ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2989/2016

Decizia nr. 298/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL - Comuna Iratoșu, jud. Arad, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 3 Sud Târgoviște și Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Arad, anularea Notificării E6.8.2 din 21.10.2013 privind soluționarea contestației promovate împotriva Notificării de respingere a cererii de finanțare 1.1.9-E6.8.1 din 12.07.2012, recunoașterea dreptului pretins și obligarea pârâtelor la proceda la încheierea contractului de finanțare și implicit finanțarea proiectului înregistrat cu nr. F123Y011250200032 având ca obiect „Construire abator și fabrică preparate din carne Iratoșu” în valoare de 3.997.714 euro.

1.2. Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 228 din 18 septembrie 2014, a respins acțiunea formulată de reclamantă.

2.1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC A. SRL Iratoșu, invocând prevederile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., republicat.

2.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza ]ncheierii de ședință din data de 29 februarie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru, prin încheierea de ședință din 21 aprilie 2016, a admis în principiu recursul formulat și, potrivit prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a fixat termen de judecată în ședința din data de 20 octombrie 2016, dispunând citarea părților.

3.1. Recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate, în mod succint, în continuare.

3.2. Așa cum s-a menționat la pct. 1.2 al prezentei decizii, instanța de fond a respins acțiunea formulată de societatea reclamantă ca neîntemeiată, reținând, în esență, că aceasta nu a îndeplinit Criteriul de selecție S5 prin aceea că nu a dovedit/ probat că investiția propusă prin proiect se regăsește în una dintre activitățile O.I.P.C.P.D. din România, deși în Ghidul solicitantului pct. 12.1. al Măsurii 123 este menționat că i se cere solicitantului documente care atestă că este înregistrat într-o formă asociativă în domeniul proiectului.

3.3. În recursul formulat, societatea reclamantă a invocat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat și a susținut, în esență, următoarele critici:

- instanța de fond a interpretat greșit norma specială de la Criteriul S5 din Ghidul solicitantului, care cere doar ca solicitantul să fie înscris într-o Organizație Interprofesională pentru Produse Agroalimentare recunoscută, cu o vechime de minim 6 luni sau într-o asociație care este membră O.I.P.A.;

- instanța a ignorat că societatea este membră a Organizației Interprofesionale de Produse de Cereale și Produse Derivate din România, precum și în Cooperativa Agricolă B. Semlac care este membră O.I.P.A.;

- cerința A.P.D.R.P. de a fi înscriși într-o O.I.P.A. cu obiect similar sau comun obiectivului proiectului propus pentru finanțare, este discriminatorie;

- este discriminatoriu și faptul de a schimba regula „în timpul jocului”/în timpul derulării procedurii, astfel încât persoanele care s-ar fi înscris într-o asemenea O.I.P.A. nu ar mai fi putut respecta termenul de 6 luni cerut de Criteriul S5, fiind nevoite să se înscrie în O.I.P.A. existente la data declanșării procedurii.

În concluzie, a cerut admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

3.4. Așa cum s-a menționat la pct. 3.1 al prezentei decizii, recursul este nefondat.

În cauză, este necontestat că potrivit Ghidului solicitantului pentru Măsura 123, Criteriul S5 de la pag. 17, s-a stabilit că solicitantul primește 17 puncte pentru faptul că este înscris într-o formă asociativă constituită/ membru al unei O.I.P.A. recunoscută cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, iar activitatea propusă prin proiect trebuie să se regăsească în una din activitățile O.I.P.A., iar solicitantul trebuia să demonstreze modul în care O.I.P.A. sprijină activitatea de procesare a solicitantului.

Societatea recurentă a depus la dosar adeverința nr. 20 din 26.03.2012 din care rezultă că era membră a Asociației Fermierilor din România din luna iulie 2011, asociație care, la rândul său este membră a Organizației Interprofesionale pe Produs Cereale și Produse Derivate România.

Or, scopul proiectului pentru care societatea a cerut finanțarea a fost „înființare de abator și fabrică de preparate din carne”, potrivit documentelor pe care le-a anexat cererii de finanțare.

Astfel fiind, rezultă că instanța de fond a reținut în mod corect că societatea nu a îndeplinit cerințele criteriului S5 din Ghidul solicitantului.

Celelalte două critici, referitoare la caracterul discriminatoriu al Criteriului S5 și al faptului că ar fi fost schimbată regula în cursul derulării procedurii, sunt, în opinia instanței de recurs, susțineri lipsite de temei.

Astfel, contrar susținerilor recurentei, potrivit cărora, în România, nu ar fi existat o O.I.P.A. care să funcționeze în domeniul producției și procesării de carne, din actele dosarului rezultă că la nivelul anului 2011 exista Organizația Interprofesională pentru Carne de Pasăre, Ouă și Procesate din acestea, recunoscută de M.A.D.R., unde societatea ar fi putut să se asocieze.

De asemenea, a rezultat că, pentru sesiunea de proiecte pe Măsura 123 aferente perioadei noiembrie 2012-ianuarie 2013, cerințele criteriului de Selecție S5 au rămas neschimbate, astfel că în această privință, nu se poate reține că regulile au fost schimbate în cursul derulării procesului.

În concluzie, rezultă că soluția instanței de fond, cât și actul administrativ atacate, sunt legale și temeinice, recursul fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC A. SRL împotriva sentinței nr. 228 din 18 septembrie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 noiembrie 2016.