ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.05.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2014

HOTĂRÂRE
23.05.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

1.

Obiectul excepției de nelegalitate

Tribunalul

Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

prin încheierea de ședință din data de 12 decembrie 2012, a investit

Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

cu soluționarea excepției de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. I/654

din 10 iunie 2011 și a Dispoziției I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011,

excepție invocată de reclamantul V.C.C. în contradictoriu cu pârâții

M.A.I., I.G.J.R. și I.J. Botoșani.

În

motivarea excepției de nelegalitate, reclamantul arată următoarele:

a)

Nu

există concordanță între ordinele contestate și actele normative cu

forță juridică superioară, în temeiul și executarea cărora au fost emise,

ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative,

consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și art. 4 alin. (3) din

Legea 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative publicate.

b)

Ordinele

analizate sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ ce nu au

fost publicate în M. Of. al României, motiv pentru care acestea nu au intrat în

vigoare.

c)

Prin

cele două ordine nu a fost prevăzută procedura de ocupare a posturilor din noul

ștat de organizare al Inspectoratului de Jandarmi Botoșani.

d)

Actele

administrative ce fac obiectul excepției de nelegalitate au fost emise cu

nerespectarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 550/2004 privind

organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, în condițiile

în care noul ștat de organizare al I.J. Botoșani nu a avut la bază o

hotărâre de guvern.

În

întâmpinările formulate în cauză, pârâții M.A.I., I.G.J.R. au invocat:

-

excepția

inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că cele două ordine aflate

în litigiu sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ ce nu pot

fi atacate în procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004,

modificată;

-

excepția lipsei

calității procesuale pasive a M.A.I., întrucât Ordinul nr. 0130052 din 10

iunie 2011 a fost emis de I.G.J.R.

Pe

fond, pârâții au solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca

neîntemeiată.

2.

Hotărârea

Curții de Apel

Curtea

de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

prin sentința nr. 131 din 10 aprilie 2013, a respins, ca neîntemeiate,

excepțiile invocate de pârâți, precum și excepția de

nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. l/654 din 10 iunie 2011 și a

Dispoziției I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011 invocată de reclamant.

Pentru

a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:

2.1.

Excepția inadmisibilității este neîntemeiată deoarece, din

coroborarea prevederilor art. 4 cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

554/2004, modificată, rezultă că pot fi cenzurate pe calea excepției de

nelegalitate actele administrative unilaterale, fără a distinge după cum

acestea au caracter normativ sau individual.

2.2.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. este

neîntemeiată, întrucât partea a fost introdusă în cauză în calitate de emitent

al Ordinului nr. I din 654 din 10 iunie 2011.

2.3.

Principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative este respectat:

Ordinul M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 a fost emis în baza Anexei nr. 3/19/2006

din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, iar Dispoziția I.G.J.R.

nr. 0130052 din 10 iunie 2011 a pus în aplicare primul ordin arătat, aprobând

ștatul de organizare al I.J. Botoșani.

2.4.

Ordinul M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 și Dispoziția I.G.J.R. nr.

0130052 din 10 iunie 2011 sunt acte administrative unilaterale cu caracter

individual și, prin urmare, nu sunt supuse regimului publicării în M. Of.

al României.

2.5.

Ordinele contestate nu reglementează procedura de ocupare a noilor posturi,

emitentul acestora neavând o astfel de obligație legală.

2.6.

Neconformitatea actelor administrative aflate în discuție cu C.E.D.O. nu

poate fi analizată în acest cadru procesual, procedura prevăzută de art. 4 din

Legea nr. 554/2004, modificată, fiind aplicabilă doar în măsura în care se

invocă încălcarea unor acte normative de drept intern.

3.

Recursul declarat de reclamantul V.C.C.

În

recursul său, reclamantul a solicitat modificarea sentinței, în sensul

admiterii excepției de nelegalitate.

În

motivarea căii extraordinare de atac, recurentul a prezentat aceleași

motive de nelegalitate ale actelor administrative deduse judecății,

respectiv:

-

încălcarea principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative;

-

nepublicarea în M. Of. al României a actelor contestate;

-

nereglementarea procedurii de ocupare a noilor posturi aflate în organigrama

instituției publice;

-

încălcarea principiului egalității în drepturi, statuat de art. 14 din C.E.D.O.

4.

Apărările

formulate de intimați

Intimații

au formulat întâmpinări în cauză în care au solicitat respingerea recursului ca

nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

II.

Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Analizând

sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent și a apărărilor

cuprinse în întâmpinări, dar și din oficiu, în baza art. 304

1

civ., sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat

pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

1.

