ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1505/2015

Decizia nr. 1505/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții A., B., C., D. și E. au chemat în judecată pe pârâții F., G. Dolj, H. Craiova, I., J. Craiova și K. Craiova, solicitând obligarea pârâților, potrivit competențelor fiecăruia, la emiterea Ordinului de acordare a distincției "Diploma de Excelență" pe numele fiecăruia dintre reclamanți, precum și acordarea drepturilor bănești aferente acestei distincții.

Prin sentința nr. 865 din data de 29 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Dolj, invocată de pârâtul F. prin întâmpinare și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 998 din 29 octombrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D. și E., în contradictoriu cu pârâții F., G. Dolj, H. Craiova, I. Craiova, J. Craiova, L., K.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit art. 113 lit. b) și art. 114 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, diploma de excelență „Gheorghe Lazăr" se acordă cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, cu activitate deosebită în învățământ, iar diploma este însoțită de un premiu de 20%, 15% sau 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.

Instanța a constatat că metodologia de acordare se stabilește prin Regulament aprobat de F., respectiv Ordinul F. nr. 5435 din 23 octombrie 2005, modificat prin Ordinul F. nr. 4140 din 14 iunie 2008 și Ordinul F. nr. 4140/2010. Conform acestei metodologii, instanța a reținut că reclamanții au fost evaluați, au primit punctajele corespunzătoare, iar dosarele au fost înaintate G., fiind aprobată de Consiliul de Administrație al Inspectoratului lista finală a cadrelor didactice ce îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru acordarea premiului. Potrivit adresei din data de 15 octombrie 2010, listele au fost înaintate către minister, cu precizarea că se încadrează în limita de 6% din numărul total de cadre didactice cu grad I din județul Dolj și cu încadrarea în fondurile prevăzute de fiecare primărie.

În ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile invocată prin întâmpinare de către pârâtul F., Curtea a constatat că obligația de a emite Ordinul privind Distincția revine F., în temeiul dispozițiilor art. 13 alin. (6) din Ordin, într-un termen expres stabilit, iar neîndeplinirea obligației echivalează cu un refuz nejustificat, asimilat actului administrativ, motiv pentru care, în raport de dispozițiile art. 7 alin. (5), coroborat cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu este necesară plângerea prealabilă, fiind astfel respinsă excepția invocată.

A mai reținut instanța că din interpretarea prevederilor art. 24 alin. (2) și art. 30 alin. (7) din Legea cadru nr. 330/2009, și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2011, rezultă că în anii 2010 și 2011 nu se aplică dispozițiile legale referitoare la acordarea premiilor individuale. A constatat instanța că distincția „Gheorghe Lazăr" este asimilată cu un premiu individual, de natură salarială, ce se acordă în legătură cu activitatea didactică, având natura unui venit salarial asimilat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții A., B., C., D. și E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia nr. 7759 din data de 13 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiției, secția de contencios administrative și fiscal, a admis recursul formulat de reclamanții A., B., C., D., E., a casat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat obligarea pârâților, potrivit competențelor fiecăruia, la emiterea ordinului de acordare a distincției „Diploma de excelență", pe numele fiecăruia dintre reclamanți, precum și la acordarea drepturilor bănești aferente acestei distincții.

Reclamanții au invocat în susținerea cererii de chemare în judecată dispozițiile art. 1, 11, 12 și 13 alin. (9) din Ordinul F. nr. 5435/2006, precizând expres în cadrul cererii faptul că sunt îndreptățiți la acordarea distincției „Diploma de excelență", în calitate de profesori pensionari și pentru întreaga activitate depusă, precum și la acordarea premiului aferent acesteia, în procent de 20% din media veniturilor realizate în ultimul an de activitate.

Din considerentele sentinței recurate rezultă faptul că instanța de fond a avut în vedere metodologia de acordare a diplomei „Gheorghe Lazăr", care este o distincție separată prevăzută de O.G. nr. 5435/2006, ce presupune alte criterii de acordare, potrivit prevederilor art. 13 din respectivul ordin și nu metodologia de acordare a diplomei de excelență, prevăzută de dispozițiile art. 11 și 12, invocate de părți în susținerea acțiunii.

Înalta Curte a apreciat, astfel, că hotărârea recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, nerespectându-se prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte a apreciat că instanța de fond nu a stăruit prin toate mijloacele legale în vederea stabilirii situației de fapt, nesocotind astfel dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

A. Prin sentința nr. 174 din 21 mai 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal,

pronunțată în fond după casarea dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție,

a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., în contradictoriu cu pârâții F., G. Dolj, H. Craiova, I. Craiova, J. Craiova, L., K.

