ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 373/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 373/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 5 din data de 9 aprilie 2012 Tribunalul Ilfov, în temeiul art. 334 C.

proc. pen. a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării

juridice, în ceea ce îl privește pe inculpatul V.M.T., din infracțiunea

prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74

1

C. pen. si a art. 13 C. pen.

În temeiul art. 334 C. proc. pen. a dispus cu privire la inculpații V.M.T.

și M.L.A., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 9 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în

infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 10 alin. (1) teza I

din Legea nr. 241/2005 pentru inculpatul V.

În temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005,

cu aplicarea art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.,

cu aplic. art. 80 alin. (1) si (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.M.T. (fiul

lui C. și S.) la pedeapsa închisorii de 1 an si 6 luni pentru săvârșirea

infracțiunii de evaziune fiscala în formă continuată.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa

accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) și lit. c) (interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa

funcția de administrator într-o societate comercială) C. pen.

În temeiul art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 291 C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și cu

aplic. art. 80 alin. (1) și (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.M.T. la

pedeapsa închisorii de 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în

forma participației improprii, în formă continuată.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa

accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) și c) (interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcția de

administrator intr-o societate comercială) - C. pen.

În temeiul art. 36 alin. (1) C. pen. rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C.

pen., a descontopit în ceea ce îl privește pe inculpatul V.M.T., pedeapsa

principală rezultantă de 4 ani și 9 luni de închisoare aplicată prin

sentința penală nr. 427/2011 a Judecătoriei Sectorului 5 București (rămasă

definitivă la data de 07 decembrie 2011) în cele două pedepse componente,

respectiv, în pedeapsa de 4 ani și 9 luni închisoare și în pedeapsa de 4 ani și

6 luni de închisoare. A contopit aceste două pedepse, repuse în

individualitatea lor, cu cele două pedepse aplicate prin prezenta sentință,

inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani si 9 luni de

închisoare, la care a aplicat un spor de 6 luni de închisoare, în final

inculpatul V.M.T. urmând să execute o pedeapsa principală rezultantă de 5 ani

și 3 luni de închisoare.

În temeiul art. 36 alin. (1) C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen.

și art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului, ca pedeapsa complementară,

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit.

b) și c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale

rezultante.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă

accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) și c) C. pen.

În temeiul art. 36 alin. (3) C. pen. rap. la art. 88 alin. (1) C. pen.,

a dedus din cuantumul pedepsei principale rezultante de 5 ani și 3 luni de

închisoare aplicate inculpatului, durata reținerii, arestării preventive și

deținerii acestuia, inclusiv în altă cauză, de la 21 octombrie 2010 la 22

octombrie 2010 inclusiv, precum și de la 13 decembrie 2011 lăzi.

În temeiul art. 420 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ca la momentul

rămânerii definitive a prezentei sentințe anularea mandatul de executare a pedepsei

închisorii nr. 549 din 08 decembrie 2011, emis de către Judecătoria Sectorului

5 București și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, de

către Tribunalul Ilfov, pentru pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 3

luni de închisoare aplicate inculpatului prin prezenta sentință.

În temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005,

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen. și cu aplic. art. 80 alin. (1) și (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.L.A.

(fiul lui M.C. si F.) la pedeapsa închisorii de 2 ani și 9 luni, pentru

săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului, ca pedeapsa

complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a, lit. b) și c) (interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa

funcția de administrator intr-o societate comercială) C. pen., pe o perioadă de

5 ani după executarea pedepsei principale de 2 ani și 9 luni de închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, ca

pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a, lit. b) și c) (interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa

funcția de administrator intr-o societate comercială) C. pen.

În temeiul art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., art. 80 alin. (1) și (2) C. pen., a condamnat pe

inculpatul M.L.A. la pedeapsa închisorii de 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii

de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă

accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) și c) (interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcția de

administrator intr-o societate comercială) C. pen.

În temeiul art. 291 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și cu aplic. art. 80 alin. (1) și (2) C. pen., a

condamnat pe inculpatul M.L.A. la pedeapsa închisorii de 4 luni pentru

săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă

accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) și lit. c) (interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa

funcția de administrator într-o societate comercială) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a

contopit cele trei pedepse aplicate prin prezenta sentință, inculpatul urmând

să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 9 luni de închisoare, la care

aplică un spor de 3 luni de închisoare, în final inculpatul M.L.A. urmând să

execute o pedeapsa principală rezultantă de 3 ani de închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (1) și art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului,

ca pedeapsa complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după

executarea pedepsei principale rezultante.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, ca

pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În temeiul art. 86

!

alin. (2) C. pen., a dispus suspendarea

sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante pe o durata de 8

ani, termen de încercare stabilit conform art. 86

2

alin. (1) C. pen.

în temeiul art. 36 alin. (3) C. pen. rap. la art. 88 alin. (1) C. pen., a

constatat că inculpatul a fost reținut de la 20 octombrie 2010 până la 21

octombrie 2010 inclusiv, termenul de încercare stabilit conform art. 86

2

alin. (1) C. pen. fiind de 8 ani.

În temeiul art. 86

3

alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca

pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor masuri de

supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare

sociala a infractorilor de pe lângă Tribunalul Giurgiu, la datele fixate de

acest Serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele

sale de existență.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat pe durata suspendării

sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante, executarea

pedepsei accesorii.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. a pus în vedere inculpatului

dispozițiile art. 86

4

C. pen., privind revocarea suspendării sub

supraveghere.

În temeiul art. 115 C. pen. a dispus luarea, față de inculpatul M.L.A.,

a măsurii de siguranță a interzicerii dreptului de a ocupa funcția de

administrator într-o societate comercială.

