ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1682/2016

Decizia nr. 1682/2016

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele;

La data de 19 aprilie 2016 a fost înregistrată pe rolul Curții

de Apel Brașov sub nr. x/64/2016, cererea de revizuire formulată de către

petenta SC A. SA, privind diminuarea despăgubirilor acordate intimaților

B. și C. prin decizia penală nr. 113 din data de 19 februarie 2016, pronunțată

în Dosarul nr. x/197/2014 de Curtea de Apel Brașov.

În motivarea cererii de revizuire, petenta a arătat că la stabilirea

daunelor acordate părților civile nu s-a ținut cont de culpa concurentă

a victimei.

Prin decizia penală nr. 412 din 19 mai 2016, Curtea de Apel Brașov

a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea

Judecătoriei Brașov.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut

că raportat la prevederile art. 458 C. proc. pen., potrivit cărora competența

de a judeca cererea de revizuire revine instanței care a judecat cauza în primă

instanță, competența de soluționare a cererii de revizuire formulate

împotriva sentinței penale nr. 1819 din 15 octombrie 2015 aparține Judecătoriei

Brașov.

Învestită prin declinare, Judecătoria Brașov, secția

penală, prin încheierea din data de 28 iunie 2016, în baza art. 453 alin.

(2) C. proc. pen., a transpus cauza spre soluționare secției civile.

Prin sentința civilă nr. 8314 din 28 iulie 2016, Judecătoria

Brașov, secția civilă, a admis excepția necornpetenței

sale materiale invocată de instanță din oficiu, a declinat competența

de soluționare a cauzei având ca obiect revizuire-pretenții formulată

de reclamanta SC A. SA în favoarea Curții de Apel Brașov. Constatând ivit

conflictul negativ de competentă materială între Judecătoria Brașov

și Curtea de Apel Brașov, s-a dispus trimiterea dosarului spre soluționare,

pe calea regulatorului de competență, Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui

judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) din Legea

nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform înscrisurilor aflate la Dosarul nr. x/64/2016,Curtea de Apel Brașov

a fost învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire a deciziei penale

nr. 113 din data de 19 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/197/2014

de Curtea de Apel Brașov formulată de petenta SC A. SA, revizuirea vizând

doar latura civilă a cauzei.

În motivarea cererii, petenta a apreciat că în pronunțarea sentinței

penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016, instanța nu a ținut cont

de culpa concurentă a victimei în producerea prejudiciilor. În consecință,

a apreciat că se impune diminuarea cuantumului despăgubirilor civile acordate

intimaților B. și C.

Ceea ce a determinat ivirea prezentului conflict de competență

a fost cauzată de identificarea normelor procesuale care guvernează soluționarea

unei cereri de revizuire a laturii civile a unei decizii penale.

Potrivit art. 453 alin. (2) C. proc. pen. „Revizuirea hotărârilor judecătorești

penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută

numai în fața instanței civile, potrivit C. proc. civ.”. În timp ce potrivit

dispozițiilor art. 465 C. proc. pen., cererea de revizuire este de competența

instanței care a judecat cauza în primă instanță.

Din interpretarea gramaticală și literală a dispozițiilor

art. 453 C. proc. civ., reiese că intenția legiuitorului a fost aceea

de a atribui o competența materiala exclusivă a instanței civile

în ceea ce privește revizuirea, numai pe latură civilă, a hotărârilor

judecătorești penale definitive.

Aceasta înseamnă că în stabilirea instanței competente să

soluționeze cererea de revizuire sunt aplicabile exclusiv dispozițiilor

C. proc. civ., cu înlăturarea dispozițiilor de drept procesual penal în

materie de competență.

Potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind

C. proc. civ. „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat

hotărârea a cărei revizuire se cere”. Reiese deci că normele de drept

procesual civil legiuitorul a atribuit instanței care a pronunțat hotărârea

a cărei revizuire se solicită, competența materială în soluționarea

acesteia.

Printr-o

interpretare sistematică a dispozițiilor

legale redate din C. proc. civ. și din C. proc. pen., reiese că, în ceea

ce privește competența materială de soluționare a cererii de

revizuire a laturii civile dintr-o hotărâre penală, rămasă definitivă,

aceasta aparține instanței civile care a pronunțat decizia a cărei

revizuire se solicită, dispozițiile penale din C. proc. pen. care reglementează

normele de competență materială în cererile de revizuire nemaifîind

incidente, astfel cum în mod corect a reținut și Judecătoria Brașov.

Constatând, astfel, că cererea cu care instanța a fost învestită

privește revizuirea deciziei penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016,

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, exclusiv cu privire Ia latura

civilă a cauzei, în aplicarea prevederilor legale evocate, competența

de soluționare a cauzei aparține Curții de apel Brașov, secția

civilă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționarea

a cauzei privind cererea de revizuire a deciziei penale nr. 113 din data de 19

februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/197/2014 al Curții de

Apel Brașov, exclusiv cu privire la latura civilă a cauzei, formulată

de către petenta SC A. SA, în contradictoriu cu intimații B. și C.

în favoarea Curții de apel Brașov, secția civilă.

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I

D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind cererea

de revizuire a deciziei penale nr. 113 din data de 19 februarie 2016, exclusiv cu

privire la latura civilă a cauzei, pronunțată în Dosarul nr. x/197/2014

al Curții de Apel Brașov formulată de către petenta SC A. SA,

în contradictoriu cu intimații B. și C., în favoarea Curții de Apel

Brașov, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

28 septembrie 2016.