A fost obligat pârâtul F. să emită reclamanților A., B., C., E., ordinul de acordare a distincției "Diplomă de Excelență", iar pârâții H. Craiova

,

I. Craiova, M. Craiova, și K. Craiova, să achite acelorași reclamanți drepturile bănești aferente acestei distincții.

Instanța a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul I.S.J. Dolj. și, de asemenea, a respins acțiunea formulată de reclamanta D.

B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței;

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanții au desfășurat activitate didactică în calitate de profesori în unitățile școlare pârâte, în prezent fiind pensionați, prin cererea de față solicitând obligarea pârâților, potrivit competențelor fiecăruia, la emiterea ordinului de acordare a distincției „Diploma de excelență”, precum și la acordarea drepturilor bănești aferente acestei distincții.

Potrivit art. 113 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 128/1997,

„în afara distincțiilor prevăzute la art. 112, ministrul învățământului este autorizat să acorde personalului didactic și de cercetare din învățământ următoarele distincții și premii: e) Diploma de excelență se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învățământ; diploma este însoțită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni”.

Potrivit art. 11 din Ordinul F. nr. 5435/2006,

diploma de excelență, a cărei machetă este prevăzută în anexa nr. 5, se acordă, pentru merite în dezvoltarea curriculumului și/sau managementului educațional, cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I, pensionari sau pensionabili, cu activitate efectivă în învățământ și care au obținut calificativul "foarte bine

"

cel puțin 25 de ani, pentru merite deosebite în activitatea didactică, care au dat dovadă de profesionalism, deontologie profesională și conduită morală incontestabile și care îndeplinesc cel puțin două dintre criteriile menționate la art. 5 lit. b), c) și d), iar potrivit art. 12 din același act normativ, diploma de excelență este însoțită de un premiu a cărui valoare este de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.

Art. 13 din

Ordinul F. nr. 5435/2006 stabilește calendarul și procedura de acordare a distincției, procedură care presupune întocmirea și depunerea de către solicitant la conducerea unității de învățământ a unei cereri și a raportului de autoevaluare, însoțite de documentele doveditoare, analiza dosarului de către consiliul de administrație al unității de învățământ, înaintarea documentelor către inspectoratul școlar, cu confirmarea existenței fondurilor pentru plata premiilor până la 15 aprilie a fiecărui an, întocmirea listelor solicitanților ale căror cereri au fost admise, în limita a 6% din

numărul total de cadre didactice cu gradul didactic I din județ și înaintarea acestor liste, până la data de 5 mai a fiecărui an, F., căruia îi revine obligația de a elabora ordinul de acordare a distincțiilor până la data de 15 iunie a fiecăruia an.

Plata premiilor urmează a fi făcută de unitatea de învățământ la care au fost angajate cadrele didactice beneficiare, din bugetul consiliilor locale/consiliilor județene, cu încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație.

În cauza de față, conformându-se procedurii și calendarului stabilite de dispozițiile anterior citate, reclamanții A., B., C. și E. au depus dosarele pentru înscrierea la concursul privind acordarea de distincții personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat pentru anul 2009, până la data de 15 aprilie 2009.

În urma analizei dosarelor și constatării îndeplinirii criteriile prevăzute de art. 11 din Ordinul F. nr. 5435/2006, solicitările celor patru reclamanți au fost admise, în ședința Consiliului de Administrație al G. Dolj din 30 aprilie 2009, fiind validate rezultatele finale pentru acordarea de distincții și premii în anul 2009, iar, prin adresa din 05 mai 2009, G. Dolj a înaintat F. listele personalului didactic ce urmează a primi distincții în anul 2009, liste în cuprinsul cărora, la tabelul privind acordarea distincției „ Diploma de excelență” se regăsesc și reclamanții A., B., C. și E. În aceeași adresă se menționează că lista înaintată este întocmită în limita a 6% din numărul total de cadre didactice cu gradul didactic I din județul Dolj, cu încadrarea în fondurile prevăzute de fiecare primărie.

Instanța a reținut că pârâtul F. nu și-a îndeplinit obligația stabilită de art. 13 din Ordinul F. nr. 5435/2006, neelaborând ordinul de acordare a distincțiilor până la 15 iunie 2009.