În temeiul art. 7 alin. (2) și art. 21 lit. g) din Legea nr. 26/1990 a

dispus înregistrarea, la rămânerea definitiva a prezentei hotărâri, a

mențiunilor cuvenite la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

În temeiul art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 - 999 C.

civ. (în redactarea anterioară Legii nr. 287/2009 și a Legii nr. 71/2011), a

constatat că inculpatul V.M.T. a acoperit integral contravaloarea prejudiciului

(în cuantum de 1.388.905.lei) cauzat de către acesta părții civile A.N.A.F. – D.G.F.P.

a Jud. Ilfov iar inculpatul M.L.A. a acoperit parțial (până la concurența sumei

de 20.000. de lei) contravaloarea prejudiciului (în cuantum total de

694.326.lei) cauzat de către acesta părții civile A.N.A.F. – D.G.F.P. a

Județului Ilfov;

A obligat pe inculpatul M.L.A. la plata către partea civilă A.N.A.F. – D.G.F.P.

a Județului Ilfov a sumei de 674.326. lei, cu titlu de daune materiale,

reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat (și neacoperit ulterior), la

care se adaugă obligațiile fiscale accesorii - majorări, penalități, dobânzi -

calculate, conform C. proc. fisc., de la data când obligația a devenit scadenta

si pana la data executării integrale a plății.

În temeiul art. 353 C. proc. pen. rap. la art. 163 - 166 C. proc. pen., a

menținut sechestrul asigurător asupra sumei de 1.388.905 lei, depusă de

inculpatul V.M.T. în contul C. Bank - Agenția Sala Palatului și C. Bank Agenția

Victoria, suma fiind transferată în contul Trezoreriei Ilfov, precum și

sechestrul asigurător asupra sumei de 20.000 lei depusă de inculpatul M.L.A. în

contul C. Bank - Agenția Victoria, suma fiind transferată în același cont al

Trezoreriei Ilfov . în temeiul art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea

ștampilelor ce au fost folosite la falsificarea de facturi fiscale și de

chitanțe în cauză, ștampile indisponibilizate la Camera de corpuri delicte din cadrul

I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar, potrivit dovezii din 05 iulie 2011.

În temeiul art. 348 C. proc. pen. a anulat, la rămânerea definitivă a prezentei

sentințe, facturile fiscale și chitanțele falsificate în cauză, respectiv:

factura din data de 03 septembrie 2009 emisă în numele SC B.C. SRL, factura din

data de 14 septembrie 2009 emisă în numele SC A.I. SRL, factura din data de 03

august 2009 emisă în numele SC K.R.C. SRL, factura din 01 septembrie 2009 emisă

în numele SC A.I. SRL, facturile din 04 august 2009 și din 26 august 2009 emise

în numele SC C.T. SRL, factura din 03 septembrie 2009, factura din 15 decembrie

2009 emise în numele SC B.C. SRL, facturile din 05 august 2009 și din 10

septembrie 2009, precum și facturile din 03 noiembrie 2009, din 09 noiembrie 2009,

din 20 noiembrie 2009 și din 30 noiembrie 2009, emise în numele SC C.F.C. SRL, chitanțele

emise în numele SC C.F.C. SRL, facturile emise în numele SC K.R.C. SRL,

facturile din 29 decembrie 2009 și din 02 decembrie 2009 emise în numele SC P. SRL.

În temeiul art. 191 C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre cei doi

inculpați la plata sumei de 2.500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare

avansate de către stat în cauză.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond, având în vedere poziția

procesuală a inculpaților M.L.A. și V.M.T., de recunoaștere a vinovăției, în

condițiile art. 320 C. proc. pen. a reținut următoarea situație de fapt.

La data de 09 august 2010, organele de poliție judiciară din cadrul

I.G.P.R. - Direcția de investigare a fraudelor au fost sesizate prin denunț de către

numiții P.D. și G.M.E. cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune

fiscală de către inculpații V.M.T. și M.L.A., în calitate de reprezentanți ai

SC E.S. SRL, respectiv SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL. în acest sens, P.D. și G.M.E.

au pus la dispoziția organelor de poliție judiciară mai multe contracte

încheiate între societățile controlate de către cei doi inculpați și diferite

alte societăți comerciale, exemplarele 2 și 3 ale unor facturi fiscale și

chitanțe emise către SC E.S. SRL, SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL (exemplare care potrivit

normelor contabile, trebuiau să se regăsească la emitent), ștampile aparținând

societăților în numele cărora au fost emise documentele fiscale și mai multe acte

contabile deteriorate parțial prin ardere, aparținând SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL

cu privire la care au declarat că au fost incendiate de către inculpatul M.L.A.,

spre a se sustrage verificărilor din partea organelor de control fiscal, în

momentul în care P.D. (motivat de faptul că cei doi inculpați nu și-au

respectat obligațiile contractuale) le-a adus la cunoștință că va sesiza Garda

Financiară.

Din declarațiile denunțătorilor rezultă că toate înscrisurile

puse la dispoziția organelor de poliție judiciară, reprezentând documente

fiscale emise către SC E.S. SRL, SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL, au fost folosite

de către inculpații M.L.A. și V.M.T. pentru a înregistra cheltuieli fictive în

evidențele contabile, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor și

taxelor datorate bugetului de stat. Documentele fiscale respective au fost

întocmite în numele unor societăți ale căror denumiri au fost găsite pe

diferite panouri publicitare sau pe internet. Toate aceste înscrisuri au intrat

în posesia denunțătorilor fiindu-le puse la dispoziție de către inculpatul C.M.I.,

fost colaborator al inculpatului M.L.A.

