ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 586/2017

Decizia

nr.

586

/2017

Deliberând asupra contestației

formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 46 din data de 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 46 din 11 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins contestația la executare formulată de condamnatul A., ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a avut în vedere că p

rin sentința penală nr. 82 din 8 iunie 2012, a Curții de Apel Bacău

- definitivă prin Decizia penală nr. 165/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală

s-a aplicat condamnatului A.

o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, termenul de încercare fiind de 5 ani.

Curtea a reținut că, p

e durata acestui termen, conform deciziei

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală

, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău a impus în cadrul măsurilor luate un program de prezentare odată la trei luni.

S-a reținut că prin cererea formulată,

condamnatului

A. susține că a

depus toate eforturile spre o reintegrare socială veritabilă, prin găsirea unui loc de muncă serios, și a apreciat că programul de prezentare la Serviciul de Probațiune poate fi fixat odată la 6 luni și nu la 3 luni.

Analizând admisibilitatea contestației la executare formulată de condamnat instanța a constatat că potrivit art. 57 alin. (2) din Legea nr. 253/2013 rap. la art. 48 din același act normativ modificarea sau încetarea obligațiilor impuse persoanei condamnate pe durata termenului de încercare se poate solicita de Serviciul de probațiune sau de judecătorul delegat cu executarea. Persoana condamnată nu poate sesiza nemijlocit instanța de executare pentru procedura menționată, ci doar mijlocit prin intermediul judecătorului delegat cu executarea.

Împotriva sentinței penale nr. 46 din data de 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a formulat contestație de către contestatorul A., care este nefondată pentru considerentele următoare:

Potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen. contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Contestația la executare este o procedură jurisdicțională de rezolvare a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Pe această cale nu se poate pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea și nu se poate ajunge la modificarea hotărârii rămasă definitivă, instanța fiind abilitată să verifice doar aspectele indicate de textul legal și nu modul de soluționare a cauzei.

Înalta Curte amintește că normele procedurale prevăd expres cazurile în care poate fi folosită contestația la executare, iar prin limitarea acestora, legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor definitive.

Examinând

cazurile în care se poate formula contestația la executare, Înalta Curte constată că prima instanță, în mod corect, a respins prezenta contestație a condamnatului

A.,

ca fiind inadmisibilă.

Contestatorul, prin calea de atac promovată, a solicitat direct instanței modificarea programului de prezentare la Serviciul de Probațiune, așa cum a fost stabilit urmare a sentinței penale nr. 82/2012, a Curții de Apel Bacău

- definitivă prin Decizia penală nr. 165/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

prin care lui

A. i s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere; termenul de încercare fiind de 5 ani.

Ca atare, contestația la executare formulată de către condamnatul A. este nefondată, deoarece art. 48 din Legea nr. 253/2013 prevede expres „

în situația în care, pe parcursul termenului de supraveghere, consilierul de probațiune constată că se impune modificarea conținutului unora dintre obligațiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, sesizarea instanței poate fi făcută de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune”.

De aceea, raportat la dispozițiile legale mai sus evidențiate, se reține că persoana condamnată

A. a adresat o contestația la executare direct instanței de executare, fără ca în prealabil să solicite modificările vizate consilierul de probațiune, astfel că instanța de executarea nu este legal sesizată.

Contestatorul are vocație de a se adresa direct instanței numai în măsura obținerii unui refuz ori a constatării unei pasivități a consilierului de probațiune în raport cu cererea formulată. Orice aspect ce ține de executarea pedepsei, inclusiv în modalitatea suspendării sub supraveghere poate și trebuie supus cenzurii instanței.

Față de considerentele ce preced și constatând că motivele invocate de condamnat nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele expres și limitativ prevăzute de legiuitor în dispozițiile art. 598 Codul de procedură penală, în temeiul art. 425

1

alin. 7 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondată contestația formulată de

contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 46 din data de 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va obliga contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 46 din data de 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 07 iunie 2017.