ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1682/2016

Decizia nr. 1682/2016 Asupra cauzei civile de față, constată următoarele; La data de 19 aprilie 2016 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr. x/64/2016, cererea de revizuire formulată de către petenta SC A. SA, privind diminuarea despăgubirilor acordate intimaților B. și C. prin decizia penală nr. 113 din data de 19 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/197/2014 de Curtea de Apel Brașov. În motivarea cererii de revizuire, petenta a arătat că la stabilirea daunelor acordate părților civile nu s-a ținut cont de culpa concurentă a victimei. Prin decizia penală nr. 412 din 19 mai 2016, Curtea de Apel Brașov a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Judecătoriei Brașov.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că raportat la prevederile art. 458 C. proc. pen., potrivit cărora competența de a judeca cererea de revizuire revine instanței care a judecat cauza în primă instanță, competența de soluționare a cererii de revizuire formulate împotriva sentinței penale nr. 1819 din 15 octombrie 2015 aparține Judecătoriei Brașov. Învestită prin declinare, Judecătoria Brașov, secția penală, prin încheierea din data de 28 iunie 2016, în baza art. 453 alin. (2) C. proc. pen., a transpus cauza spre soluționare secției civile. Prin sentința civilă nr. 8314 din 28 iulie 2016, Judecătoria Brașov, secția civilă, a admis excepția necornpetenței sale materiale invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect revizuire-pretenții formulată de reclamanta SC A. SA în favoarea Curții de Apel Brașov.

Constatând ivit conflictul negativ de competentă materială între Judecătoria Brașov și Curtea de Apel Brașov, s-a dispus trimiterea dosarului spre soluționare, pe calea regulatorului de competență, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Conform înscrisurilor aflate la Dosarul nr. x/64/2016,Curtea de Apel Brașov a fost învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire a deciziei penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/197/2014 de Curtea de Apel Brașov formulată de petenta SC A. SA, revizuirea vizând doar latura civilă a cauzei.

În motivarea cererii, petenta a apreciat că în pronunțarea sentinței penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016, instanța nu a ținut cont de culpa concurentă a victimei în producerea prejudiciilor. În consecință, a apreciat că se impune diminuarea cuantumului despăgubirilor civile acordate intimaților B. și C. Ceea ce a determinat ivirea prezentului conflict de competență a fost cauzată de identificarea normelor procesuale care guvernează soluționarea unei cereri de revizuire a laturii civile a unei decizii penale. Potrivit art. 453 alin. (2) C. proc. pen. „Revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit C. proc.

civ.”. În timp ce potrivit dispozițiilor art. 465 C. proc. pen., cererea de revizuire este de competența instanței care a judecat cauza în primă instanță. Din interpretarea gramaticală și literală a dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., reiese că intenția legiuitorului a fost aceea de a atribui o competența materiala exclusivă a instanței civile în ceea ce privește revizuirea, numai pe latură civilă, a hotărârilor judecătorești penale definitive. Aceasta înseamnă că în stabilirea instanței competente să soluționeze cererea de revizuire sunt aplicabile exclusiv dispozițiilor C. proc. civ., cu înlăturarea dispozițiilor de drept procesual penal în materie de competență. Potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ. „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere”. Reiese deci că normele de drept procesual civil legiuitorul a atribuit instanței care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită, competența materială în soluționarea acesteia. Printr-o interpretare sistematică a dispozițiilor legale redate din C. proc. civ. și din C. proc. pen., reiese că, în ceea ce privește competența materială de soluționare a cererii de revizuire a laturii civile dintr-o hotărâre penală, rămasă definitivă, aceasta aparține instanței civile care a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită, dispozițiile penale din C. proc. pen. care reglementează normele de competență materială în cererile de revizuire nemaifîind incidente, astfel cum în mod corect a reținut și Judecătoria Brașov.

Constatând, astfel, că cererea cu care instanța a fost învestită privește revizuirea deciziei penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, exclusiv cu privire Ia latura civilă a cauzei, în aplicarea prevederilor legale evocate, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de apel Brașov, secția civilă. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționarea a cauzei privind cererea de revizuire a deciziei penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/197/2014 al Curții de Apel Brașov, exclusiv cu privire la latura civilă a cauzei, formulată de către petenta SC A. SA, în contradictoriu cu intimații B. și C. în favoarea Curții de apel Brașov, secția civilă.

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind cererea de revizuire a deciziei penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016, exclusiv cu privire la latura civilă a cauzei, pronunțată în Dosarul nr. x/197/2014 al Curții de Apel Brașov formulată de către petenta SC A. SA, în contradictoriu cu intimații B. și C., în favoarea Curții de Apel Brașov, secția civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2016.