Justificându-și omisiunea de a emite ordine de acordare a distincțiilor pentru anul 2009, prin nota din 21 octombrie 2009, pârâtul F. a precizat că abia la 30 septembrie 2009 ministrul educației a semnat ordinul privind acordarea distincțiilor și premiilor personalului didactic, fiind depășit termenul prevăzut de Ordinul nr. 5435/2006, astfel că nu mai este posibilă emiterea acestuia pentru anul 2009. Potrivit aceleiași note, în anul financiar următor, inspectoratele școlare vor acorda prioritate profesorilor care au fost validați de consiliile de administrație în cursul anului 2009.

În privința reclamantei D., Curtea reține că, în mod similar celorlalți patru reclamanți, și aceasta s-a conformat procedurii prevăzute de Ordinul nr. 5435/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 4140 din 14 iunie 2010, depunând dosarul de înscriere la concurs, pentru anul 2010, la data de 15 aprilie 2010.

În ședința Consiliului de Administrație al G. Dolj din data de 05 octombrie 2010, a fost validat concursul pentru acordarea de distincții și premii în anul 2010 privind pe reclamantă, iar prin adresa din 15 octombrie 2010 G. Dolj a înaintat F. listele personalului didactic ce urmează a primi distincții în anul 2010, liste în care se regăsește atât reclamanta D., cât și ceilalți 4 reclamanți cărora, potrivit notei din 21 octombrie 2009, urma să li se acorde prioritate.

La solicitarea F., G. Dolj a transmis din nou aceste liste prin adresa din 09 noiembrie 2010.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul F. invocă imposibilitatea emiterii ordinului pentru acordarea distincțiilor cadrelor didactice determinată de adoptarea Legii nr. 330/2009, care, prin art. 30 alin. (7), interzice acordarea premiilor individuale.

Ori, Curtea constată că Legea nr. 330/2009 invocată de pârât a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2010, în vreme ce procedura prevăzută de dispozițiile art. 13 din Ordinul nr. 5435/2006 în privința reclamanților A., B., C. și E. a fost finalizată de G. Dolj încă de la data de 05 mai 2009, prin transmiterea listei personalului didactic, ce urma a primi distincții în anul 2009, către F., care, la rândul său, avea obligația emiterii ordinului de conferire a distincției până la data de 15 iunie 2009.

În aceste condiții, neîndeplinindu-și obligația care îi revenea potrivit dispozițiilor legale incidente la momentul derulării procedurii, din considerente ce țin de culpa exclusivă a acestuia în organizarea propriei activități, pârâtul F. nu poate invoca dispoziții legale ulterioare momentului până la care trebuia să emită ordinul de acordare a distincțiilor, celor patru reclamanți neputându-li-se opune o interdicție inexistentă la momentul formulării solicitării. Ca atare, față de conformarea întocmai dispozițiilor aplicabile în legătură cu acordarea distincției „Diploma de excelență”, atât de către reclamanți cât și de către inspectoratul școlar și îndeplinirea condițiilor impuse de dispozițiile Ordinului F. nr. 5435/2006, Curtea constată că nu există niciun motiv care să justifice refuzul pârâtului de a emite ordinul de acordarea a distincției reclamanților A., B., C. și E.

Instanța de primă jurisdicție a reținut că apărările pârâtului F. sunt fondate în ceea ce privește acțiunea reclamantei D., a cărei cerere pentru acordarea distincției, așa cum s-a reținut anterior, a fost formulată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009, respectiv la data de 15 aprilie 2010.

Instanța reține că, întrucât distincția „Diploma de excelență” este însoțită de un premiu în bani, reprezentând 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de cadrul didactic, este neîndoielnic că acesta are natura unui premiu de natură salarială în privința căruia, chiar dacă se acordă o singură dată la încheierea activității, sunt aplicabile dispozițiile legilor de salarizare anterior citate, motiv pentru care Curtea constată că refuzul pârâtului F. de a emite ordinul de acordare a distincției nu este unul nejustificat în privința reclamantei D.

Față de dispozițiile art. 13 alin. (9) lit. a) din Ordinul F. nr. 5435/2006, potrivit cărora „ p

lata premiilor se va face de unitatea de învățământ la care sunt (au fost) angajate cadrele didactice beneficiare, din bugetul consiliilor locale/consiliilor județene, cu încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație”, unitățile școlare pârâte în cadrul cărora cei patru reclamanți au desfășurat activitate au fost obligate la plata către aceștia a drepturilor bănești aferente distincției „Diploma de excelență”.