Informațiile furnizate de către denunțători, precum și verificările

preliminare efectuate de organele de urmărire penală urmare denunțurilor

formulate, au fost confirmate cu prilejul perchezițiilor efectuate la sediile

și punctele de lucru ale SC E.S. SRL, SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL, în actele

contabile ale acestora (jurnale de cumpărări, balanțe de verificare, raportări

fiscale) fiind înregistrate atât facturile și chitanțele puse la dispoziție de

către denunțători, cât și documente fiscale care nu au avut la bază operațiuni

reale, emise în numele altor societăți comerciale, așa cum rezultă din

concluziile raportului de expertiză financiar contabilă, coroborate cu

celelalte mijloace de proba administrate în cauza.

Din analiza actelor de urmărire penală efectuate în cauză, acte de urmărire

penală necontestate de către inculpații M. și V., a rezultat că SC E.S. SRL este

înregistrată la O.R.C. Ilfov, are sediul social declarat în orașul Buftea, Șos.

București - Târgoviște, județul Ilfov, asociații societății sunt numitul P.M., care

deține 2% din capitalul social și învinuita C.G., care deține 98% din capitalul

social, aceasta din urmă având și calitatea de administrator. Potrivit actului

constitutiv, obiectul principal de activitate al societății îl constituie

lucrările de instalații electrice - cod CAEN 4321. Deși, învinuita C.G. deține

calitatea de administrator statutar și funcția de director adjunct, potrivit

contractului individual de muncă înregistrat la I.T.M. din 08 septembrie 2009

(filele 122-124 vol. I d.u.p.), atribuțiile sale sunt limitate la rezolvarea

problemelor administrative în cadrul SC E.S. SRL, respectiv întocmirea documentației

necesare participării la procedurile de achiziții publice, depunerea

raportărilor la organele fiscale, așa cum rezultă din fișa postului

("organizează, conduce, coordonează și răspunde de întreaga activitate a

departamentului administrativ"- d.u.p., vol. I - filele 125 - 130).

În schimb, inculpatul V.M.T., care ocupă funcția de director general

(potrivit contractului individual de muncă înregistrat la I.T.M. din 08

septembrie 2009 (d.u.p., vol. I - filele 94 - 96), administrează în fapt SC E.S.

SRL. Astfel, conform fișei postului, acesta "organizează și conduce prin

factorii de decizie toate activitățile tehnice, economice, sociale și de altă

natură ale societății comerciale (..), angajează societatea în relațiile cu

persoanele juridice și fizice și în fața organelor jurisdicționale (..),

răspunde de exactitatea și corectitudinea datelor din documentele elaborate sau

pe care le avizează (..), își desfășoară activitatea specifică în conformitate

cu prevederile procedurii de legislație economico-financiară (..)"

(d.u.p., vol. I, filele 97 - 103).

Prin urmare, inculpatul V.M.T. coordonează activitățile comerciale ale

societății, dar conduce și compartimentul financiar - contabil, sens în care

urmărește situația plăților și a încasărilor, dispune cu privire la efectuarea

plăților în numerar, avizează facturile fiscale emise de furnizori și le

transmite la contabilitate în vederea înregistrării în evidențele contabile și

achitării acestora.

Aceste aspecte privind delimitarea atribuțiilor, au rezultat din

declarațiile inculpatului V.M.T., a învinuitei C.G., precum și ale martorilor S.

și F. și M.D.M., director economic, respectiv operator logistică la SC E.S.

SRL, declarații care s-au coroborat cu cele ale inculpaților M.L.A. și C.M.I.

Potrivit raportului de expertiză contabilă, SC E.S. SRL a avut în cursul

anului 2009 un număr mediu de 10 salariați, numărul acestora ajungând In cursul

lunii octombrie 2010 la 62 de salariați.

SC C.A.I. SRL este înregistrată la O.R.C. Giurgiu sub nr. J52/261/2009

și are ca asociat unic și administrator pe inculpatul M.L.A.. Potrivit actului

constitutiv, obiectul principal de activitate al societății îl constituie

lucrările de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat - cod CAEN

4322, sediul social fiind stabilit la adresa din municipiul Giurgiu, județul

Giurgiu. Societatea a avut un singur salariat, respectiv pe inculpatul M.L.A..

SC C.C. SRL este înregistrată la O.R.C. Giurgiu sub numărul J52/601/2009

și are ca obiect principal de activitate lucrările de instalații sanitare, de

încălzire și de aer condiționat - cod CAEN 4322. Sediul social a fost declarat

la adresa din municipiul Giurgiu, județul Giurgiu. Potrivit actului

constitutiv, SC C.C. SRL are ca asociați pe M.F., care deține 5% din părțile

sociale, și pe M.L.A., care deține 95% din părțile sociale, acesta din urmă

având și calitatea de administrator. Așa cum rezultă din conținutul raportului de

expertiză contabilă, SC C.C. SRL nu a avut nici un angajat cu forme legale.

Potrivit declarației inculpatului M.L.A., acesta s-a ocupat personal de

organizarea evidențelor contabile ale celor două societăți pe care le

administrează, fiind ajutat numai la redactarea raportărilor fiscale de SC I.G.

SRL, fără avea contract de prestări servicii contabilitate cu această

societate.

În perioada 2009 - 2010, SC E.S. SRL a încheiat cu Primăria Sectorului 2

București un număr de 30 contracte de execuție lucrări (din care 23 în anul

2009 și 7 în anul 2010), toate având ca obiect realizarea de lucrări de

reabilitare termică și amenajări interioare și exterioare ale unor blocuri de

locuințe situate pe raza sectorului 2, în aceeași perioadă, SC E.S. SRL, în

calitate de subantreprenor, a încheiat cu SC E. SRL, SC C. SRL, SC C. SRL și SC

M.E.G. SRL un număr de 6 contracte de subantrepriză având ca obiect lucrări de

reabilitare termică a unor blocuri de locuințe din sectorul 2 București.

O parte din lucrările contractate de SC E.S. SRL au fost executate în

subantrepriză, în baza contractelor încheiate cu SC L.I.C. SRL, SC C.T.C. SRL,

SC A.T. SRL, SC R.C. SRL, SC L.M.C. SRL, SC J.M.G. SRL, SC G.G.S.U. SRL, SC M.P.C.

