilitată să verifice doar concordanța actului administrativ
supus analizei cu actele normative care au forță juridică superioară, în
temeiul și în executarea cărora a fost emis, ținând seama de principiul
ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5)
din Constituție și de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Cu
alte cuvinte, verificarea legalității actului administrativ contestat, pe calea
excepției de nelegalitate, presupune cenzurarea acestuia prin raportare la
dispozițiile legii, iar nu prin raportare la o situație de fapt.
Ordinul
M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 a fost emis în baza Anexei nr. 3/19/2006 din
Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe 2011, anexă care, în ceea ce privește
M.A.I., prevedea o scădere cu 10.000 de posturi la capitolul 610: „Ordine
publică și siguranța națională”. Ca atare, reorganizarea unităților din
Jandarmeria Română era obligatorie și s-a concretizat prin emiterea ordinului
contestat care a pus în aplicare actul normativ cu forță juridică superioară,
aprobând:
a)
- organigramele unităților din J.R.;
b)
- ștatul de organizare al I.G.J.R.;
c)
- lista cu posturile, pe tipuri și categorii de funcții, grade militare, clase
de salarizare și coeficienți de ierarhizare, repartizate J.R.;
d)
- situația numerică a posturilor propuse în statele de organizare ale J.R.
Ordinului
I.G.J.R. nr. 0130052/2011, pune în aplicare prevederile Ordinului M.A.I. nr. I/654/2011,
prin aprobarea ștatul de organizare al I.J.J. Botoșani.
Așadar,
în raport de cele anterior prezentate, se poate aprecia că ordinele analizate
respectă principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative.
1.2.
Publicarea și comunicarea reprezintă condiții procedurale posterioare
ale actelor administrative. Ele prezintă un interes deosebit pentru stabilirea
momentului de la care actele administrative urmează să intre în vigoare și
să producă efecte juridice.
Ca
regulă generală, actele administrative normative se publică, iar actele
administrative individuale se comunică persoanelor interesate.
Ceea
ce susține recurentul, respectiv nepublicarea celor două ordine în M. Of.
al României, excede sensului și scopului excepției de nelegalitate,
fiind vorba despre o condiție procedurală posterioară emiterii acestora.
Cu
alte cuvinte, critica referitoare la încălcarea principiului publicității
actelor administrative nu poate fi analizată în acest cadru procesual.
1.3.
În mod corect, prima instanță a reținut că ordinele contestate nu
reglementează procedura de ocupare a noilor posturi din cadrul I.J. Botoșani,
emitentul acestora neavând o astfel de obligație legală.
1.4.
Principiul egalității în drepturi, consacrat constituțional prin art.
16 din Legea fundamentată nu a fost încălcat, deoarece cele două acte
administrative deduse controlului de legalitate se aplică în privința
tuturor persoanelor vizate de efectele lor.
2.
Temeiul
legal al soluției adoptate în recurs
Față
de împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect
dispozițiile normative anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, coroborat cu art. 312
alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamantul V.C.C. împotriva sentinței civile nr. 131 din 10
aprilie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 mai 2014.