ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2039/2016

Decizia nr.

2039/2016

Asupra cererii de completare

dispozitiv, constată următoarele:

Prin

cererea formulată la data de 25 mai 2016, petentul Municipiul

Constanța prin Primar a formulat cerere pentru completarea dispozitivului

Deciziei civile nr. 1.653 din 17 iunie 2015 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în

Dosarul nr. x/36/2001, în sensul pronunțării instanței asupra

obligării recurentului-reclamant A. la plata cheltuielilor de

judecată în favoarea petentei, în cuantum de 432 lei, în susținerea

cererii, petentul a arătat că, prin concluziile scrise depuse la

dosarul cauzei, a solicitat obligarea recurentului-reclamant la plata

cheltuielilor de judecată în cuantum de 432 lei, reprezentând onorariu de

avocat, pentru care a depus la dosarul cauzei documente justificative.

Petentul și-a întemeiat cererea

pe dispozițiile art. 444 din Legea nr, 134/2010 privind C. proc. civ.

Înalta Curte va admite cererea

formulată, în temeiul următoarelor considerente:

Prioritar, Înalta Curte constată

că în raport de data la care a fost înregistrat cauza pendinte, respectiv

25 ianuarie 1994, conform evidențelor programului național de gestiune

a activității instanțelor, Ecris și în aplicarea

dispozițiilor art. 24 din Legea nr, 134/2010 privind C. proc. civ.,

potrivit cărora. "Dispozițiile legii noi de procedură se

aplică numai proceselor și executărilor silite începute

după intrarea acesteia în vigoare ", în cauză sunt incidente

dispozițiile C. proc. civ. de la 1865, iar nu cele ale Legii nr. 134/2010

privind C. proc. civ., invocate ca temei juridic prin cererea scrisă de

către petentă.

Potrivit art. 281

2

C. proc.

civ., "dacă prin hotărârea dată instanța a omis

să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau

accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere

completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după

caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul

hotărârilor date în fond după casare cu reținere, în termen de

15 zile de la pronunțare".

Omisiunea instanței de a se

pronunța cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată se

circumscrie cazurilor reglementate de textul legal, anterior citat, sens în

care aceasta se poate pronunța, prin hotărâre separată, asupra

cererii de completare.

Art. 274 alin. (1) C. proc. civ.

instituie regula conform căreia "Partea care cade în pretenții

va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de

judecată".

Dreptul la acordarea cheltuielilor de

judecată este un drept legal, ce derivă dintr-un raport juridic

procesual și are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat

părții câștigătoare a procesului.

Acest drept este recunoscut

părții și atunci când ea a solicitat cheltuieli de

judecată, dar instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

În speță, Înalta Curte

constată că, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei în data

de 04 iunie 2015, petentul a solicitat cheltuieli de judecată în cuantum

de 432 iei reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței

atașate, solicitare a cărei soluționare nu se

regăsește în dispozitivul deciziei, obiect al prezentei cereri.

Or, asupra cheltuielilor de

judecată, instanța trebuie să se pronunțe în chiar dispozitivul

hotărârii, întrucât acestea nu pot fi valorificate decât prin intermediul

executării silite.

Prin decizia al cărei dispozitiv

se solicită a fi completat, s-a respins ca nefondat recursul declarat de

reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 16/C din 18 februarie 2015 a Curții

de Apel Constanța, secția I civilă.

Față de soluția

adoptată și de solicitarea formulată de intimată prin

concluziile scrise, de acordare a cheltuielilor de judecată, devin astfel

incidente în cauză dispozițiile art. 274 alin. (l ) C. proc. civ.,

privind obligarea părții care a căzut în pretenții, la

plata cheltuielilor de judecată, solicitate și dovedite de partea

adversă.

Pentru aceste considerente, Înalta

Curte va admite cererea formulată de petentul Municipiul Constanța

prin Primar privind completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 1.653 din 17

iunie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția I civilă, în sensul că va dispune

obligarea recurentului-reclamant A. la plata către intimatul pârât

Municipiul Constanța prin Primar a sumei de 432 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Admite cererea formulată de

petentul Municipiul Constanța prin Primar privind completarea

dispozitivului Deciziei civile nr. 1.653 din 17 iunie 2015 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I

civilă.

Completează dispozitivul

deciziei, în sensul că: "Obligă pe recurentul-reclamant A. la

plata către intimatul pârât Municipiul Constanța prin Primar a sumei

de 432 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.".

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2016.

Procesat de GGC - ED