ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2377/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2377/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 26 martie 2014, pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ fiscal, reclamanta A. SRL a chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, solicitând anularea Deciziei nr. 30435 din 25 septembrie 2013 de soluționare a contestației administrative și anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 1 aprilie 2013 privind proiectul C312M020933600059 din 2 iunie 2010 "Înființare prestator de servicii SC A. SRL în comuna Săceni, jud. Teleorman".
Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3265 din 28 noiembrie 2014 a admis cererea formulată de reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 9829 din 3 aprilie 2013 și decizia de soluționare a contestației administrative nr. 30435 din 25 septembrie 2013.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 3 mai 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Verificarea îndeplinirii condițiilor de formă
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, hotărârea prin care instanța se pronunță asupra anulării actului administrativ contestat poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
În cauză, se constată că sentința de fond a fost comunicată pârâtei la data de 10.04.2015, iar cererea de recurs a fost depusă la instanța de fond la data de 25.05.2015.
În conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
În speță, se constată că recursul nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, sub aspectul cerințelor de formă prevăzute de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, aplicând sancțiunea juridică a decăderii, reglementată în art. 185 alin. (1) din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva Sentinței nr. 3265 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iunie 2017.