ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1137/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1137/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.
Procedura în fața primei instanțe
Prin
cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. 991/42/2012,
cerere disjunsă din Dosarul nr. 452/42/2012, reclamantul N.I. a solicitat
chemarea în judecată a numitei B.F.G. - director al Comisiei Superioare de
Expertiză a Persoanelor cu Handicap - în vederea aplicării față de aceasta a
dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, respectiv a unei amenzi
judiciare.
2.
Hotărârea instanței de fond
Prin
Sentința civilă nr. 14/CC din 21 februarie 2013, Curtea de Apel Ploiești,
secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția
lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta B.F.G. și a respins
cererea formulată de reclamantul N.I., în contradictoriu cu pârâții Ministerul
Muncii, Familiei, Protecției Sociale - Comisia Superioară de Expertiză a
Persoanelor cu Handicap și B.F.G., împotriva acesteia, ca fiind îndreptată
împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Pentru
a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că atât Decizia nr.
402/2012, cât și adresele depuse la dosar de către reclamant, în urma
corespondenței purtate cu MMFPS - Direcția Generală Protecția Persoanelor cu
Handicap - sunt semnate de către președintele acestei comisii, respectiv dr.
N.G.
Ca
urmare, Curtea a considerat că sunt corecte susținerile pârâtei, privind faptul
că aceasta nu a avut și nu are calitatea de președinte al Comisiei Superioare
de Expertiză a Persoanelor cu Handicap, astfel că nu are calitate procesuală
pasivă în prezenta cauză.
3.
Calea de atac exercitată
Împotriva
acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul
N.I. a declarat recurs.
În
motivarea căii de atac, recurentul N.I. a arătat că executorul judecătoresc
F.M.C. a contactat Comisia Superioară a Persoanelor cu Handicap București, iar
doamna B.F.G. s-a prezentat ca reprezentant legal al acestei Comisii și singura
în măsură să rezolve problema prevăzută în Sentința nr. 239 din 11 noiembrie
2011 emisă de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și
fiscal.
Recurentul
a precizat că toate actele de corespondență purtate cu Comisia Superioară a
Persoanelor cu Handicap Adulți s-au făcut sub semnătura doamnei doctor B.F.G.
care face parte integrantă din Comisia de Expertiză a Persoanelor cu Handicap
pentru Adulți București, având drept de vot asupra acordării deciziilor de
handicap. Ca urmare, recurentul apreciază că nu se poate considera că în cauza
doamna doctor B.F.G., cu drept de vot, nu are calitate procesuală pasivă.
S-a
mai arătat de recurent că însăși Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 prevede expres introducerea funcționarului în cauză, rezultând astfel
că orice funcționar care participă la emiterea unor decizii are calitate
procesuală pasivă și ca urmare poate fi introdus în cauză.
S-a
solicitat de recurent admiterea căii de atac, modificarea sentinței recurate în
sensul introducerii în cauză a doamnei doctor B.F.G. care se opune executării
silite a Sentinței nr. 239/2011, anularea Deciziei nr. 402 din 03 februarie
2012 ca netemeinică și nelegală, întrucât s-a eliberat fără să se facă o
expertizare prealabilă, așa cum este prevăzută în adresa nr. 20857 din 03
ianuarie 2011, fiind făcută înainte de se prezenta pentru expertizare.
4.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând
cauza în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate de
recurent, precum și de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art.
304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat
pentru considerentele expuse în continuare.
Astfel
cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, în cadrul cererii
având ca obiect obligarea Comisiei Superioare de Expertiză a Persoanelor cu
Handicap la plata de despăgubiri, reclamantul a solicitat chemarea în judecată
a pârâtei B.F.G., în vederea aplicării față de aceasta a unei amenzi judiciare,
potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, ca urmare a refuzului
executării Sentinței nr. 239/2010 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă.
Potrivit
dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, temeiul juridic al cererii de
chemare în judecată, "în cazul în care termenul nu este respectat, se
aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o
amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar
reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere."
Așadar,
sancțiunea precizată poate fi aplicată exclusiv conducătorului autorității sau
instituției publice ori persoanei obligate - când aceasta este individualizată
în hotărâre, situație premisă care însă nu există în cauză, astfel că doar
conducătorul autorității sau instituției publice poate avea calitate procesuală
pasivă în cauză.
Recurentul
consideră că acțiunea introdusă în temeiul art. 24 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004 poate fi îndreptată împotriva funcționarului public
B.F.G., întrucât aceasta este membru de jure al comisiei, are drept de vot
privitor la încadrarea în grad de handicap și a semnat corespondența ce i-a
fost adresată acestuia.
Instanța
de fond a precizat că, potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004, conținutul
normei se referă la funcționarul public, pe care instanța îl identifică pe baza
structurii Comisiei Superioare stipulate de art. 90 al.2 din Legea nr.
448/2006.
Calitatea
procesuală implică o identitate între persoana reclamantului și persoana
titulară a dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecății, precum și
între persoana pârâtului și persoana obligată prin același raport juridic
(calitate procesuală pasivă). În consecință, instanța de fond a admis în mod
corect excepția lipsei calității procesuale pasive în privința pârâtei B.F.G.
În
ceea ce privește calitatea pârâtei raportată la prevederile art. 24 din Legea
nr 554/2004, Curtea de Apel Ploiești a reținut în mod corect că aceasta nu
poate fi subiect al acestui raport juridic, întrucât acesta se referă la
amendarea conducătorului instituției publice care refuză punerea în executare a
unei sentințe civile definitive și executorii și nu la orice salariat ce deține
o funcție de execuție.
Totodată,
se constată că pârâta nu a deținut calitatea de conducător al unei instituții
publice și nici de conducător al Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor
Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale
și Persoanelor Vârstnice, în momentul emiterii Deciziei nr. 402 din 03
februarie 2012.
Prin
urmare, corect a observat judecătorul fondului că atât Decizia nr. 402/2012,
cât și adresele depuse la dosar de către reclamant, în urma corespondenței
purtate cu Ministerul Muncii - Direcția Generală Protecția Persoanelor cu
Handicap - sunt semnate de către președintele acestei comisii, respectiv dr.
N.G.
Pentru
considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este
afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul
dispozițiilor art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ., astfel încât, în
temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20
alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va
respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de N.I. împotriva Sentinței nr. 14/CC din 21 februarie 2013 a
Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 6 martie 2014.
Procesat
de GGC - GV