ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2014

Obiectul excepției de nelegalitate Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de ședință din data de 12 decembrie 2012, a investit Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 și a Dispoziției I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011, excepție invocată de reclamantul V.C.C. în contradictoriu cu pârâții M.A.I., I.G.J.R. și I.J. Botoșani. În motivarea excepției de nelegalitate, reclamantul arată următoarele: a) Nu există concordanță între ordinele contestate și actele normative cu forță juridică superioară, în temeiul și executarea cărora au fost emise, ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative publicate. b) Ordinele analizate sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ ce nu au fost publicate în M. Of. al României, motiv pentru care acestea nu au intrat în vigoare. c) Prin cele două ordine nu a fost prevăzută procedura de ocupare a posturilor din noul ștat de organizare al Inspectoratului de Jandarmi Botoșani. d) Actele administrative ce fac obiectul excepției de nelegalitate au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, în condițiile în care noul ștat de organizare al I.J. Botoșani nu a avut la bază o hotărâre de guvern. În întâmpinările formulate în cauză, pârâții M.A.I., I.G.J.R. au invocat: - excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că cele două ordine aflate în litigiu sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ ce nu pot fi atacate în procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, modificată; - excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I., întrucât Ordinul nr. 0130052 din 10 iunie 2011 a fost emis de I.G.J.R. Pe fond, pârâții au solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.

Hotărârea Curții de Apel Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 131 din 10 aprilie 2013, a respins, ca neîntemeiate, excepțiile invocate de pârâți, precum și excepția de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. l/654 din 10 iunie 2011 și a Dispoziției I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011 invocată de reclamant. Pentru a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele: 2.1. Excepția inadmisibilității este neîntemeiată deoarece, din coroborarea prevederilor art. 4 cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată, rezultă că pot fi cenzurate pe calea excepției de nelegalitate actele administrative unilaterale, fără a distinge după cum acestea au caracter normativ sau individual. 2.2. Excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. este neîntemeiată, întrucât partea a fost introdusă în cauză în calitate de emitent al Ordinului nr. I din 654 din 10 iunie 2011. 2.

Principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative este respectat: Ordinul M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 a fost emis în baza Anexei nr. 3/19/2006 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, iar Dispoziția I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011 a pus în aplicare primul ordin arătat, aprobând ștatul de organizare al I.J. Botoșani. 2.

Ordinul M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 și Dispoziția I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011 sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual și, prin urmare, nu sunt supuse regimului publicării în M. Of. al României. 2.

Ordinele contestate nu reglementează procedura de ocupare a noilor posturi, emitentul acestora neavând o astfel de obligație legală. 2.

Neconformitatea actelor administrative aflate în discuție cu C.E.D.O. nu poate fi analizată în acest cadru procesual, procedura prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, modificată, fiind aplicabilă doar în măsura în care se invocă încălcarea unor acte normative de drept intern. 3. Recursul declarat de reclamantul V.C.C. În recursul său, reclamantul a solicitat modificarea sentinței, în sensul admiterii excepției de nelegalitate. În motivarea căii extraordinare de atac, recurentul a prezentat aceleași motive de nelegalitate ale actelor administrative deduse judecății, respectiv: - încălcarea principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative; - nepublicarea în M. Of. al României a actelor contestate; - nereglementarea procedurii de ocupare a noilor posturi aflate în organigrama instituției publice; - încălcarea principiului egalității în drepturi, statuat de art. 14 din C.E.D.O. 4. Apărările formulate de intimați Intimații au formulat întâmpinări în cauză în care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent și a apărărilor cuprinse în întâmpinări, dar și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Curtea de apel a fost investită, în temeiul art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, cu excepția de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 și a Ordinului I.G.J.R. nr. 0130052 din 10 iunie 2011 Prima instanță a respins excepția de nelegalitate pentru argumentele prezentate rezumativ la pct. I.2 din decizia de față. Detaliind problemele de drept deduse judecății și răspunzând la criticile formulate în memoriul de recurs, Înalta Curte constată următoarele: 1.1. În procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, modificată, instanța de contencios administrativ investită cu soluționarea unei excepții de nelegalitate este abilitată să verifice doar concordanța actului administrativ supus analizei cu actele normative care au forță juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Cu alte cuvinte, verificarea legalității actului administrativ contestat, pe calea excepției de nelegalitate, presupune cenzurarea acestuia prin raportare la dispozițiile legii, iar nu prin raportare la o situație de fapt. Ordinul M.A.I. nr. I/654 din 10 iunie 2011 a fost emis în baza Anexei nr. 3/19/2006 din Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe 2011, anexă care, în ceea ce privește M.A.I., prevedea o scădere cu 10.000 de posturi la capitolul 610: „Ordine publică și siguranța națională”. Ca atare, reorganizarea unităților din Jandarmeria Română era obligatorie și s-a concretizat prin emiterea ordinului contestat care a pus în aplicare actul normativ cu forță juridică superioară, aprobând: a) - organigramele unităților din J.R.; b) - ștatul de organizare al I.G.J.R.; c) - lista cu posturile, pe tipuri și categorii de funcții, grade militare, clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare, repartizate J.R.; d) - situația numerică a posturilor propuse în statele de organizare ale J.R. Ordinului I.G.J.R. nr. 0130052/2011, pune în aplicare prevederile Ordinului M.A.I. nr. I/654/2011, prin aprobarea ștatul de organizare al I.J.J. Botoșani. Așadar, în raport de cele anterior prezentate, se poate aprecia că ordinele analizate respectă principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative. 1.2. Publicarea și comunicarea reprezintă condiții procedurale posterioare ale actelor administrative. Ele prezintă un interes deosebit pentru stabilirea momentului de la care actele administrative urmează să intre în vigoare și să producă efecte juridice. Ca regulă generală, actele administrative normative se publică, iar actele administrative individuale se comunică persoanelor interesate. Ceea ce susține recurentul, respectiv nepublicarea celor două ordine în M. Of. al României, excede sensului și scopului excepției de nelegalitate, fiind vorba despre o condiție procedurală posterioară emiterii acestora. Cu alte cuvinte, critica referitoare la încălcarea principiului publicității actelor administrative nu poate fi analizată în acest cadru procesual. 1.3. În mod corect, prima instanță a reținut că ordinele contestate nu reglementează procedura de ocupare a noilor posturi din cadrul I.J. Botoșani, emitentul acestora neavând o astfel de obligație legală. 1.4. Principiul egalității în drepturi, consacrat constituțional prin art. 16 din Legea fundamentată nu a fost încălcat, deoarece cele două acte administrative deduse controlului de legalitate se aplică în privința tuturor persoanelor vizate de efectele lor. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Față de împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect dispozițiile normative anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, coroborat cu art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.