ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1361/2013

Asupra cauzei civile de față:

Prin sentința civilă nr. 1712 din 09

iulie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 3286/325/2007, Tribunalul Timiș, a admis

în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta SC V.H. SRL Carani împotriva

pârâților M.I., S.I.A., B.A., Z.O., T.I., L.D., G.C., I.R., J.I., N.V., P.G., C.M.,

B.P., P.N. și T.V.I. și a dispus rezolutiunea promisiunii de vânzare-cumpărare

intervenită între părți și autentificată cu din 11 mai 2006 la B.N.P. S.C..

Împotriva acestei sentinței au

declarat apel atât mandatarul D.A., cât și pârâții M.I., S.I.A., Z.O., T.I., L.D.,

G.C., I.R., J.I., N.V., P.G., C.M., B.P., P.N. și T.V.I..

Prin decizia civilă nr. 359/A din 14

noiembrie 2010, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins, ca

neîntemeiate, apelurile declarate de pârâții D.A. și M.I. împotriva sentinței

civile nr. 1712 din 09 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr.

3286/325/2007 și a anulat, ca netimbrate, apelurile declarate împotriva

aceleiași sentințe de către pârâții S.I.A., Z.O., T.I., L.D., G.C., I.R., J.I.,

N.V., P.G., C.M., B.P., P.N. și T.V.I..

Împotriva menționatei decizii au declarat

și motivat recurs, în termen legal, apelanții-pârâți D.A., M.I., S.I.A., T.I., L.D.,

G.C., I.R., J.I., N.V., P.G., C.M., B.P., P.N., T.V.I. și de Z.O..

În ședința publică din data de 18

noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a pus în discuție

netimbrarea cererilor de recurs, părțile prezente având poziția menționată în practicaua

deciziei.

Prin decizia nr. 8231 din 18 noiembrie

2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I

civilă, a anulat recursurile, ca netimbrate.

Înalta Curte a constatat următoarele:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997

modificată, privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse

la instanțele judecătorești, cu excepțiile prevăzute de lege, se timbrează în raport

cu criteriile stabilite de art. 2 și 3.

Art. 11 din Legea nr. 146/1997 modificată,

privind taxele judiciare de timbru din aceeași lege statuează criteriile de stabilire

a taxei judiciare de timbru pentru cererile prin care se exercită căile de atac

împotriva hotărârilor judecătorești.

În fine, art. 20 din Legea privind taxele

judiciare de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat,

iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează

cu anulare acțiunii sau cererii.

Așa fiind, întrucât recurenților li s-a

comunicat odată cu citația obligația de plată a taxei judiciare de timbru și cuantumul

acesteia, precum și cuantumul timbrului judiciar, dar nu s-au conformat acestei

obligații și nu au contestat cuantumul acesteia prin formularea unei cereri de reexaminare,

recursurile declarate urmează a fi anulate ca netimbrate.

Împotriva acestei decizii, au formulat

contestație în anulare contestatorii S.I.A., C.M., J.I., P.G., B.P., N.V., T.I.,

I.S., M.I., P.N., I.R. și T.V.I., invocând în drept dispozițiile art. 318 C.

proc. civ..

În dezvoltarea motivului de contestație

în anulare s-a invocat că instanța de recurs, soluționând recursul a omis să analizeze

unul dintre motivele de recurs, fără a indica și dezvolta care dintre motivele de

recurs nu a fost analizat.

Ulterior, contestatorii au precizat că

în raport de obiectul judecății nu datorau taxă judiciară de timbru iar cuantumul

stabilit de către instanță este prea mare.

În cursul judecății, urmare a decesului

contestatorilor I.R. și P.N., au fost introduși în cauză moștenitorii legali.

Contestația în anulare este nefondată.

Art. 318 C. proc. civ. prevede două motive

pentru exercitarea contestației în anulare specială, respectiv: dezlegarea dată

prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și respingând

recursul sau admițându-l în parte, instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul

din motivele de modificare sau de casare.

Prezenta contestație în anulare este întemeiată

pe dispozițiile art. 318 teza I-a C. proc. civ., contestatorii susținând că hotărârea

instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.

Art. 318 C. proc. civ. vizează greșeli

de fapt involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor,

de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Dacă s-ar da examinării unei hotărâri în cadrul contestației în anulare limite mai

largi, ar însemna să se schimbe caracterul contestației în anulare de cale de atac

extraordinară, privind anumite neregularități prevăzute de lege, ceea ce nu este

în spiritul reglementării date de lege acestei instituții.

Or, în cauza de față nu se poate reține

acest motiv al contestației în anulare, neputându-se susține că instanța a săvârșit

greșeli de ordin procedural, care să fi avut darea, în consecință, a unei soluții

greșite, întrucât hotărârea pronunțată este rezultatul analizei excepției de netimbrare

a căii de atac, care a fost apreciată ca fondată,raportat la faptul că recurenții

au fost citați cu mențiunea privind obligația de plată a taxei judiciare de timbru

și cuantumul acesteia, precum și cuantumul timbrului judiciar, dar nu s-au conformat

acestei obligații și nici nu au contestat cuantumul sau legalitatea impunerii prin

formularea unei cereri de reexaminare.

Această judecată a instanței asupra excepției

de netimbrare a căii de atac nu poate fi apreciată ca fiind o greșeală materială.

Având în vedere aceste considerente, urmează

ca în baza art. 320 C. proc. civ. a se respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorii M.I., S.I.A., T.I.,

I.R., decedat ulterior, continuată de moștenitoarea I.S., J.I., N.V., P.G., C.M.,

B.P., T.V.I. și P.N., decedat ulterior, continuată de moștenitorul F.E. împotriva

deciziei nr. 8231 din 18 noiembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția

I

civilă, în Dosarul nr. 3286/325/2007.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 martie 2013.