ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1453/2017

Decizia nr. 1453/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Reșița, reclamantul Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administrația Publică Locală Timișoara a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Caraș-Severin, obligarea pârâtului la plata sumei de 3.304 lei către reclamant, reprezentând cheltuieli neeligibile de personal făcute în cadrul proiectului Ocupare și Inițiative antreprenoriale în mediul rural-ID contract POSDRU/135/5.2/S/129325.

2.1. Hotărârea Judecătoriei Reșița

Prin Sentința civilă nr. 1950 din 24 noiembrie 2016 a Judecătoriei Reșița a fost admisă excepția de necompetență materială și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt incidente cauzei dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu art. 111 C. proc. civ. care stabilesc competența materială și teritorială de soluționare a litigiului, având în vedere obiectul cauzei ce vizează restituirea unei sume de bani făcute în cadrul proiectului Ocupare și Inițiative antreprenoriale în mediul rural-ID contract POSDRU/135/5.2/S/129325 și având în vedere contractul de finanțare încheiat între părțile cauzei.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința civilă nr. 52 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița.

Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul dedus judecății nu vizează anularea unui act administrativ, ce are ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, pentru a fi atrasă incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, ci acțiunea introductivă intră sub incidența normelor C. civ., având în vedere că temeiul cererii de chemare în judecată este cel al răspunderii civile delictuale. Astfel, a reținut instanța faptul că raportul juridic dedus judecății este unul cu caracter civil, ceea ce atrage competența materială de soluționare a cauzei a unei instanțe de drept comun în materie, nu a unei instanțe specializate de contencios administrativ, întrucât nu calitatea de autoritate publică atrage automat competența unei asemenea instanțe specializate, ci raportul juridic de drept civil întemeiat pe răspunderea civilă contractuală, delictuală, a îmbogățirii fără just temei.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamantul a învestit Judecătoria Reșița cu o acțiune ce are ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 3.304 lei, reprezentând cheltuieli neeligibile de personal făcute în cadrul proiectului Ocupare și Inițiative antreprenoriale în mediul rural-ID contract POSDRU/135/5.2/S/129325.

Astfel, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecății se desfășoară între beneficiarii unor fonduri europene și nu între autoritatea reprezentată de Organismul Intermediar regional POSDRU- Regiunea Nord-Est și beneficiarul finanțării.

De asemenea, Înalta Curte reține că, pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze cauza, întotdeauna instanța trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecății și la dispozițiile legale incidente în materia supusă analizei. Or, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, reclamantul își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 1349 alin. (1) și (3), art. 1381 și art. 1385 C. civ., coroborate cu art. 85 din Legea nr. 188/1999, art. 453 C. proc. civ., art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 22 alin. (2) din H.G. nr. 1000/2006.

Având în vedere cele arătate și constatând că litigiul nu privește materia contenciosului administrativ, așa cum este definit contenciosul administrativ în art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, precum și faptul că obiectul litigiului nu se circumscrie dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reține că, în privința competenței materiale de soluționare a cauzei, sunt aplicabile dispozițiile normei generale reprezentate de art. 94 C. proc. civ., stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Reșița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administrația Publică Locală Timișoara în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Caraș-Severin în favoarea Judecătoriei Reșița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 aprilie 2017.

Procesat de GGC - GV