SRL, SC F.R. SRL, SC C.A.I. SRL (contractul de furnizare și montaj din 08 mai 2009,

contractul de furnizare și montaj din 18 august 2009 și contractul de prestări

servicii pentru asistență tehnică din 01 iulie 2009) și SC C.C. SRL (contractul

de furnizare și montaj din 18 decembrie 2009 și contractul de subantrepriză din

23 martie 2010), în perioada 2009 - 2010 fiind încheiate un număr de 24

contracte de subantrepriză.

La rândul său, SC C.A.I. SRL a încheiat cu SC F.R. SRL, reprezentată de

către denunțători, contractele de furnizare și montaj tâmplărie din 29 iunie 2009

și din 19 august 2009.

Pentru cealaltă parte a lucrărilor, având în vedere că nu dispunea de

suficient personal angajat care să fi asigurat executarea lucrărilor

contractate, SC E.S. SRL, dar și SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL, au folosit forță

de muncă ″la negru", precum și materiale de construcții

achiziționate fără documente justificative.

Întrucât cheltuielile ocazionate de executarea în această modalitate a

lucrărilor nu puteau fi evidențiate în documentele contabile, inculpații V.M.T.

și M.L.A. au folosit facturi și chitanțe falsificate emise în numele mai multor

societăți care nu au derulat relații comerciale cu SC E.S. SRL, SC C.A.I. SRL

și SC C.C. SRL.

Aceste documente fiscale, falsificate anterior de inculpatul M.L.A. (și,

posibil, și de către alți făptuitori dar la acest moment, analizând materialul

probatoriu, instanța nu are certitudinea existenței acestor acte materiale de

falsificare decât în ceea ce îl privește pe inculpatul M.L.A.), deși nu atestau

operațiuni reale, au fost înregistrate în documentele contabile, având drept

consecință deducerea în mod ilegal a TVA-ului de plată către bugetul de stat

și, implicit, diminuarea impozitul pe profit.

Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că în perioada

august decembrie 2009, în evidențele contabile ale SC E.S. SRL au fost

înregistrate facturi falsificate emise în numele SC C.B. SRL, SC A.I. SRL, SC C.G.

SRL, SC C.T. SRL, SC B.C. SRL, SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL, SC K.R.C. SRL, SC P.

SRL și SC D. SRL, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de 1.388.905 lei

(din care 753.977 lei reprezintă TVA și 634.928 lei reprezintă impozitul pe

profit aferent).

De asemenea, în perioada august - septembrie 2009, în

evidențele contabile ale SC C.A.I. SRL au fost înregistrate facturi falsificate

emise în numele SC A.I. SRL, SC C.T. SRL, SC B.C. SRL, SC C.F.C. SRL și SC K.R.C.

SRL, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de 613.881 lei (344.533 lei

reprezentând TVA și 269.348 lei reprezentând impozitul pe profit aferent).

În cursul lunii decembrie 2009, precum și în perioada ianuarie - iunie

2010, în evidențele contabile ale SC C.C. SRL au fost înregistrate facturi falsificate

emise în numele SC C.G. SRL, SC C.T. SRL, SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL, SC K.R.C.

SRL și SC D. SRL, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de 80.445 lei (din

care 17.485 lei reprezintă TVA - 2009, 25.617 lei reprezintă TVA - semestrul I

2010 și 37.343 lei reprezentând impozitul pe profit aferent semestrului I

2010).

Facturile fiscale emise în numele societăților comerciale menționate mai

sus și înregistrate în evidențele contabile ale SC E.S. SRL, SC C.C. SRL și SC

C.A.I. SRL atestă operațiuni fictive, din probele administrate în cauză

rezultând că între aceste societăți nu s-au derulat relații comerciale (nu au

fost executate lucrări, nu au fost prestate servicii și nu s-au livrat

mărfuri); documentele fiscale în cauză nu au fost emise de reprezentanți ai

acestor societăți (la rubrica ″delegat" sunt menționate persoane

care nu au deținut calitatea de salariat, asociat sau administrator și nu au

desfășurat activități în cadrul vreuneia din societățile în cauză); datele menționate

în cuprinsul acestora, referitoare la contul bancar al emitentului nu sunt

conforme cu realitatea (în adresele formulate de unitățile bancare se specifică

faptul că societățile comerciale respective nu sunt titulare ale conturilor

indicate în facturi); impresiunile ștampilelor aplicate pe documentele fiscale

nu corespund impresiunilor ștampilelor utilizate de societățile în cauză.

Potrivit raportului de expertiză grafoscopică existent la dosarul de

urmărire penală, facturile și chitanțele în cauză au fost completate de către

numiții C.M.I. și M.L.A.

De asemenea, conform datelor furnizate de SC T.R. SRL, facturierele și

chitanțierele pentru SC B.C. SRL și SC A.I. SRL au fost comandate și ridicate

de inculpatul M.L.A. iar pentru SC C.B. SRL, SC C.G. SRL și SC P. SRL, au fost

comandate și ridicate de martorul M.C.

În acest context, instanța a constatat că inculpatul M.L.A., în perioada

august - septembrie 2009, respectiv decembrie 2009 - iunie 2010, în calitate de

administrator al SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL, a înregistrat în evidențele

contabile ale acestor societăți cheltuieli care nu atestă operațiuni reale, în

baza documentelor justificative (facturi și chitanțe) emise în fals în numele SC

A.I. SRL, SC C.T. SRL, SC B.C. SRL, SC C.F.C. SRL și SC K.R.C. SRL (pentru SC C.A.I.