Cât privește cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar Dolj, având în vedere că, așa cum s-a reținut anterior, acest pârât și-a îndeplinit, integral și în termenele legale, obligațiile ce-i reveneau în legătură cu acordarea distincției reclamanților, neputându-i fi imputat refuzul F. de emitere a ordinului în acest sens, Curtea a constatat că acțiunea cu privire la acest pârât nu este fondată.

Prin cererea de recurs formulată, recurenta D. a criticat hotărârea instanței de fond ca nelegală și netemeinică, arătând că sentința atacată a fost pronunțată cu interpretarea eronată a probatoriului administrat și cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

A arătat faptul că a îndeplinit toaste cerințele impuse de legislația în vigoare și a respectat întru totul etapele stabilite de procedura specifică acordării acestei distincții, unică, prin acordarea ei la încheierea activității didactice pentru un cadru didactic merituos.

S-a arătat că este greșită referirea instanței de fond la incidența în cauză a dispozițiilor art. 41 și 55 alin. (2) din C. fisc., în sensul că drepturile bănești la care este îndreptățită prin “Diploma de Excelență” au natura unui venit salarial asimilat, întrucât, așa cum rezultă din enumerarea expresă și limitativă prevăzută de art. 55 din C. fisc., acest gen de venituri nu se regăsesc prevăzute distinct și nici nu pot fi asimilate unei alte categorii salariale.

S-a arătat faptul că premiul în bani aferent distincției “Diploma de Excelență” are un caracter unic și excepțional, acordându-se o singură dată pentru întreaga carieră didactică.

Recurentul F. a criticat hotărârea instanței de fond, solicitând admiterea recursului și, în urma rejudecării cauzei, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

Ministerul a arătat că a solicitat tuturor G. să confirme existența fondurilor pentru plata premiilor aferente disticțiilor, iar majoritatea inspectoratelor școlare, cu trei excepții, au comunicat că au fost prevăzute în proiectele de buget fondurile necesare pentru plata acestor premii, dar plata efectivă s-ar realiza numai în cazul unei rectificări bugetare pozitive.

S-a susținut că nu a fost emis ordinul de acordare a distincțiilor, deoarece această acțiune a fost și rămâne condiționată de acordarea premiului, care ar trebui să însoțească diploma în discuție, astfel încât refuzul ministerului de a emite ordinul nu este nejustificat, ci este întemeiat.

Recurentul a susținut că întrucât Legea cadru nr. 330/2009 a stabilit că ordonatorii de credite nu mai pot acorda premii în bani, iar în absența premiului în bani, F. s-a aflat în imposibilitate de a acorda distincția Diploma Gheorghe Lazăr, deci de a emite ordinul respectiv.

II. Decizia instanței de recurs;

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul pârâtului F. și va admite recursul reclamantei, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de pârâtul F., având în vedere faptul că critica sa vizează diploma Gheoghe Lazăr, care nu a făcut obiectul acțiunii introductive, fiind invocate motive străine de natura pricinii, motiv pentru care sentința instanței de fond, ce a vizat admiterea acțiunii reclamanților, va fi menținută în totalitate de instanța de control judiciar.

Critica formulată de recurenta-reclamantă va fi primită de Înalta Curte, care va modifica sentința instanței de fond, în ceea ce o privește pe aceasta, în parte, în sensul că va fi admisă numai cererea de obligare a pârâtului F. la emiterea ordinului de acordare a distincției diploma de excelență.

Înalta Curte a constatat că argumentul instanței de fond, ce a determinat respingerea acțiunii reclamantei D., a vizat faptul că aceasta a formulat cererea de acordare a distincției după intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, motiv pentru care a apreciat că aceste dispoziții îi sunt aplicabile.

Instanța de control judiciar a constatat că această interpretare a dispozițiilor legale reprezintă o greșeală de judecată, motiv pentru care recursul formulat de reclamantă va fi admis pentru motivele și în limitele ce vor fi arătate în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art. 11 din Ordinul nr. 5435/2006, diploma de excelență se acordă, pentru merite în dezvoltarea curriculumului și/sau managementului educațional, cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I, pensionari sau pensionabili, cu activitate efectivă în învățământ și care au obținut calificativul "foarte bine" cel puțin 25 de ani, pentru merite deosebite în activitatea didactică, care au dat dovadă de profesionalism, deontologie profesională și conduită morală incontestabile și care îndeplinesc cel puțin două dintre criteriile menționate la pct. b), c) și d) de la art. 5.

