ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1300/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Alba, anularea Deciziei nr. 967 din 24 mai 2014 și Deciziei nr. 1015 din 6 septembrie 2014 ale Uniunii Naționale a Barourilor din România, și anularea parțială a procesului-verbal a Adunării generale a Baroului Alba din 14 februarie 2014 și a Hotărârii adunării generale a Baroului Alba de alegere a delegaților la congresul avocaților.

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 33 din 11 februarie 2015, a respins acțiunea formulată de reclamant, ca nefondată.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții B. și A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenții au susținut, în esență, următoarele critici: - în mod greșit prima instanță a reținut că se invocă nelegalitatea deciziilor atacate fără a exista o finalitate a acestui demers, arătând că dreptul legal de a candida și de a fi ales a fost exercitat de reclamanți, însă a fost vătămat prin Hotărârea adunării generale din 14 februarie 2014 a Baroului Alba, luată cu încălcarea dispozițiilor incidente, instanța raportând obiectul acțiunii și interesul în mod nelegal la inexistența unei solicitări privind repararea prejudiciului; - concluzia primei instanțe potrivit căreia acțiunea dedusă judecății nu se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o aplicare greșită a legii, a permite adunărilor generale ale barourilor să decidă încălcarea normelor legale privind obligativitatea votului secret în alegerea organelor de conducere, constituie o vătămare a avocaților care doresc să-și exercite acest vot; - în mod nelegal prima instanță a apreciat că nu au fost vătămate direct drepturile reclamanților prin votul liber, cu toate că vătămarea este reprezentată de nelegalitatea procedurii de vot la care au participat, invocând art. 83 din Statutul profesiei de avocat; - constituie o încălcare a normelor de drept material concluzia primei instanțe în sensul că nu este necesară existența unei majorități simple pentru alegerea delegaților, invocând prevederile art. 54 din Legea nr. 51/1995; dacă legiuitorul ar fi vrut să facă distincție între numărul celor prezenți și al celor care votează ar fi făcut-o explicit atunci când a reglementat procedura de adoptare a hotărârilor adunărilor generale. În opinia recurenților, chiar în ipoteza în care s-ar admite că în speță alegerea delegaților la congres se poate face prin vot deschis (cu încălcarea legii și a statutului) hotărârea adunării generale de alegere a delegaților nu întrunește majoritatea simplă impusă de lege - majoritatea membrilor prezenți. În concluzie, recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea acțiunii.

Apărarea intimaților-pârâți Prin întâmpinările formulate, intimații-pârâți Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Alba au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței atacate, fiind temeinică și legală, invocându-se și lipsa interesului și lipsa de obiect în promovarea recursului.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 20 octombrie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens Încheierea de admitere în principiu din data de 8 decembrie 2016. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă și în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Recurenții-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Deciziei nr. 967 din 24 mai 2014 și Deciziei nr. 1015 din 6 septembrie 2014 ale Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, anularea parțială a Procesului-verbal al Adunării Generale a Baroului Alba din 14 februarie 2014 și a Hotărârii Adunării Generale a Baroului Alba de alegere a delegaților la Congresul avocaților. Curtea de apel a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca nefondată, reținând că actele administrative contestate sunt legale. Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt. În speță, Adunarea Generală a Baroului Alba a avut pe ordinea de zi alegerea delegaților Baroului Alba care participau la Congresul Avocaților din data de 28 - 29 martie 2014 - București, astfel cum rezultă din Procesul-verbal încheiat la data de 14 februarie 2014. În cadrul adunării generale s-a supus la vot propunerea reclamantului B., care solicita ca votul pentru alegerea delegaților la congres să fie „ secret”, propunere ce a fost respinsă astfel că, delegații la congres au fost votați prin vot deschis. Prin Decizia nr. 967 din 24 mai 2014, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România a respins contestația formulată împotriva Procesului-verbal din 14 februarie 2014 și a Hotărârii adunării generale de alegere a delegaților baroului pentru Congresul avocaților din 2014, de către un grup de 18 avocați, printre care și reclamanții. La pronunțarea acestei decizii s-a avut în vedere că profesia de avocat este liberă și independentă, că tradițional hotărârile adunărilor generale, ca expresie a dreptului de vot exprimă voința deliberativă a avocaților, iar problematica tehnicii de votare (vot deschis sau secret) a fost pusă în discuția adunării care a optat pentru vot deschis, astfel că nu s-a produs nici o vătămare procesului electoral, vătămarea neputând fi prezumată. Referitor la numărul de voturi exprimate „pentru”, s-a reținut că delegații nu trebuiau să obțină jumătate plus unu din numărul avocaților prezenți, acest cvorum fiind necesar doar pentru legala desfășurare a Adunării Generale, rezultatul votului exprimat fiind apreciat în funcție de criteriul alegerii candidatului care a întrunit cel mai mare număr de voturi. Prin Decizia nr. 1015 din 6 septembrie 2014, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România a respins ca rămasă fără obiect plângerea administrativă prealabilă prin care s-a solicitat revocarea Deciziei nr. 967 din 24 mai 2014, având în vedere că au fost finalizate lucrările congresului în luna martie 2014. Instanța de control judiciar reține că, în esență, criticile recurenților sunt centrate pe încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în ceea ce privește alegerea delegaților la Congresul avocaților, respectiv votul deschis în loc de vot secret, și alegerea delegaților cu mai puțin de jumătate din numărul total al avocaților prezenți la adunarea generală, iar nu cu votul majorității. Potrivit art. 83 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, ,,Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret,,. În cauză, se reține că nu s-au ales membrii Congresului avocaților, ci au fost desemnați delegații Baroului Alba care urmau să participe la alegerea Congresului, așa încât dispozițiile art. 83 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat nu sunt aplicabile. În consecință, alegerea modalității de votare potrivit Statutului a rămas la aprecierea Adunării Generale a Baroului Alba. De asemenea, sunt avute în vedere și prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 și cele ale art. 68 alin. (8) din Statutul profesiei de avocat, care prevăd că numai pentru legala constituire a adunării generale, la lucrările acesteia trebuie să participe majoritatea avocaților baroului respectiv, nu și în ce privește obligativitatea ca alegerea delegațiilor la Congres să se facă prin votul majorității avocaților prezenți, cum în mod greșit se susține. Totodată, se apreciază că în mod corect s-a reținut faptul că prin adoptarea votului deschis nu s-a adus vreun prejudiciu recurenților, care au obținut un număr de voturi inferior celor doi candidați validați ca delegați la Congres, nefiind dezavantajați în vreun fel față de ceilalți candidați, prin urmare nu au fost încălcate drepturile invocate. De altfel, dat fiind faptul că, în cauză, Congresul avocaților pentru care s-a contestat alegerea delegaților de către membrii Baroului Alba și-a desfășurat lucrările în perioada 28 - 29 martie 2014, se observă că nu mai există un interes în anularea procesului-verbal a adunării generale a acestui barou cu privire la alegerea delegaților la congresul respectiv, și nici în anularea celor două decizii ale Consiliului U.N.B.R care și-au produs efectele juridice prin menținerea Hotărârii generale a avocaților Baroului Alba. În consecință, soluția pronunțată de prima instanță reflectă, așadar, interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod.