ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2984/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2984/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2984/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Prin cererea înregistrată inițial la Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal, și ulterior pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării soluționări cauzei în favoarea acestei din urmă instanțe, prin sentința nr. 2459 din 27 mai 2014, reclamanta A., întreprindere individuală, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, anularea Notei de constatare a neîncheierii Contractului de finanțare nr. 8742 din 08 octombrie 2013 și obligarea pârâtei la încheierea și semnarea contractului de finanțare rezultat în urma constatării eligibilității Cererii de finanțare - F1120011253700629 depusă la O.J.P.D.R.P. Timiș.
1.2. Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 318 din 13 noiembrie 2014, a respins acțiunea formulată de reclamantă ca fiind neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
2.1 Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta A., întreprindere individuală, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta a susținut că prima instanță nu a analizat apărările sale și nu a răspuns argumentelor juridice invocate, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii.
2.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 aprilie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru, prin încheierea de ședință din 16 iunie 2016, a admis în principiu recursul formulat și, potrivit prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a fixat termen de judecată în ședința din data de 20 octombrie 2016, dispunând citarea părților.
Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 C. proc. civ.
3.1. Recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
3.2. Așa cum s-a menționat la pct. 1.2 al prezentei decizii, instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă, reținând, în esență, că reclamanta nu a respectat termenele legale în cadrul cărora urma să se realizeze procedura aferentă Măsurii 112 - instalarea tinerilor fermieri.
3.3. În recursul formulat, reclamanta a susținut că instituția pârâtă a procedat în mod neprofesionist, deși era obligată să sprijine cetățenii români pentru accesarea fondurilor europene, atenționându-i în legătură cu cerințele/condițiile, etc. care trebuie îndeplinite/respectate, lucru pe care nu l-a făcut.
De asemenea, recurenta-reclamantă a invocat și principiul potrivit căruia „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, care împiedică o parte să se prevaleze în justiție de propria sa culpă, pârâta invocând expirarea unui termen legal care duce la imposibilitatea încheierii contractului.
În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
3.4. Așa cum s-a menționat la pct. 3.1 al prezentei decizii, recursul este nefondat.
Prin Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea Contractului de finanțare nr. 3291 din 12 aprilie 2013 de către C.R.P.D.R.P. 5 Vest Timiș, s-a adus la cunoștință solicitantei că proiectul a fost selectat cu valorile din bugetul indicativ, că va fi semnat de Autoritatea Contractantă Contractul de finanțare nr. C112011253700629, însoțit de Anexa I și Anexa II, iar reclamanta urmează să se prezinte la sediul C.R.P.D.R.P. cu documentul care atestă înregistrarea în registrul fermierilor, precum și cu certificatul de cazier judiciar al responsabilului legal.
În etapa de contractare a Cererii de finanțare s-a constatat că nu poate fi respectată condiția de încadrare în termenul de maxim 18 luni de la data instalării tânărului fermier conform prevederilor Ghidului solicitantului aferent Măsurii 112 și astfel a fost emisă Nota nr. 8742 din 08 octombrie 2013 de constatare a neîncheierii contractului de finanțare, iar contestația a fost respinsă prin Notificarea nr. E33887 din 07 noiembrie 2013.
Conform prevederilor Ghidului solicitantului aferent Măsurii 112 pentru Sesiunea 01/2012, „Data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier = Data semnării Contractului de finanțare de către ambele părți care nu poate depăși 18 luni de la data instalării tinerilor fermieri. După această perioadă solicitantul nu mai poate semna contractul de finanțare”. Acest termen derivă din prevederile Regulamentului (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală respectiv art. 13 alin. (4) „Decizia individuală de acordare a ajutorului pentru instalarea tinerilor agricultori se adoptă în termen de maxim 18 luni de la instalare, astfel cum este definită de dispozițiile în vigoare în statele membre”. Deci după 18 luni de la data instalării, solicitantul nu mai poate semna contractul de finanțare.
Prima instalare a tânărului fermier, așa cum rezultă din adresa aflată la dosar, a fost la data de 27.09.2011, astfel că 18 luni s-au împlinit la data de 27.03.2013, termen până la care putea fi semnat contractul, potrivit reglementărilor legale menționate, or data aprobării Raportului de selecție final a fost la data de 10.04.2013, când termenul de 18 luni expirase.
Or, necunoașterea de către beneficiar a prevederilor legale comunitare și naționale în vigoare nu îl absolvă de respectarea și aplicarea acestora.
Astfel, art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, prevede că „beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligațiilor toate drepturile și obligațiile născute din contractul de finanțare”.
Or, recurenta reclamantă nu a făcut dovada că A.P.D.R.P. nu a pus la dispoziția persoanelor interesate toate informațiile necesare realizării unui proiect, astfel că aceasta și-a asumat riscul în ceea ce privește nesemnarea contractului de finanțare pentru faptul că nu se poate încadra în termenul de 18 luni de la data instalării, pentru o cerere depusă în sesiunea de proiecte 01/2012 - 29.06.2012.
Cu alte cuvinte, recurenta-reclamantă nu poate invoca în favoarea sa necunoașterea prevederilor legale comunitare și naționale, întrucât „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, cum corect a susținut.
În considerarea celor prezentate mai sus, recursul a fost apreciat ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. - Întreprindere Individuală împotriva sentinței nr. 318 din 13 noiembrie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 noiembrie 2016.