SRL), precum și în numele SC C.G. SRL, SC C.T. SRL, SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL,

SC K.R.C. SRL și SC D. SRL (pentru SC C.C. SRL), cauzând bugetului de stat un

prejudiciu în cuantum de 613.881 lei (în cazul SC C.A.I. SRL) și 80.445 lei (în

cazul SC C.C. SRL). De asemenea, același inculpat a completat în fals facturi

fiscale, emise către SC C.A.I. SRL pe care le-a înregistrat în evidențele

contabile ale acesteia, precum și facturi fiscale și chitanțe emise către SC E.S.

SRL, pe care i le-a înmânat inculpatului V.M.T. spre a fi înregistrate în

actele contabile ale acestei societăți, și, de asemenea, a înregistrat în

evidențele contabile ale SC C.A.I. SRL și SC C.C. SRL, la care deține funcția

de administrator, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale,

mai multe documente fiscale întocmite în fals de către inculpatul C.M.I.,

respectiv facturi și chitanțe emise în numele SC A.I. SRL, SC C.T. SRL, SC B.C.

SRL, SC C.F.C. SRL și SC K.R.C. SRL către SC C.A.I. SRL, precum și facturi și

chitanțe emise în numele SC C.G. SRL, SC C.T. SRL, SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL,

SC K.R.C. SRL și SC D. SRL către SC C.C. SRL.

De asemenea, instanța a constatat că inculpatul V.M.T., în perioada

august - decembrie 2009, în calitate de director general al SC E.S. SRL, cu atribuții

în fapt de administrare a societății, a înregistrat în evidențele contabile ale

acestei societăți cheltuieli care nu atestă operațiuni reale, în

baza documentelor justificative (facturi și chitanțe) emise

în fals în numele SC C.B. SRL, SC A.I. SRL, SC C.G. SRL, SC C.T. SRL, SC B.C. SRL,

SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL, SC K.R.C. SRL, SC P. SRL și

SC D. SRL, cauzând

bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 1.388.905 lei. Același inculpat,

în perioada august-decembrie 2009 a determinat, cu intenție, pe martorul S.F. -

director economic în cadrul SC E.S. SRL, să înregistreze în evidențele

contabile ale societății, facturile și chitanțele întocmite în fals de către

inculpații C.M.I. și M.L.A., în numele SC C.B. SRL, SC A.I. SRL, SC C.G. SRL,

SC C.T. SRL, SC B.C. SRL, SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL, SC K.R.C. SRL, SC P. SRL

și SC D. SRL, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Pentru conturarea situației de fapt mai sus

menționate, instanța a constatat că în cauză au fost administrate următoarele mijloace

de probă în faza de urmărire penală: denunțurile formulate de către martorii -

denunțători P.D. și G.M.E., declarațiile inculpaților M.L.A. și V.M.T.,

declarațiile învinuiților C.G. și C.M.I., procese verbale de confruntare, declarațiile

martorilor S.F., M.D.M., B.P., C.G.A., R.D., R.N., I.A.O., B.N.G., B.V., V.J.,

C.C.E., A.C.D., M.D., I.E.S. și M.C., adresa din 08 martie 2011 emisă de SC T.R.

SRL, concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din 03 februarie 2011,

întocmit de I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică și ale raportului de

expertiză criminalistică grafică din /15 martie 2010, întocmit de D.G.P.M.B. - Serviciul

Criminalistic, raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, facturile și

chitanțele întocmite în fals în numele SC C.B. SRL, SC A.I. SRL, SC C.G. SRL, SC

C.T. SRL, SC B.C. SRL, SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL, SC K.R.C. SRL, SC P. SRL și

SC D. SRL către SC E.S. SRL, mențiunile din procesele verbale de percheziție și

de efectuare a verificărilor la societățile menționate, raportări contabile

întocmite de SC C.C. SRL și SC C.A.I. SRL, ridicate de organele de poliție de

la învinuitul M.L.A., procese verbale de ridicare de

înscrisuri de la SC E.S.

SRL, verificări la diferite instituții bancare, verificări ale diferitelor

bunuri mobile și imobile ce au legătură cu cauza, înscrisurile deteriorate

aparținând SC C.A.I. SRL (ce se regăsesc atașate la dosarul cauzei, fiind

ambalate într-o cutie de carton), precum și ștampilele având impresiunea cu denumirea

următoarelor societăți: SC C.B. SRL, SC A.I. SRL, SC C.G. SRL, SC C.T. SRL, SC

B.C. SRL, SC C.F.C. SRL, SC C.E. SRL, SC K.R.C. SRL, SC P. SRL și SC D. SRL, SC

C.T.C. SRL, SC P.M.C. SRL, SC M.M.S. SRL, SC M.D. SRL, SC D.C.I. SRL și SC B.P.

SRL - ce au fost introduse toate la Camera de Corpuri Delicte din cadrul

I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative, conform

dovezii din data de 05 iulie 2011, atașată la dosarul de urmărire penală.

Toate aceste mijloace de probă s-au coroborat

între ele, coroborându-se, de asemenea, cu

declarațiile date în fața

instanței de către inculpații M. și V., care au recunoscut în totalitate

faptele săvârșite astfel cum au fost descrise în actul de sesizare (filele 199

- 200 la dosarul instanței).

