ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1137/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Procedura în fața primei instanțe Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. 991/42/2012, cerere disjunsă din Dosarul nr. 452/42/2012, reclamantul N.I. a solicitat chemarea în judecată a numitei B.F.G. - director al Comisiei Superioare de Expertiză a Persoanelor cu Handicap - în vederea aplicării față de aceasta a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, respectiv a unei amenzi judiciare. 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 14/CC din 21 februarie 2013, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta B.F.G.

și a respins cererea formulată de reclamantul N.I., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale - Comisia Superioară de Expertiză a Persoanelor cu Handicap și B.F.G., împotriva acesteia, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că atât Decizia nr. 402/2012, cât și adresele depuse la dosar de către reclamant, în urma corespondenței purtate cu MMFPS - Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap - sunt semnate de către președintele acestei comisii, respectiv dr. N.G. Ca urmare, Curtea a considerat că sunt corecte susținerile pârâtei, privind faptul că aceasta nu a avut și nu are calitatea de președinte al Comisiei Superioare de Expertiză a Persoanelor cu Handicap, astfel că nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul N.I. a declarat recurs. În motivarea căii de atac, recurentul N.I. a arătat că executorul judecătoresc F.M.C. a contactat Comisia Superioară a Persoanelor cu Handicap București, iar doamna B.F.G. s-a prezentat ca reprezentant legal al acestei Comisii și singura în măsură să rezolve problema prevăzută în Sentința nr. 239 din 11 noiembrie 2011 emisă de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal. Recurentul a precizat că toate actele de corespondență purtate cu Comisia Superioară a Persoanelor cu Handicap Adulți s-au făcut sub semnătura doamnei doctor B.F.G.

care face parte integrantă din Comisia de Expertiză a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți București, având drept de vot asupra acordării deciziilor de handicap. Ca urmare, recurentul apreciază că nu se poate considera că în cauza doamna doctor B.F.G., cu drept de vot, nu are calitate procesuală pasivă. S-a mai arătat de recurent că însăși Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede expres introducerea funcționarului în cauză, rezultând astfel că orice funcționar care participă la emiterea unor decizii are calitate procesuală pasivă și ca urmare poate fi introdus în cauză. S-a solicitat de recurent admiterea căii de atac, modificarea sentinței recurate în sensul introducerii în cauză a doamnei doctor B.F.G.

care se opune executării silite a Sentinței nr. 239/2011, anularea Deciziei nr. 402 din 03 februarie 2012 ca netemeinică și nelegală, întrucât s-a eliberat fără să se facă o expertizare prealabilă, așa cum este prevăzută în adresa nr. 20857 din 03 ianuarie 2011, fiind făcută înainte de se prezenta pentru expertizare. 4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum și de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.

Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, în cadrul cererii având ca obiect obligarea Comisiei Superioare de Expertiză a Persoanelor cu Handicap la plata de despăgubiri, reclamantul a solicitat chemarea în judecată a pârâtei B.F.G., în vederea aplicării față de aceasta a unei amenzi judiciare, potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, ca urmare a refuzului executării Sentinței nr. 239/2010 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă.

Potrivit dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, "în cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere." Așadar, sancțiunea precizată poate fi aplicată exclusiv conducătorului autorității sau instituției publice ori persoanei obligate - când aceasta este individualizată în hotărâre, situație premisă care însă nu există în cauză, astfel că doar conducătorul autorității sau instituției publice poate avea calitate procesuală pasivă în cauză.

Recurentul consideră că acțiunea introdusă în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 poate fi îndreptată împotriva funcționarului public B.F.G., întrucât aceasta este membru de jure al comisiei, are drept de vot privitor la încadrarea în grad de handicap și a semnat corespondența ce i-a fost adresată acestuia. Instanța de fond a precizat că, potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004, conținutul normei se referă la funcționarul public, pe care instanța îl identifică pe baza structurii Comisiei Superioare stipulate de art. 90 al.2 din Legea nr. 448/2006. Calitatea procesuală implică o identitate între persoana reclamantului și persoana titulară a dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecății, precum și între persoana pârâtului și persoana obligată prin același raport juridic (calitate procesuală pasivă).

În consecință, instanța de fond a admis în mod corect excepția lipsei calității procesuale pasive în privința pârâtei B.F.G. În ceea ce privește calitatea pârâtei raportată la prevederile art. 24 din Legea nr 554/2004, Curtea de Apel Ploiești a reținut în mod corect că aceasta nu poate fi subiect al acestui raport juridic, întrucât acesta se referă la amendarea conducătorului instituției publice care refuză punerea în executare a unei sentințe civile definitive și executorii și nu la orice salariat ce deține o funcție de execuție.

Totodată, se constată că pârâta nu a deținut calitatea de conducător al unei instituții publice și nici de conducător al Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în momentul emiterii Deciziei nr. 402 din 03 februarie 2012. Prin urmare, corect a observat judecătorul fondului că atât Decizia nr. 402/2012, cât și adresele depuse la dosar de către reclamant, în urma corespondenței purtate cu Ministerul Muncii - Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap - sunt semnate de către președintele acestei comisii, respectiv dr. N.G. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de N.I. împotriva Sentinței nr. 14/CC din 21 februarie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2014. Procesat de GGC - GV