Potrivit art. 12 și 13 din același ordin, diploma de excelență este însoțită de un premiu a cărui valoare este de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate, iar pentru atribuirea distincțiilor "diplomei de excelență", solicitantul întocmește și depune la conducerea unității de învățământ cererea și raportul de autoevaluare însoțite de documentele doveditoare, conform criteriilor menționate anterior, până la data de 31 martie, consiliul de administrație al unității de învățământ analizează dosarul și formulează aprecieri sintetice, asupra activității fiecărui solicitant, până la data de 10 aprilie, iar directorul unității de învățământ înaintează la inspectoratul școlar cererea, raportul de autoevaluare cu anexele doveditoare și aprecierea consiliului de administrație, până la data de 15 aprilie.

Conform art. 13 pct. 6, 7, 8 și 9 din Ordinul nr. 5435/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 4140/2010, consiliul de administrație al inspectoratului școlar, pe baza rezultatelor definitive, stabilește numărul cadrelor didactice care urmează a primi distincții, în limita a 6% din numărul total de cadre didactice cu gradul didactic I din județ/Municipiul București, cu excepția adresei de mulțumire publică și cu încadrarea în fondurile bugetare alocate/comunicate de fiecare primărie; listele cuprinzând datele solicitanților validați, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, vor fi înaintate la F. până la data de 5 mai, iar F. verifică listele înaintate de inspectoratele școlare și elaborează ordinul de acordare a distincțiilor, până la data de 30 octombrie, urmând ca plata premiilor să se va facă de către unitatea de învățământ la care sunt (au fost) angajate cadrele didactice beneficiare, din bugetul consiliilor locale/consiliilor județene, cu încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație.

În cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că reclamanta a urmat procedura prevăzută de lege, conformându-se acesteia, fiind validat dosarul său de G. Dolj, care a înaintat la minister listele personalului didactic ce urmează a primi distincții în anul 2010, iar recurenta-reclamantă și intimații-pârâți se aflau pe listele înaintate, motiv pentru care refuzul pârâtului de acordare a distincțiilor este nejustificat.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că reclamanta a urmat întreaga procedură prevăzută de lege până la momentul elaborării ordinului de acordare a distincțiilor de către pârât, reclamanta făcând dovada că a îndeplinit toate condițiile impuse de legiuitor.

Dreptul reclamantei cu privire la acordarea distincției amintite s-a născut în mod valabil la momentul la care toate condițiile impuse de Ordinul nr. 5435/2006 au fost îndeplinite, iar refuzul F., nejustificat, se impune a fi înlăturat prin obligarea acestuia la îndeplinirea obligației care îi revine, respectiv de emitere a ordinului.

În ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor prevăzute de art. 30 alin. (7) din Legea nr. 330/2009, care prevede că dispozițiile referitoare la acordarea premiilor individuale nu se aplică în anul 2010, Înalta Curte apreciază că măsura restrictivă prevăzută de acest text, deși a fost menținută și în anii următori, are un caracter temporar și nu poate justifica legal inacțiunea pârâtului F. de a emite ordinul, întrucât efectele distincției nu se limitează la drepturile patrimoniale, ci are și rolul de recunoaștere a meritelor deosebite în activitatea didactică desfășurată.

Referitor la drepturile bănești solicitate de reclamantă, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 330/2009 prevede că „premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor alocate cu această destinație de către ordonatorul principal de credite…”, impunând condiția de încadrare în fondurile bugetare aprobate sau alocate. Potrivit art. 30 alin. (7) din aceeași lege, „prevederile art. 19 alin. (2), art. 20 și art. 24 nu se aplică în anul 2010.”

Prin urmare, în anul 2010, ordonatorii de credite nu pot acorda premii în bani, motiv pentru care Înalta Curte reține că pentru reclamantă nu există temei legal pentru plata drepturilor bănești solicitate.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 285/2010 și art. 7 din Legea nr. 283/2011, prevăd faptul că, în anii 2011 și 2012, autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare, nu vor acorda premii și prime de vacanță.

Pentru

considerentele expuse,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul pârâtului F. și va admite recursul reclamantei D..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de F. împotriva sentinței nr. 174 din 21 mai 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite recursul declarat de D. împotriva aceleiași sentințe.

Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei D.

Obligă pârâtul F. să emită ordin prin care să acorde reclamantei distincția „Diplomă de Excelență”.

Respinge cererea reclamantei de acordare a drepturilor bănești.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de astăzi 1 aprilie 2015.