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor mai sus reținute în sarcina

inculpaților M. și V., instanța a constatat că prin rechizitoriu s-a dispus

trimiterea în judecată a inculpatului M.L.A. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a infracțiunii de fals în

înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. și a infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., și a inculpatului V.M.T. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a infracțiunii de uz

de fals în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța, din oficiu, a pus în discuția participanților la prezentul

proces, în condițiile art. 334 C. proc. pen., diferite ipoteze de schimbare a

încadrării juridice în ceea ce îi privește pe ambii inculpați, astfel cum

acestea au fost dezbătute (de către participanții la prezentul proces) la ultimele

două termene de judecată în cauză (filele 259-261 și 264-265 la dosarul

instanței). Deliberând cu privire la aceste ipoteze de schimbare a încadrării

juridice, instanța a constatat că, în ceea ce îi privește pe ambii inculpați,

aceștia au fost trimiși în judecată, pentru săvârșirea, printre altele, a

infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în

condițiile în care fiecare dintre cei doi inculpați a produs, distinct, câte un

prejudiciu bugetului de stat în cuantum mai mare de 100.000. de euro (prin

echivalent în lei la cursul de referință al B.N.R.), astfel cum a rezultat,

printre altele, din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în

cauză (volumul VII la dosarul de U.P.), necontestat de către niciunul dintre

cei doi inculpați. în consecință, sub acest aspect, instanța a dispus, în ceea

ce îi privește pe ambii inculpați, schimbarea încadrării juridice din

infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1)

lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V.M.T., instanța a constatat că

acesta, încă din faza de urmărire penală, a acoperit integral contravaloarea

prejudiciului (în cuantum de 1.388.905 lei) cauzat de către acesta părții civile

A.N.A.F. – D.G.F.P. a Jud. Ilfov, în acest sens instituindu-se sechestrul

asigurător asupra sumei de 1.388.905 lei, depusă de inculpatul V.M.T. în contul

C. Bank - Agenția Sala Palatului și în contul C. Bank - Agenția Victoria, suma

fiind transferată în contul Trezoreriei Ilfov. Având în vedere că inculpatul V.M.T.,

încă din faza de urmărire penală, a acoperit integral contravaloarea

prejudiciului (în cuantum de 1.388.905.lei) cauzat de către acesta, instanța a

constatat că, în ceea ce îl privește pe acest inculpat, sunt posibile, teoretic,

din această perspectivă, două situații de schimbare a încadrării juridice, atât

cea prevăzută de art. 74

1

C. pen., cât și cea prevăzută de art. 10 alin.

(1) lit. teza I din Legea nr. 241/2005. Deși, prevederile art. 74

1

C.

pen. au fost declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale nr.

573/2011, față de dispozițiile art. 13 C. pen., instanța a apreciat că întrucât

de la momentul săvârșirii faptei (perioada august - decembrie 2009) și până la

judecarea definitivă a prezentei cauze a existat o perioadă în care prevederile

art. 74

1

C. pen. au fost în vigoare inculpatul V.M.T. poate

beneficia de aplicarea prevederile art. 74

1

C. pen., dacă se va

opinia în acest sens de către instanță.

Pe de altă parte, instanța a constatat că, în ceea ce îl privește pe

inculpatul V.M.T., faptul că acesta, încă din faza de urmărire penală, a

acoperit integral contravaloarea prejudiciului (în cuantum de 1.388.905 lei)

cauzat părții civile A.N.A.F. – D.G.F.P. a Jud. Ilfov, se poate ″circumscrie"

atât prevederilor art. 74

1

alin. (1) C. pen. cât și prevederilor art.

10 alin. (1) teza I din Legea nr. 241/2005, consecința aplicării oricăreia dintre

cele două ″cauze speciale de reducere a limitelor de pedeapsă" fiind

aceea a ″reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă". Or, din

această perspectivă, instanța a constatat că, în conformitate cu principiul

″non bis in idem" (consacrat implicit în art. 2 C. pen. -

„legalitatea incriminării" - dar și în art. 10 lit. j) C. proc. pen.,

într-o interpretare ″per a contrario"), nu se poate ca aceeași

″cauză specială de reducere a limitelor de pedeapsă" (aplicabilă ca

urmare a aceleiași situații de fapt: faptul că inculpatul V.M.T., încă din faza

de urmărire penală, a acoperit integral contravaloarea prejudiciului) să ducă

la reducerea de două ori a limitelor de pedeapsă aplicabile pentru săvârșirea

infracțiunii de evaziune fiscală, chiar dacă această ″cauză specială de

reducere a limitelor de pedeapsă" este prevăzută în legi diferite. Prin

urmare, având în vedere că Legea nr. 241/2005 este lege specială prin raportare

la C. pen., și că ″specialia generalibus derogant" (principiu de

drept în conformitate cu care ″legea specială" se aplică prioritar

față de ″legea generală" în caz de „suprapunere" de

reglementare - așa cum este și cazul în speță), instanța a dispus, în ceea ce

îl privește pe inculpatul V.M.T., respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de schimbare

a încadrării juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea

prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen., art. 74

1

C. pen. și art. 13 C. pen., dar a dispus

cu privire la acest inculpat, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea

prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 241/2005

și art. 41 alin. (2) C. pen.

În consecință, având în vedere poziția procesuală a inculpaților M. și V.,

probele administrate în faza de urmărire penală, declarațiile date în fața

instanței de către cei doi inculpați de recunoaștere a faptelor precum și

aspectele relative la încadrarea juridică a faptelor săvârșite de către cei doi

inculpați, instanța a constatat că au săvârșit următoarele infracțiuni: inculpatul

V.M.T. infracțiunile de evaziune fiscala în formă continuată, prevăzută de art.

9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 10 alin.

(1) teza I din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de

fals în forma participației improprii, în forma continuată, prevăzută de art. 31

alin. (2) C. pen. rap. la art. 291 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.),

iar inculpatul M.L.A. infracțiunile de evaziune fiscală în forma continuată,

prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, în

formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen., cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate fiecăruia dintre cei

doi inculpați, prima instanță a constatat că este ținut de aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. (dată fiind voința inculpaților în acest sens, precum

și poziția lor procesuală), de aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005

(dat fiind cuantumul prejudiciului realizat de către fiecare dintre cei doi

inculpați), dar și de aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (dată fiind

repetabilitatea actelor materiale, realizate în timp, în baza acelorași

rezoluții delictuale,de către fiecare dintre cei doi inculpați, cu privire la

fiecare dintre infracțiunile comise). De asemenea, la individualizarea

sancțiunilor penale a mai avut în vedere și circumstanțe atenuante și agravante

aplicabile doar unuia sau altuia dintre cei doi inculpați.

Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul V.M.T., instanța a avut în

vedere și incidența art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 241/2005, dat fiind

faptul că acesta, încă din faza de urmărire penală, a acoperit integral

contravaloarea prejudiciului (în cuantum de 1.388.905 lei) cauzat părții

civile. În consecință, cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune

fiscala în formă continuată, instanța a avut în vedere limitele speciale de

pedeapsă prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005,

reduse la jumătate, astfel cum se prevede în art. 10 alin. (1) teza I din Legea

nr. 241/2005. Relativ la săvârșirea de către acest inculpat a infracțiunii de

evaziune fiscală, instanța a avut în vedere, în afară de limitele speciale de

pedeapsă prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005,

reduse la jumătate și aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.,

reducând așadar încă o dată, cu o treime, respectivele limite de pedeapsă.

Aceste reduceri succesive ale limitelor speciale de pedeapsă trebuiau

efectuate, având în vedere că fiecare reducere este generată de către o

situație de fapt distinctă și cu consecințe juridice diferite, prin voința

legiuitorului.

Mai mult decât atât, la individualizarea pedepselor aplicabile inculpatului

V.M.T., instanța a avut în vedere și incidența unor circumstanțe atenuante, față

de dispozițiile art. 73 - 74 C. pen. (atitudinea sa constant sinceră, inclusiv

pe toată durata urmăririi penale, prezența sa în toate momentele procesuale,

disponibilitatea sa și strădania sa efectivă în recuperarea întregului

prejudiciu produs), dar și incidența unor circumstanțe agravante, față de dispozițiile

art. 75 C. pen. (producerea unui prejudiciu foarte mare, în cuantum de

1.388.905 lei, adică de peste 300.000. de euro, de peste 3 ori valoarea limitei

de agravare prev. la art. 9 alin. (2) din legea 241/2005, elaborarea unui plan

infracțional complex, realizat în aproximativ 6 luni de zile, ceea ce vădește

premeditare dar și perseverență infracțională, precum și antecedentele sale

penale - alte infracțiuni săvârșite în concurs cu cele două din speța de față).

În consecință, văzând și incidența art. 41 alin. (2) C. pen. în ceea ce îl

privește pe inculpat, instanța a dat eficiență dispozițiile art. 80 alin. (1)

și (2) C. pen. la individualizarea pedepsei în ceea ce îl privește pe

inculpatul V., coborând ambele pedepse ce vor fi aplicate (pentru cele două

infracțiuni reținute în sarcina sa) spre limita minimului special.

Având în vedere că infracțiunile săvârșite în prezenta cauză sunt

concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin

sentința penală nr. 427/2011 a Judecătoriei Sectorului 5 București (așa cum a

rezultat din înscrisurile existente la filele 50-73 la dosarul instanței,

raportat la ″data faptelor" în speță: perioada august - decembrie

2009), instanța, în temeiul art. 36 alin. (1) C. pen., raportat la art. 34 alin.

(1) lit. b) C. pen., a descontopit, în ceea ce îl privește pe inculpatul V.M.T.,

pedeapsa principală rezultantă de 4 ani și 9 luni închisoare aplicată prin sentința

penală nr. 427/2011 a Judecătoriei Sectorului 5 București (rămasă definitivă la

data de 07 decembrie 2011) în cele două pedepse componente, respectiv în

pedeapsa de 4 ani și 9 luni închisoare și în pedeapsa de 4 ani și 6 luni de

închisoare, și apoi a contopit aceste două pedepse, repuse în individualitatea

lor, cu cele două pedepse aplicate prin prezenta sentință, stabilind ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, la care a aplicat un spor de 6

luni de închisoare. Instanța a considerat că se impune aplicarea unui spor de 6

luni de închisoare deoarece, având în vedere că activitatea sa infracțională

mai gravă (și sancționată ca atare) a fost cea pentru care a fost condamnat în

mod definitiv prin sentința penală nr. 427/2011 a Judecătoriei Sectorului 5

București, neaplicarea unui spor de pedeapsă ar însemna, practic, că inculpatul

ar beneficia de impunitate relativ la cele două infracțiuni comise în speța de

față, ceea ce este contrar scopurilor și funcțiilor pedepsei, astfel cum se

desprind acestea din interpretarea art. 52 C. pen.

Întrucât pedeapsa principală rezultantă finală, la fel ca pedeapsa

principală rezultantă de 4 ani si 9 luni de închisoare aplicata prin sentința

penală nr. 427/2011 a Judecătoriei Sectorului 5 București, s-a dat spre

executare în regim de detenție, instanța, în temeiul art. 71 C. pen., a

interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) -interzicerea dreptului

inculpatului de a ocupa funcția de administrator într-o societate comercială - C.

pen.

În temeiul art. 36 alin. (1) C. pen., raportat la art. 35 alin. (1) C.

pen. și art. 65 C. pen., instanța a aplicat inculpatului, ca pedeapsa

complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea

pedepsei principale rezultante. Față de textele de lege mai sus invocate,

această pedeapsă complementară este obligatoriu să fie aplicată în speță

întrucât a fost deja aplicată în mod definitiv prin sentința penală nr. 427/2011

a Judecătoriei Sectorului 5 București (fila 72 verso, antepenultimul paragraf,

la dosarul instanței).

La individualizarea pedepselor în ceea ce îl privește pe inculpatul M.L.A.,

instanța a avut în vedere, relativ la aplicarea pedepselor pentru toate cele

trei infracțiuni săvârșite de către acesta, aplicarea art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., reducând cu o treime respectivele limite speciale (minimul

special și maximul special) de pedeapsă.

