ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 908/2015

Asupra

recursului, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire

înregistrată la data de 14 iulie 2014 revizuenta U.L.C. IFN SA a solicitat

revizuirea deciziei civile nr. 5955 din 13 iunie 2014 pronunțată de Curtea de

Apel Suceava în Dosarul nr. 11256/86/2013 prin care s-a respins ca nefondat

recursul împotriva sentinței civile nr. 217 din 25 februarie 2014 pronunțată de

Tribunalul Suceava.

În motivarea

cererii, invocând dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta arată

că prin sentința civilă nr. 2327 din 18 decembrie 2012 pronunțată în Dosarul

nr. 14135/86/2013 Tribunalul Suceava a dispus deschiderea procedurii

insolvenței împotriva debitoarei SC M. SRL.

În acest

dosar, revizuenta a formulat cerere de înscriere la masa credală cu o creanță

1.229.586,21 RON reprezentând creanțe certe, lichide și exigibile, datorate în

temeiul contractelor de leasing financiar încheiate cu debitoarea, sumă cu care

a fost admisă conform tabelului preliminar al creanțelor publicat la 13

februarie 2013.

Contestația formulată

de debitoare împotriva tabloului preliminar al creanțelor a fost admisă prin sentința

civilă nr. 1050 din 25 iunie 2013 pronunțată în Dosarul asociat nr. 14135/86/2012/a2

al Tribunalului Suceava, cu consecința înscrierii creditoarei U.L.C. IFN SA la masa

credală cu suma de 809.000 RON.

Ca urmare a admiterii

recursului formulat de creditoare împotriva acestei sentințe, prin decizia civilă

nr. 519 din 21 ianuarie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, s-a dispus

casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. În rejudecare s-a respins

contestației formulată de debitoare, prin sentința nr. 802 din 10 iunie 2014, menținându-se

înscrierea creanței U.L.C. IFN SA în cuantumul solicitat de aceasta, respectiv 1.229.586,21

RON.

De asemenea, arată

revizuenta că, prin sentința civilă nr. 1138 din 6 septembrie 2013 Tribunalul Suceava,

secția civilă, a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei SC M. SRL, în

baza acelorași contracte de leasing financiar, creditoarea U.L.C. IFN SA solicitând

înscrierea la masa credală cu o creanță în cuantum de 1.230.512,74 RON.

Întrucât în tabelul

preliminar creanța a fost admisă doar în parte, creditoarea U.L.C. IFN SA a formulat

contestație, pentru soluționarea căreia s-a întocmit Dosarul nr. 11256/86/2013 al

Tribunalului Suceava, secția civilă, care prin sentința civilă nr. 217 din 25 februarie

2014 a respins contestația, soluție rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii recursului

prin decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția civilă,

menținându-se astfel înscrierea creditoarei în tabloul preliminar al creanțelor

cu o creanță parțială în sumă de 448.644,29 RON.

În aceste condiții,

arată revizuenta sunt întrunite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în sensul

existenței a două hotărâri definitive contradictorii, respectiv sentința nr. 802

din 10 iunie 2014 a Tribunalului Suceava prin care, ca urmare a respingerii contestației

debitoarei, creditoarea U.L.C. IFN SA a fost înscrisă în tabloul preliminar al creanțelor

cu toată creanța solicitată și decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curții de Apel

Suceava, secția civilă, prin care, respingând recursul creditoarei U.L.C. IFN

SA și în consecință, contestația, aceasta a rămas înscrisă la masa credală cu o

creanță parțială în sumă de 448.644,29 RON.

În egală măsură,

susține revizuenta sunt îndeplinite și condițiile privind existența triplei identități

de elemente, respectiv părți, obiect și cauză, deoarece ambele au avut aceeași calitate

în dosarele soluționate prin hotărârile anterioare, respectiv U.L.C. IFN SA având

calitate de creditor și SC M. SRL debitor în procedura insolvenței, obiectul l-a

constituit cererea de înscriere la masa credală cu creanța derivată din aceleași

contracte de leasing, astfel că revizuirea rămâne singurul remediu posibil pentru

înlăturarea contrarietății dintre dispozitivele celor două hotărâri având în vedere

că excepția autorității de lucru judecat nu a fost invocată de niciuna dintre părțile

din litigiu în nicio fază a acestuia și nici de instanță din oficiu.

Analizând cererea

de revizuire în prisma dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Înalta Curte

constată că aceasta este nefondată pentru considerentele de urmează a fi în continuare

expuse.

Astfel, prin sentința

nr. 2327 din 18 decembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 14135/86/2012 al Tribunalului

Suceava s-a dispus conexarea Dosarului nr. 13653/86/2012 la prezentul dosar, s-a

respins excepția inadmisibilității cererilor de intervenție în interes propriu și

s-a admis cererea formulată de debitoarea SC M. SRL precum și cererile formulate

de alți creditori și intervenienți în interes propriu, dispunându-se în temeiul

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 deschiderea procedurii insolventei față

de debitoarea SC M. SRL luându-se măsurile legale și printre altele, stabilindu-se

termenul limită pentru verificarea creanțelor și comunicarea tabelului preliminar

la data de 12 februarie 2013.