Argumentele

de fapt și de drept relevante

Curtea

de apel a fost investită, în temeiul art. 4 din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, modificată, cu excepția de nelegalitate a

Ordinului M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 și a Ordinului I.G.J.R. nr. 0130052

din 10 iunie 2011

Prima

instanță a respins excepția de nelegalitate pentru argumentele prezentate

rezumativ la pct. I.2 din decizia de față.

Detaliind

problemele de drept deduse judecății și răspunzând la criticile formulate în

memoriul de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

1.1.

În procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, modificată,

instanța de contencios administrativ investită cu soluționarea unei excepții de

nelegalitate este abilitată să verifice doar concordanța actului administrativ

supus analizei cu actele normative care au forță juridică superioară, în

temeiul și în executarea cărora a fost emis, ținând seama de principiul

ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5)

din Constituție și de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de

tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Cu

alte cuvinte, verificarea legalității actului administrativ contestat, pe calea

excepției de nelegalitate, presupune cenzurarea acestuia prin raportare la

dispozițiile legii, iar nu prin raportare la o situație de fapt.

Ordinul

M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 a fost emis în baza Anexei nr. 3/19/2006 din

Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe 2011, anexă care, în ceea ce privește

M.A.I., prevedea o scădere cu 10.000 de posturi la capitolul 610: „Ordine

publică și siguranța națională”. Ca atare, reorganizarea unităților din

Jandarmeria Română era obligatorie și s-a concretizat prin emiterea ordinului

contestat care a pus în aplicare actul normativ cu forță juridică superioară,

aprobând:

a)

- organigramele unităților din J.R.;

b)

- ștatul de organizare al I.G.J.R.;

c)

- lista cu posturile, pe tipuri și categorii de funcții, grade militare, clase

de salarizare și coeficienți de ierarhizare, repartizate J.R.;

d)

- situația numerică a posturilor propuse în statele de organizare ale J.R.

Ordinului

I.G.J.R. nr. 0130052/2011, pune în aplicare prevederile Ordinului M.A.I. nr. I/654/2011,

prin aprobarea ștatul de organizare al I.J.J. Botoșani.

Așadar,

în raport de cele anterior prezentate, se poate aprecia că ordinele analizate

respectă principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative.

1.2.

Publicarea și comunicarea reprezintă condiții procedurale posterioare

ale actelor administrative. Ele prezintă un interes deosebit pentru stabilirea

momentului de la care actele administrative urmează să intre în vigoare și

să producă efecte juridice.

Ca

regulă generală, actele administrative normative se publică, iar actele

administrative individuale se comunică persoanelor interesate.

Ceea

ce susține recurentul, respectiv nepublicarea celor două ordine în M. Of.

al României, excede sensului și scopului excepției de nelegalitate,

fiind vorba despre o condiție procedurală posterioară emiterii acestora.

Cu

alte cuvinte, critica referitoare la încălcarea principiului publicității

actelor administrative nu poate fi analizată în acest cadru procesual.

1.3.

În mod corect, prima instanță a reținut că ordinele contestate nu

reglementează procedura de ocupare a noilor posturi din cadrul I.J. Botoșani,

emitentul acestora neavând o astfel de obligație legală.

1.4.

Principiul egalității în drepturi, consacrat constituțional prin art.

16 din Legea fundamentată nu a fost încălcat, deoarece cele două acte

administrative deduse controlului de legalitate se aplică în privința

tuturor persoanelor vizate de efectele lor.

2.

Temeiul

legal al soluției adoptate în recurs

Față

de împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect

dispozițiile normative anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, coroborat cu art. 312

alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de reclamantul V.C.C. împotriva sentinței civile nr. 131 din 10

aprilie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 mai 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-08-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3545/2015
Decizia nr. 3545/2015 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 452 din 11 februarie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ f
ÎCCJ 2013-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6244/2013
prezentei acțiuni se încadrează în dispozițiile art. IV - litigii privind funcționarii publici- pe cale administrativă a scos cauza de pe rol și a trimis-o Tribunalului Teleorman, secția contencios administrativ și fiscal. 2. Soluția pronun
ÎCCJ 2015-03-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1214/2015
Decizia nr. 1214/2015 Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul excepției de nelegalitate și soluția primei instanțe; Prin încheierea din 29 ianuarie
ÎCCJ 2016-03-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 795/2016
Decizia nr. 795/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cadrul procesual în care a fost invocată excepția de nelegalitate; 1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul
ÎCCJ 2015-04-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1763/2015
de disjungere a capătului de cerere privind anularea Ordinului nr. 654/2011, emis de B., și a Ordinului nr. 0130052 din 10 iunie 2011, emis de C., dispusă prin sentința civilă nr. 2986 din 7 mai 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2011, sol
Sursă