Mai mult decât atât, la individualizarea pedepselor aplicabile

inculpatului M., instanța a avut în vedere și incidența unor circumstanțe

atenuante, față de dispozițiile art. 73 - 74 C. pen. (atitudinea sa constant

sinceră în fața instanței și parțial sinceră în faza de urmărire penală,

strădania sa în recuperarea prejudiciului produs, din care a și recuperat o

parte, lipsa sa de antecedente penale, cu excepția a două situații din minorat,

ispășite - fila 176 la dosarul instanței), dar și incidența unor circumstanțe

agravante, față de dispozițiile art. 75 C. pen. (producerea unui prejudiciu relativ

mare, în cuantum total de 694.326.lei, adică de peste 150.000 de euro, adică cu

aproximativ 50 % peste valoarea limitei de agravare prev. la art. 9 alin. (2)

din Legea nr. 241/2005, elaborarea unui plan infracțional complex, realizat în

aproximativ 10 luni de zile, ceea ce vădește și în cazul său premeditare dar și

perseverență infracțională, precum și faptul că, deși cercetat în libertate, nu

a dat dovadă de consecvență în recuperarea integrală a prejudiciului produs,

deși a cerut de la instanța de fond amânarea judecății tocmai pentru acest

aspect, iar instanța de fond i-a dat această posibilitate - filele 259 - 261 la

dosarul instanței). în consecință, văzând și incidența art. 41 alin. (2) C.

pen. În ceea ce îl privește pe inculpat, instanța a aplicat art. 80 alin. (1)

și (2) C. pen., coborând toate cele trei pedepse ce au fost aplicate (pentru

cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa) spre limita minimului special.

Față de cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și natura infracțiunii

(de evaziune fiscală) în temeiul art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului, ca

pedeapsa complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) - interzicerea dreptului inculpatului de a

ocupa funcția de administrator într-o societate comercială - C. pen., pe o

perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale mai sus indicate.

De asemenea, instanța, în temeiul art. 71 C. pen., a aplicat

inculpatului, relativ la fiecare dintre cele trei pedepse principale aplicate,

ca pedeapsă accesorie,interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a teza a II-a, lit. b) și c) (interzicerea dreptului

inculpatului de a ocupa funcția de administrator într-o societate comercială) C.

pen.

Având în vedere că cele trei infracțiuni comise în speță sunt

în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C.

pen., instanța a contopit cele trei pedepse principale aplicate prin  prezenta sentință,

stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 9 luni de

închisoare, la care a aplicat un spor de 3 luni închisoare, în final,

inculpatul M.L.A. urmând să execute o pedeapsa principală rezultantă de 3 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

Referitor la modalitatea de executare s-a apreciat că scopul pedepsei,

astfel cum este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen., poate fi atins

în ceea ce îl privește pe inculpatul M. și fără executarea acesteia, măsura

suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se impune în raport cu

circumstanțele personale ale inculpatului (faptul ca aceasta are o familie, o

conduită în general corespunzătoare în societate, lipsa sa de antecedente

penale, cu excepția a două situații din minorat, așa cum am arătat mai sus,

atitudinea sincera în fata instanței, de asumare a răspunderii în săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina sa) care generează premisele atingerii

scopului pedepsei și fără executarea acesteia în regim de detenție.

La stabilirea termenului de încercare maxim permis de lege (8 ani),

instanța a avut în vedere faptul că inculpatul M. are de recuperat o diferență de

prejudiciu relativ mare, în cuantum de 674.326 lei; în aceste condiții, se impune

a se acorda timpul necesar inculpatului pentru a putea să plătească și eșalonat

(dacă e cazul) această diferență de prejudiciu, dar, în același timp, față de

dispozițiile Deciziei nr. 14 din 17 octombrie 2011, de recurs în interesul legii,

să se asigure un interval de timp suficient pentru a se da posibilitatea

formulării (din oficiu sau la cererea Parchetului sau a părții civile) unei

cereri de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei

principale rezultante în ipoteza în care inculpatul s-ar sustrage cu rea credință

recuperării diferenței de prejudiciu mai sus menționate.

Față de prevederile art. 115 C. pen. instanța a dispus luarea, fata de

inculpatul M.L.A., a măsurii de siguranță a interzicerii dreptului de a ocupa funcția

de administrator într-o societate comerciala. Instanța a dispus în acest sens

deoarece a apreciat că, prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în

exercitarea atribuțiilor de administrator, ca urmare  a exercitării necorespunzătoare

a  atribuțiilor aferente acestei funcții, se generează o stare de pericol și

posibilitatea reluării activității infracționale de către inculpat.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanță a constatat că

ambii inculpați se fac vinovați de faptele reținute în sarcina lor în actul de

sesizare, aceste fapte întrunesc, sub aspect obiectiv și subiectiv, condițiile

răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 - 999 C. civ., în

redactarea anterioară Legii nr. 287/2009 și a Legii nr. 71/2011, cuantumul

total al prejudiciului cauzat este dovedit în cauză prin raportul de expertiză

contabilă întocmit în faza de urmărire penală (volumul VII d.u.p.), mijloc de

probă necontestat de către cei doi inculpați, prin urmare, sunt îndeplinite

condițiile răspunderii civile delictuale ale inculpaților.

În consecință, instanța, în temeiul art. 346 alin. (1) C. proc. pen.

rap. la art. 998 - 999 C. civ., a constatat că inculpatul V.M.T. a acoperit

integral contravaloarea prejudiciului (în cuantum de 1.388.905 lei) cauzat de

către acesta părții civile A.N.A.F. – D.G.F.P. a Jud. Ilfov, iar inculpatul M.L.A.

a acoperit parțial (până la concurența sumei de 20.000. de lei) contravaloarea

prejudiciului (în cuantum total de 694.326.lei) cauzat de către acesta pă