Prin decizia civilă

nr. 4093 din 14 mai 2013 pronunțată în Dosarul nr. 14135/86/2012/a2 al Curții de

Apel Suceava s-a dispus casarea în parte a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare,

fiind menținute dispozițiile privind conexarea dosarelor și respingerea excepției

inadmisibilității cererilor de intervenție în interes propriu.

În consecință,

cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, la data de 21 iunie 2013

sub nr. 14135/86/2012/a2*, iar prin sentința civilă nr. 1138 din 6 septembrie 2013

a Tribunalului Suceava, secția civilă, pronunțată în rejudecare după casare s-a

dispus deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei SC M. SRL stabilindu-se

printre alte măsuri și termenul limită pentru verificarea creanțelor, și comunicarea

tabelului preliminar al creanțelor la data de 22 octombrie 2013.

Prin decizia

nr. 8965 din 5 noiembrie 2013 pronunțată în Dosar nr. 14135/86/2012/a2* a Curții

de Apel Suceava s-au menținut dispozițiile sentinței civile nr. 1138 din 6 septembrie

2013 a Tribunalului Suceava fiind modificată doar aceea privind administratorul

judiciar provizoriu.

Împotriva tabelului

preliminar al creanțelor, creditoarea U.L.C. IFN SA a formulat o contestație soluționată

prin sentința civilă nr. 217 din 25 februarie 2014 pronunțată în Dosar nr. 11256/86/2013

al Tribunalului Suceava în sensul respingerii acesteia.

Prin decizia

nr. 5955 din 13 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a ll-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, în Dosar nr. 11256/86/2013 s-a respins ca

nefondat recursul declarat creditoarei.

Prin urmare, deschiderea

procedurii insolvenței debitoarei SC M. SRL s-a dispus prin sentința civilă nr.

1138 din 6 septembrie 2013 pronunțată în Dosar nr. 14135/86/2012/a2* al Tribunalului

Suceava, ca urmare a rejudecării cererii inițiale de deschiderii a procedurii deoarece,

astfel cum s-a precizat anterior, sentința civilă nr. 2327 din 18 decembrie 2012

a Tribunalului Suceava, prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței

debitoarei SC M. SRL a fost casată prin decizia nr. 4093 din 14 mai 2013 a Curții

de Apel Suceava, cauza fiind trimisă spre rejudecarea cererii pentru deschiderea

procedurii insolvenței.

În acest dosar,

în rejudecare după casare, termenul limită pentru eventualele contestații la tabelul

preliminar al creanțelor a fost stabilit la data de 5 noiembrie 2013, iar creditoarea

U.L.C. IFN SA a formulat la data de 15 noiembrie 2013, contestația soluționată prin

sentința civilă nr. 217/2014 a Tribunalului Suceava rămasă irevocabilă prin decizia

nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția a ll-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal.

Prin urmare, contrar

susținerilor revizuentei U.L.C. IFN SA, decizia nr. 5955 din 13 iunie 2014 a Curții

de Apel Suceava nu este contradictorie sentinței civile nr. 802 din 10 iunie 2014

a Tribunalului Suceava, deoarece această sentință a avut ca obiect contestația debitoarei

SC M. SRL înregistrată la data de 18 februarie 2013 împotriva tabelului preliminar

al creanțelor întocmit la data de 12 februarie 2013 pentru care s-a stabilit data

de 19 martie 2013 pentru soluționarea eventualelor contestații.

În alți termeni,

contestația soluționată prin sentința civilă nr. 802 din 10 iunie 2014 a Tribunalului

Suceava a vizat tabelul preliminar al creanțelor întocmit ca urmare a deschiderii

inițiale a procedurii insolvenței debitoarei SC M. SRL prin sentința civilă nr.

2327 din 18 decembrie 2012 a Tribunalului Suceava.

Însă, astfel cum

s-a arătat precizat anterior, această sentință a fost casată, iar în urma rejudecării,

procedura insolvenței debitoarei SC M. SRL s-a deschis prin sentința civilă nr.

1138 din 6 septembrie 2013 a Tribunalului Suceava.

Potrivit art.

311 C. proc. civ., hotărârea casată nu are nicio putere, iar actele de executare

sau de asigurare făcute în puterea unei asemenea hotărâri sunt desființate de drept,

dacă instanța de recurs nu dispune altfel.

Ca urmare, sentința

civilă nr. 802 din 10 iunie 2014 a Tribunalului Suceava a fost pronunțată în speță,

în temeiul hotărârii inițiale de deschidere a procedurii insolvenței, care ulterior

a fost casată astfel nu are nicio putere după cum rezultă din dispozițiile legale

anterior menționate.

În consecință,

contrar susținerilor revizuentei în speță decizia a cărei anulare se solicită nu

este contradictorie cu sentința nr. 802/2014 nefiind îndeplinită condițiile cerute

de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Pentru a fi aplicabile

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca hotărârile să conțină

elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat deoarece rațiunea reglementării,

revizuirii pentru această ipoteză rezultă din necesitatea de a înlătura încălcarea

principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au pronunțat soluții contrare

în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

În considerarea

faptului că textul de lege invocat presupune îndeplinirea cumulativă celor trei

condiții de obiect, cauză și părți, rezultă că în lipsa oricărora dintre ele analizarea

celorlalte este inutilă, iar concluzia ce se impune este aceea că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea

de revizuire formulată de revizuenta U.L.C. IFN SA București împotriva deciziei

nr. 5955 din 13 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a ll-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 24 martie 2015.